11,179 matches
-
că ar fi responsabil pentru distrugerea din valea lui Garnath. Corwin se întâlnește cu Ganelon, dar acesta nu îl recunoaște, deși a fost mâna lui dreaptă în Avalon până în momentul în care l-a trădat (aluzie la Ganelon din literatura medievală, despre care se spune că ar fi trădat armata lui Carol cel Mare musulmanilor), lucru pentru care Corwin l-a exilat într-o umbră nefamiliară - aceasta, se pare - lăsându-l să moară. Însă Ganelon a supraviețuit și, așa cum îi povestește
Armele din Avalon () [Corola-website/Science/324160_a_325489]
-
când Ganelon leagă glezna tânărului dezertor blond de creanga unui copac, imaginea rezultată sugerează cartea de tarot "Spânzuratul". Roata pe care o visează Corwin este inspirată de cartea de tarot "Roata Norocului". În afara faptului că este un personaj din literatura medievală, Ganelon este și numele personajului principal din romanul "The Dark World" al lui Henry Kuttner — una dintre sursele de inspirație principale ale cronicilor. Poemul despre Avalon pe care Corwin i-l recită lui Ganelon face aluzie atât la Psalmul 137
Armele din Avalon () [Corola-website/Science/324160_a_325489]
-
Iașii de asemenea menționați ca "Jasones", "Jassics", "Jàszok", etc... sunt un fost popor sarmatic, parte din grupul Alanilor, care apare în secolul al XIV-lea în Moldova și Ungaria. Sarmații vorbeau o limbă indo-europeană iranică. Numele iașilor medievali are probabil aceiași etimologie iranică precum cel al iazigilor antici: în limbile sanskrită și hindi, „Yazg, yash” înseamnă „bună faimă”. Iazigii sunt menționati de Ovidiu ca „"Ipse vides onerata ferox ut ducata Iasyx/ Per media Istri plaustra bubulcus aquas"” și
Iași (popor) () [Corola-website/Science/324170_a_325499]
-
este un roman fantastic din 1992 scris de Gordon R. Dickson, al patrulea roman din Seria Dragon Knight, serie care prezintă povestea lui Jim Eckert, un om modern care este aruncat din prezent în Anglia medievală, o lume paralelă în care magia este reală și mortală. Cu un secol în urmă, dragonul Gleingul s-a luptat și a ucis de unul singur un șarpe de mare. Un veritabil moment David și Goliat având în vedere că
The Dragon at War () [Corola-website/Science/324203_a_325532]
-
antică, pantalonii inițial au fost considerați drept haine barbare, iar apoi, odată cu apariția de cavaleriei, au câștigat rapid popularitate. În contrast cu Orientul Mijlociu și Asia Centrală, pantalonii erau purtați de femei, nu numai ca lenjerie de corp, dar și în loc de fustă. În Japonia medievală, pantalonii largi - hakama - de obicei, oamenilor obișnuiți le-a fost interzis să-i poarte, fiind permis numai la ocazii foarte solemne, cum ar fi la o nuntă. Deoarece pantalonii au fost de fapt un indicator al statutului social, erau purtați
Pantalon () [Corola-website/Science/324233_a_325562]
-
sau tutorii lor.” Cam în aceeași vreme, Baldrick, arhiepiscop de Dol, bazându-se și el pe "Gesta Francorum," s-a concentrat pe jignirile aduse de musulmani și pe recucerirea Țării Sfinte în termeni care fac apel mai mult la cavalerismul medieval. Ca și Fulcher, și el a consemnat că Urban a deplâns violența cavalerilor creștini din Galia. „Este mai puțin rău să ridicați sabia împotriva sarazinilor”, spune Urban în scrierea lui Baldrick, comparându-i cu poporul lui Amalec. Violența cavalerilor o
Conciliul de la Clermont () [Corola-website/Science/324309_a_325638]
-
