KorAP: Find »[drukola/base=magic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...419 420 421 ...428 >

10,680 matches

Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330

mai ales În mediul templelor, Înaintea statuilor și simbolurilor divine. Existau rugăciuni de invocație, de preamărire a divinității, mai ales imnuri, descântece, rugăciuni „cu mâna ridicată”, plângeri, psalmi penitențiali etc. Multe dintre aceste rugăciuni sunt cuprinse În riturile divinatorii și magice (cf. subcapitolul 6.5-6). 2) Rugăciunile private - fie că sunt individuale, familiale sau de altfel, aceste rugăciuni sunt cunoscute În literatura sumeriană; uneori sunt Întrebări adresate zeității pentru a afla propriile păcate sau sunt litanii penitanțiale ori formule libere. d

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
vrăjile, exorcismele) și amuleteletc "6. Magia, jurămintele (vrăjile, exorcismele) și amuletele" La fel ca și În cazul divinației, care privește domeniul cognitiv, mesopotamienii considerau că zeii au pus la dispoziția omului, chiar și la un nivel episodic și limitat, artele magice, pentru a le mări capacitățile de acțiune. a) Magia În termeni moderni, se poate spune că mesopotamienii credeau În „magia neagră”, practicată de vrăjitoare, vrăjitori și alte personaje asemănătoare (există diferiți termeni În acest sens): o magie În mod clar

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
termeni moderni, se poate spune că mesopotamienii credeau În „magia neagră”, practicată de vrăjitoare, vrăjitori și alte personaje asemănătoare (există diferiți termeni În acest sens): o magie În mod clar interzisă. Multe boli care trebuiau vindecate sau prevenite prin practică magică religioasă - În acest caz „magia albă” - erau atribuite spiritelor rele (demoni). Magia era numită În mod obișnuit kișpu(m) și era Încredințată preotului „descântător”, numit (w)³șipu(m). b) Descântecele (incantații, exorcisme) Riturile magice presupuneau acțiuni descrise și prescrise cu

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
trebuiau vindecate sau prevenite prin practică magică religioasă - În acest caz „magia albă” - erau atribuite spiritelor rele (demoni). Magia era numită În mod obișnuit kișpu(m) și era Încredințată preotului „descântător”, numit (w)³șipu(m). b) Descântecele (incantații, exorcisme) Riturile magice presupuneau acțiuni descrise și prescrise cu exactitate. Existau Însă și formule de rugăciune, numite „descântece” sau „incantație” (În franceză, incantantion, În engleză, incantation, În germană Beschwörung); În sumeriană é n, În akkadiană șpitu(m). Aceste rugăciuni erau Întrerupte de descrierea

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
lor bogate, printre care figurine de metal ale unor animale sacre (tauri și cerbi), idoli feminini și embleme divine, așa-numitele „stindarde” (discuri solare), sunt mărturia unor credințe religioase și ale unui cult al morților care prevedea ofrande și rituri magice. Documentația scrisă, cu caractere cuneiforme, privește două momente speciale din istoria anatoliană a mileniului al II-lea Î.Hr.: secolele al XIX-lea și al XVIII-lea, atestate de tăblițele descoperite În straturile II și Ib de la Kültepe, aproape de Kayseri

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
esențialmente pe informațiile provenite din arhiva capitalei hitite. Cea mai mare parte a textelor scrise În alte limbi decât hitita (trebuie amintită și existența unor table redactate În limbile tradiției scrierii, sumeriană și akkadiană) aparțin În general ritualului și descântecului magic; un interes aparte prezintă unele texte bilingve cu conținut mitologic. Gradul de cunoaștere al acestor limbi și cantitatea de mărturii nu sunt uniforme. Analiza celor două limbi de origine anatoliană indo-europeană, palaica și luviana, a dat rezultate majore, În ciuda precarității

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Între oameni. 2. Sărbători și ritualuritc "2. Sărbători și ritualuri" Legătura strânsă care există Între zei și oameni se concretizează În cadrul cultului, care, pe lângă ofrandele zilnice de pâine aduse divinității venerate În templele lor, prevede și celebrarea unor sărbători, ritualuri magice și descântece. Sărbătorile, În cazul cărora cunoaștem diferite nume, sunt expresia de bază a cultului statului și se desfășoară conform unui calendar prestabilit În capitală și În diferite localități anatoliene. Despre sărbătorile religioase locale avem informații provenite din inventarele sanctuarelor

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
se desfășoară „marea adunare” (Singer, 1983, 1984). Legătura strânsă Între magie și religie, care se poate identifica În anumite rituri și acțiuni simbolice prevăzute de cultul de stat (esențialmente În cazul sărbătorilor și rugăciunilor), se manifestă pe deplin În ritualurile magice și În descântece. Textele legate de acest tip de ceremonie sunt, aproape În totalitate, ritualuri pe care le putem defini mai corect „anti-magie”, folosite În scopul de a oferi un remediu cu ajutorul formulelor și faptelor magice la situațiile anormale provocate