1769-1773 (Sectio 110) apare sub numele de "Várfalva". Altitudinea medie: 406 m. Vechiul nume al localității, acela de "Varfalău", provine din maghiară și anume din cuvântul compus "var" = "cetate" și "falu/falva" = "sat" („Várfalva” = „Satul Cetății”), cu referire la ruinele medievale de pe Dealul Cetății. Localitatea a fost redenumită în perioada interbelică "Moldovenești", cu referire la Ioan Micu Moldovan, originar din localitate. Următoarele obiective din satul Moldovenești au fost înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și
Moldovenești, Cluj () [Corola-website/Science/324331_a_325660]
-
originar din localitate. Următoarele obiective din satul Moldovenești au fost înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010: Pe dealul de deasupra comunei se înălța odinioară o "cetate medievală" (coordonate: 46°30.189 N, 23°39.228 E). Cetatea a fost construită probabil la începutul secolului al XI-lea. Cetatea e amintită (indirect) într-un document din anul 1075, sub numele de "castrum quod vocatum Turda" (iar în 1291
Moldovenești, Cluj () [Corola-website/Science/324331_a_325660]
-
muzicii progresive, în care își fac simțită prezența influențe diverse, între care și cele folclorice, amintind în acest fel de Phoenix. Discul debutează cu „Scrisori iubite”, o scurtă baladă acustică, compusă pe versurile poetului George Topîrceanu, cu trimiteri către muzica medievală. Tabloul liric este completat de alte două balade de mare sensibilitate, „Dacă vrei”, una dintre cele mai cunoscute creații ale trupei, compusă de Marcel Breazu, respectiv „Despărțire”, care încheie albumul. „Dacă vrei” a fost preluată de formația byron, fiind inclusă
Celelalte Cuvinte I () [Corola-website/Science/326526_a_327855]
-
au trebuit trei luni ca să-și ducă la bun sfârșit munca, pe care a terminat-o în ziua de 9 decembrie 1355. Scrierile rezultate sunt cunoscute ca faimoasa operă "Rihala" a lui Ibn Battuta. Ibn Battuta a fost singurul călător medieval despre care se știe cu certitudine că a vizitat pământurile fiecărui șef politic musulman contemporan lui. A călătorit și în Ceylon, China, Bizanț și Sudul Rusiei. Simpla însumare a călătoriilor sale este estimată la nu mai puțin de 120.000
Ibn Battuta () [Corola-website/Science/326523_a_327852]
-
, (n. 8 septembrie 1947, Paris), este un filosof francez, profesor de filosofie medievală arabă și iudaică și specialist în filosofie greacă. Predă filosofie greacă, romană și arabă la Universitatea Paris I Panthéon-Sorbonne și la Universitatea Ludwig-Maximilian din München. Este membru al Institutului Franței, al Academiei de Științe Morale și Politice. Marele premiu de
Rémi Brague () [Corola-website/Science/326548_a_327877]
-
stilul francon al șirurilor de case dispuse în jurul unei piețe centrale, deasupra careia se înalță impunătoarea biserică-cetate. Impresionantul monument de cult îmbină armonios stilul gotic cu cel al Renașterii, apărat fiind de trei ziduri de incintă cu turnuri și bastioane medievale. Prima incintă a cetății este atribuită secolului al XII-lea, când probabil a fost ridicată și prima biserică ("Sf. Maria"). Biserica actuală a fost ridicată în 1486-1524, în stil gotic-târziu. Timp de 300 de ani, între 1572 și 1867, Biertanul
Biserica fortificată din Biertan () [Corola-website/Science/326579_a_327908]
-
și au violat criptele episcopilor în căutare de tezaure. Odată cu prăbușirea comunismului majoritatea sașilor au părăsit Biertanul cu destinația Germania. Dacă în anul 1977 locuiau în Biertan 1613 sași, în anul 1992 Biertanul număra doar 280 locuitori sași. Complexul arhitectural medieval este alcătuit din biserica și centura de fortificații, fiind amplasat în centrul așezării, pe un deal. Biserica de tip hală, ocupa partea centrală a complexului, fiind construită între anii 1490 și 1520 în stilul gotic târziu, fiind ultima din Transilvania
Biserica fortificată din Biertan () [Corola-website/Science/326579_a_327908]
-
cu un sistem foarte complicat de 19 încuietori, realizată de meșterii locali în anul 1515 și care a stârnit un interes deosebit, fiind premiată la Expoziția Mondială din 1900 de la Paris și care constituie un exemplu reprezentativ de manufactură săsească medievală, datorită excepționalelor intarsii și a sistemului original de închidere, care funcționeaza și astăzi. Fortificațiile din jur sunt considerate drept cele mai puternice din Transilvania, de la o cetate țărănească. Are trei rânduri de ziduri, 6 turnuri și 3 bastioane construite în
Biserica fortificată din Biertan () [Corola-website/Science/326579_a_327908]
-
a clădirilor. Fiind considerată acea înălțime până la cornișă, mansardele erau excluse din restricții. O revizuire din 1902 a acelei legi a făcut posibilă realizarea de trei (sau patru) etaje în astfel de acoperișuri. Mansarda este o elaborare a vechilor acoperișuri medievale cu caracter gotic (care aveau învelitori foarte înclinate). Ea fost popularizată în Franța de arhitectul François Mansart (1598-1666). Deși nu a fost el inventatorul, acest tip de acoperiș îi poartă numele deoarece a fost folosit în mod remarcabil în proiectele
Mansardă () [Corola-website/Science/326595_a_327924]
-
care se prăznuiește în a 33- a zi a numărătorii Omerului, în ziua de 18 a lunii ebraice Iyar. În calendarul gregorian cade, de obicei. în luna mai. De origine obscură, sărbătoarea este menționată pentru prima dată în literatura rabinica medievală referitoare la Rabbi Akiva. O tradiție o asociază în mod deosebit cu Rabbi Shimon bar Yohai, legendarul autor al cărții Zohar, iar sioniștii obișnuiau să accentueze legătură sărbătorii cu răscoală antiromană de sub conducerea lui Shimon Bar Kohba. Lag Baomer este
Lag Baomer () [Corola-website/Science/326622_a_327951]
-
n. 16 ianuarie 1974, Zalău) este un filosof român specialist în istoria filosofiei, istoriografie filosofica. În prezent preda la Facultatea de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării de la Universitatea de Vest din Timișoara cursuri de Istoria filosofiei antice și medievale, Istoria filosofiei moderne, Aristotelism, Introducere în imagologie, Istoriografie filosofica, Philosophy aș a Way of Life. Conduce doctorate în istoria filosofiei. În perioada 2008-2011, 2012-2015, 2016-prezent, prodecan al Facultății de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării. A funcționat și că
Claudiu Mesaroș () [Corola-website/Science/326641_a_327970]
-
Comunicare din România, Membru fondator al SITA (Societatea Internațională Toma d’Aquino), filiala România, Membru al RARS (Romanian Association for Religious Studies și Internațional Society for Universal Dialogue. Volume de autor mai importante: "Filosofii cerului. O introducere critică în filosofia medievală", Editura Universității de Vest, Timișoara, 2005; Filosofia că act de rescriere. Studii de istoriografie filosofica," Editură Eikon, Cluj-Napoca, 2014. De asemenea, a colaborat la volume colective, editate în Romțnia și în străinătate: , (editor), "Sfanțul Gerard de Cenad, viața și opera
Claudiu Mesaroș () [Corola-website/Science/326641_a_327970]
-
câțiva kilometri depărtare de centrul comunal Dobra, într-o frumoasă așezare de la poalele nordice ale munților Poiana Ruscă, se găsește satul Roșcani, menționat documentar, ca „Roskan”, în anul 1491. În interiorul unei fortificații străvechi, astăzi dispărută, a fost ridicat, în perioada medievală, un edificiu din zid impunător, martor al bunăstării dar și al decăderii familiei nobiliare românești locale Caba: biserica-monument istoric ”Buna Vestire”. Lăcașul, tip „sală”, este compus dintr-un altar semicircular decroșat, un naos dreptunghiular spațios și un pronaos similar ca