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
pe deplin În ritualurile magice și În descântece. Textele legate de acest tip de ceremonie sunt, aproape În totalitate, ritualuri pe care le putem defini mai corect „anti-magie”, folosite În scopul de a oferi un remediu cu ajutorul formulelor și faptelor magice la situațiile anormale provocate de impuritatea adusă de „păcat”, cauzat de vrăji și/sau de mânia unui zeu (vezi „miturile zeului dispărut”) (Haas, 1988a). Referitor la magie, care Însoțește orice moment al vieții omului, de la naștere până la moarte, se consideră

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
lege, Însă cu siguranță ea era practicată. Izvoarele fac referire la unele cazuri de magie neagră practicată În scopuri politice În cazul luptelor dinastice; În testamentul politic al lui ¾attușili I se găsește o referire, nu foarte clară, la practicile magice, iau În edictul lui Telipinuxe "Telipinu" se Întâlnește interzicerea explicită de a le folosi. Murșili al II-lea pune pe seama riturilor de magie neagră boala și moartea soției, iar ¾attușilli al II/III-lea Îl acuză de asemenea practici pe

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
SISKUR). Ritualul este de obicei solicitat de „stăpânul ritualului” pentru el Însuși sau pentru o altă persoană: de obicei, este vorba despre un membru al familiei regale sau din rândurile aristocrației (există totuși și posibilitatea ca persoana care solicită actul magic să fie una obișnuită), care Însărcinează un specialist cu executarea ritului. De cele mai multe ori, acest specialist este un mag (LÚAZU, „exorcist”) sau o vrăjitoare (MUNUSȘU.GI, „bătrână”); uneori Însă ritualul este oficiat de personaje diverse: preoți, ghicitori, „unși” (o categorie

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
ulterioare. țara de origine a magului sau a vrăjitoarei și folosirea formulelor În limbi diferite (hitită, hatică, luviană, palaică, hurrită, babiloniană și alte limbi necunoscute) demonstrează că au existat multe componente religioase care au contribuit la elaborarea practicii și formulărilor magice hitite. Ritualul presupune o primă fază de pregătire a ceea ce este necesar pentru desfășurarea sa, care prevede o serie de acțiuni: de la aranjarea structurilor mobile (corturi, care, mese de ofrandă, cămine, recipiente etc.) la adunarea așa-zisei materia magica - constă

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
formulărilor magice hitite. Ritualul presupune o primă fază de pregătire a ceea ce este necesar pentru desfășurarea sa, care prevede o serie de acțiuni: de la aranjarea structurilor mobile (corturi, care, mese de ofrandă, cămine, recipiente etc.) la adunarea așa-zisei materia magica - constă În hrană, băuturi, metale și pietre prețioase, pietre de râu, unguente, animale și substanțe vegetale etc. Urmează o a doua etapă În care oficiantul oferă sacrificii și invocă din când În când divinitățile legate de ritul respectiv, care se

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
de obicei, nu se celebrează culte sau sărbători. În zori, când la locul stabilit apare și cel care a solicitat vraja, Începe ritualul propriu-zis, care prevede o serie de gesturi, repetate de mai multe ori și Însoțite de recitarea formulelor magice cu scopul de a-i mări eficacitatea. Gesturile care țin de obiectul incantației sunt foarte variate: fire colorate și corzi sunt Întrețesute, răsucite, legate și apoi dezlegate; sunt arse diferite substanțe și obiecte, cum ar fi pietre de râu și

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
este Întotdeauna clară: doar În prima versiune a substituirii regale este prevăzută explicit Îndepărtarea finală a substitutului, care este trimis În țara sa; În schimb, În cea de-a doua versiune este posibil ca acesta să fi fost ucis1. Acțiunile magice sunt Însoțite de ofrande de hrană și băutură și de jertfe aduse zeilor pentru a le atrage bunăvoința și pentru a le mulțumi pentru rezultatul favorabil al ritualului. Zeii sunt atrași și prin pregătirea unor căi marcate cu stofă, miere

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
stofă, miere și făină plămădită, ulei și vin, pe care sunt invitați să coboare ca pe un loc plăcut. În schimb, zeii infernali sunt atrași prin gropi săpate În pământ, de obicei În număr de nouă. Când acțiunile și formulele magice se Încheie, magul are grijă să Înlăture urmele ritului, care ar putea provoca o nouă impuritate; acestea sunt Îngropate, arse sau duse În locuri neprimitoare sau nelocuite. Un tip special de ritual este cel săvârșit cu ocazia morții unui rege

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
săvârșit un mare păcat” (Otten, 1958). Într-adevăr, moartea regelui produce un dezechilibru În ordinea lucrurilor, deci un „păcat” ce trebuie Înlăturat; dar, pentru că, potrivit concepției hitite, după moarte, regele „devine zeu”, riturile care Însoțesc funeraliile au trăsăturile unor ritualuri magice sau ale celebrării sărbătorilor: acestea trebuie să elibereze Hattușaș de impuritate, să favorizeze trecerea suveranului de la condiția umană la cea divină și să confirme divinizarea. Funeraliile regale durau paisprezece zile, În timpul cărora riturile magice săvârșite de „bătrână” se uneau cu