Biserica Buna Vestire din Roșcani () [Corola-website/Science/326658_a_327987]
-
închisă într-o arhivoltă semicirculară. În arc frânt se încheie și o fereastră a clopotniței, în timp ce un alt arc în acoladă, închide o nișă din interiorul altarului. Pe baza acestor elemente, monumentul a fost încadrat în ambianța gotică a artei medievale transilvănene a secolului al XV-lea. Spre aceeași concluzie îndeamnă atât similitudinile existente între această biserică și lăcașurile de cult zărăndene din Crișcior și Ribița, datate în primii ani ai aceluiași veac, cât și rezultatele săpăturilor arheologice întreprinse în anul
Biserica Buna Vestire din Roșcani () [Corola-website/Science/326658_a_327987]
-
ai secolului XX, a căror indepedență față de biserică nu este cunoscută. Nu s-au găsit explicații pentru rănile lui Padre Pio care nu se infectau niciodată. Un mare procent al stigmatizaților (peste 80%) sunt femei. În cartea sa "Stigmata: A Medieval Phenomenon în a Modern Age", Edward Harrison arată că nu există vreun mecanism singular prin care rănile stigmatelor să fie produse. Între diferitele forme pe care fenomenul stigmatizării le cunoaște cele mai multe cazuri manifestă câteva sau toate cele cinci care, conform
Stigmate () [Corola-website/Science/326686_a_328015]
-
sau în cazul perioadelor de foamete. Un studiu psihoanalitic ale stigmatizatei a sugerat că stigmatele sale ar putea să rezulte ca urmare a unor simptome de exprimate în inconștient prin automutilare survenita prin autosugestie negativă. În cartea sa "Stigmata: A Medieval Phenomenon în a Modern Age", Edward Harrison sugerează că nu există un singur mecanism prin care semnele stigmatelor să fie produse. Harrison nu a găsit nici o dovadă în studiul cazurilor contemporane care să ateste că semnele erau de origine supranaturala
Stigmate () [Corola-website/Science/326686_a_328015]
-
Giuseppa de Nunzio Forgione (1859-1929) pe 25 mai 1887, în Pietrelcina, o localitate de fermieri din sudul regiunii Campania. Părinții săi își câștigau existența că fermieri. A fost botezat în apropierea capelei Santa Anna, care străjuiește desupra zidurilor unui castel medieval. Mai târziu a slujit că în aceeași capelă. O operă de restaurare a acestei capele a fost ulterior întreprinsă de către Fundația Padre Pio al Americii , cu sediul în Cromwell, Connecticut. Padre Pio a avut un frate mai mare, Michele, și
Padre Pio () [Corola-website/Science/326693_a_328022]
-
(în , "Boianska țărkva") este o biserică ortodoxă bulgară medievală aflată la marginea Sofiei, capitala Bulgariei, în cartierul Boiana. Aripa de est a bisericii cu două caturi a fost inițial construită la sfârșitul secolului al X-lea sau începutul secolului al XI-lea, apoi aripa centrală a fost adăugată în
Biserica Boiana () [Corola-website/Science/326744_a_328073]
-
al XIX-lea. Biserica este celebră în toată lumea în principal datorită frescelor ei datând din 1259. Ele formează un al doilea strat peste picturile din secolele anterioare și reprezintă unul dintre cele mai complete și mai bine conservate ale artei medievale est-europene. 89 de scene cu 240 de portrete apar pe pereții bisericii. Numele pictorului a fost descoperit recent într-o inscripție scoasă la iveală în timpul lucrărilor de restaurare: „zograf Vassilii din satul Subonoșa, Sersko și ucenicul lui, Dimităr”. Directorul Muzeului
Biserica Boiana () [Corola-website/Science/326744_a_328073]