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Însoțesc funeraliile au trăsăturile unor ritualuri magice sau ale celebrării sărbătorilor: acestea trebuie să elibereze Hattușaș de impuritate, să favorizeze trecerea suveranului de la condiția umană la cea divină și să confirme divinizarea. Funeraliile regale durau paisprezece zile, În timpul cărora riturile magice săvârșite de „bătrână” se uneau cu acțiunile rituale tipice sărbătorilor, cum ar fi „băutul” divinității și cântarea cu instrumente muzicale. Unele ceremonii magice aveau scopul de a crea pentru defunct un patrimoniu bogat, format din pământuri cultivate, animale domestice, pajiști

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
condiția umană la cea divină și să confirme divinizarea. Funeraliile regale durau paisprezece zile, În timpul cărora riturile magice săvârșite de „bătrână” se uneau cu acțiunile rituale tipice sărbătorilor, cum ar fi „băutul” divinității și cântarea cu instrumente muzicale. Unele ceremonii magice aveau scopul de a crea pentru defunct un patrimoniu bogat, format din pământuri cultivate, animale domestice, pajiști și vii, pe care să le folosească În lumea de „dincolo”, care trebuia astfel să devină o locuință asemănătoare celei de pe pământ. Erau

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
puse până se obținea răspunsul, care permitea identificarea cauzei care produsese situația pentru care se consultase oracolul; după cum pe bună dreptate s-a remarcat (Archi, 1991), cercetarea oraculară oferea un diagnostic al situației, al cărei tratament era constituit de ritualul magic. 6. MITULTC "6. MITUL" Patrimoniul mitic hitit, transmis atât prin opere narative, cu caracter literar, cât și prin mituri, inserate În ritualuri magice și festive, este foarte variat și complex; la formarea sa au contribuit elemente culturale de diferite origini

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
remarcat (Archi, 1991), cercetarea oraculară oferea un diagnostic al situației, al cărei tratament era constituit de ritualul magic. 6. MITULTC "6. MITUL" Patrimoniul mitic hitit, transmis atât prin opere narative, cu caracter literar, cât și prin mituri, inserate În ritualuri magice și festive, este foarte variat și complex; la formarea sa au contribuit elemente culturale de diferite origini, anatoliene sau extra-anatoliene, așa cum reiese din unele mituri bilingve (hatico-hitite și hurrito-hitite), asimilate și reelaborate În mod autonom de scribii și preoții din

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
bogăția și vitalitatea mitologiei anatoliene. 1) În invocațiile/evocările (mugawar/mugeșșar), cunoscute și ca „mituri ale zeului dispărut”, adresate unor divinități care s-au Îndepărtat, partea narativă, care descrie consecințele mâniei divine și căutarea zeului, este inserată Într-un ritual magic, ce are ca scop Îmblânzirea mâniei zeului și obținerea Întoarcerii acestuia. În cadrul acestui tip de compoziții, mitul și ritualul sunt strâns legate din moment ce mitul oferă motivația evenimentului negativ pe care ritualul magic trebuie să-l exorcizeze: o astfel de nenorocire

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
și căutarea zeului, este inserată Într-un ritual magic, ce are ca scop Îmblânzirea mâniei zeului și obținerea Întoarcerii acestuia. În cadrul acestui tip de compoziții, mitul și ritualul sunt strâns legate din moment ce mitul oferă motivația evenimentului negativ pe care ritualul magic trebuie să-l exorcizeze: o astfel de nenorocire - boală, naștere grea, foamete, epidemie, dezordini sociale și politice etc. - apare, În concepția religioasă hitită, În urma Îndepărtării divinității căreia Îi revine respectiva sferă de influență; zeul se Îndepărtează pentru că s-a mâniat

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
care merge să-i ceară sfat zeiței ¾anna¿annaxe "H~annah~anna", nu reușește să-l găsească. În schimb, Îl găsește albina trimisă de ¾anna¿anna, În ciuda Îndoielilor exprimate zeul furtunii; dar mânia lui Telipinu este cumplită și numai ritualul magic, recitat mai Întâi de zeița Kamrușepa și apoi de preotul zeului furtunii, reușește să-l Îmblânzească. Prin Întoarcerea lui Telipinu În templul său, se Întorc și fertilitatea și bunăstarea țării. Alte mituri asemănătoare au ca personaje principale diferite zeități anatoliene

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Motivul mitic al zeului dispărut poate fi integrat temei luptei unui zeu suprem al panteonului Împotriva unui dușman monstruos, care, după câteva victorii inițiale, este Înfrânt, lucru despre care dă mărturie, de exemplu, mitul balaurului Illuyankaxe "Illuyanka". Un alt episod magic legat de dispariția zeului-Soarexe "Soare" povestește despre răpirea sa de către Mare și recuperarea sa, Înfăptuită de Telipinuxe "Telipinu", care o ia de soție pe fiica mării. 2) Mitul, care povestește În două versiuni diferite lupta dintre zeul furtuniixe "zeul furtunii

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]