10,721 matches
-
liberale ? i lipsa de profesioni? ți de a c? ror formare depindeau at�ț de mult economia ? i prosperitatea Rom�niei Mari! Iorga ignoră �nmul? irea alarmant? a acestei drojdii pseudointelectuale. Mentorul s? u, Eminescu, era con? tient de problema aceasta ? i pomenea mereu de �proletariatul condeiului�. E ciudat c? Iorga nu a lansat niciodat? o campanie serioas? de alfabetizare, dat fiind c? mai mult de 50% din populă? ie era analfabet?. Pe la sf�r? ițul toamnei lui 1922, amarul studen? ilor a dus
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
purtau tristă men? ionare Fostul Apostol (�celui care era c�ndva un Apostol�)123. La �nceputul anului 1923, Iorga a ? inut o conferin?? la Ateneu. La ie? ire, fiind �nso? it de ministrul �nv??? m�ntului, dr. Angelescu, s? a pomenit �n fă? a unei violente demonstra? îi studen? e?ți. (Iorga fusese avertizat c? ? umuleanu ? i Cuza erau autorii acestei manifest? ri ofensatoare anti? Iorga). Iorga i? a �nfruntat pe studen? i. A? a cum comenta el ulterior, dac? ar fi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
se află �n afară preocup? rilor �Noului na? ionalism�. Iorga a men? ionat c? la Blaj, �n timpul unor celebr? ri comemorative ale S? rb? torii Na? ionale a Transilvaniei, �n mai 1925, studen? îi au m�zg? lit zidurile bisericii cu zvastici. Pomenea ? i despre �neputin? a guvernului�192. �Tumultuo? îi Ani Dou? zeci� erau tumultuo? i ? i �n alte p? r? i. Liberalii, care voiau s? �nf? ptuiasc? aceast? industrializare for? at? �numai prin propriile noastre mijloace�, �i nemul? umiser? at�ț pe ?? răni c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de scrupule de devotamentul sincer al poporului s? u cum a f? cut? o el. Cel? lalt p? cat capital al ?? rîi, violen? a, era r? spunsul Legiunii la corup? ia lui Carol, a? a c? s?rmana ? ar? s?a pomenit prins? �ntre aceste dou? nenorociri. Peste c�teva zile, Prin? ul Carol va deveni Regele Carol ÎI al Rom�niei ? i va domni asupra ?? rîi p�n? �n septembrie 1940. Am v? zut c? mama sa, Regina Maria, credea c? prin? ul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cu aprecierile nefavorabile pe care autorul acestei c? r? i le? a auzit �n Rom�nia zilelor noastre. Dup? aceste masacre, Legiunea era �că un cartof, cea mai bun? parte a ei fiind sub p? m�nt�. Gardă de Fier se pomenea lipsit? de conducere tocmai atunci c�nd trebuia s? fac? fă?? r? spunderilor puterii, s? se ridice la �n? l?imea idealurilor pe care se angajaser? s? le �mplineasc?. Iorga nu a f? cut nici un comentariu �n leg? tur? cu masacrele, de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
al Culturii, eu am legalizat acest teatru ambulant și azi e unul din cele mai importante teatre de la noi, din Republica Moldova. La repetițiile de la MHAT asista și Sergiu Prodan, care a devenit un excelent regizor de film (e destul să pomenim pelicula Patul lui Procust); în sală era și Petru Hadârcă în prezent directorul artistic al Naționalului de la Chișinău. Alexa Visarion le-a propus interpreților ruși o incitantă partitură. Actorii se "scăldau" în această bogăție de nuanțe, propuse firesc, dezinvolt de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Irina (Andreea Vasile), sunt consumatori de artă și au părinți înstăriți, însă violența e prezentă și în mediul burghez, din care provin, unde nu se manifestă neapărat în acte, ci în ironii, iritare surdă și aluzii înțepătoare. Dacă tot am pomenit de personaje, trebuie spus că filmul lui Alexa Visarion are implicații existențiale solide și că, dincolo de a fi o poveste cu tineri, ne invită la o reflecție etică despre răspundere și sentimentul de culpabilitate, despre vidul existențial, despre nepăsare și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
fost scrisă. Cum spuneam, în ultimul timp, se dezvoltă la noi unele personalități regizorale de reală vocație, din generația, să spunem, tânără. Când filmele lui Mircea Danieluc, Mircea Veroiu, Alexandru Tatos, Dan Pița, Stere Gulea, Ada Pistiner, Demian, Mărgineanu, ca să pomenesc iarași pe sărite doar câteva nume, când filmele lor, care sunt filme foarte bune, vor fi filmele cele mai cerute de publicul românesc sublinierea e foarte necesară când ei vor câștiga un teren foarte solid, în întreaga Europă, în întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
realiza comunicarea cea mai densă, mai concentrată, este rezultatul numeroaselor experiențe de punere în scenă și interviuri în străinătate? m-am întrebat și l-am întrebat. Căutam explicații, ca să ies din neobișnuita stare de fascinație în care pe neașteptate mă pomenisem. Regizorul mă ajuta cu bunăvoință, într-o conversație, de data asta, prin contrast, aproape frivolă: da, așa i se întâmplă când vrea să se concentreze, dacă s-ar lăsa întrerupt ar pierde firul, nu, nu știe dinainte ce-o să spună
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Munteanu, Marilena Uliescu, Octavian Manolache, Dana Apostol Tofan. La fundamentarea științifică a elaborării dreptului, au contribuit prin lucrări de cercetare fundamentală și alți colaboratori ai Institutului, pe primul loc situându-se Anita M. Naschitz, autoarea lucrării pe care am mai pomenit-o, intitulată "Teorie și tehnică în procesul de creare a dreptului"10. Aportul altor cercetători s-a concretizat în lucrări de drept comparat și de metodologie juridică. Începând cu anul 1969, în Institutul de cercetări juridice au fost publicate lucrări
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pe scurt, ele sunt asem]n]toare cu ordinele. Dar nu este necesar s] recurgem la noncognitivism pentru a explica aceast] eroare logic], deoarece exist] una asem]n]toare între concluziile despre arici și premisele în care ei nu sunt pomeniți. Nu poți obține concluzii despre arici din niște premise în care ei nu apar (cel putin, nu prin logic]). Totuși nimeni nu propune o distincție fapte/arici și nici nu susține c] afirmațiile factuale despre arici nu sunt chiar afirmații
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
evoluției universului. Toate popoarele își stilizează aptitudinile într-o personalitate; personalitatea poporului "este structurarea energiilor lui psihofizice", e o "construcție ideală sugerată de multiplele manifestări ale membrilor săi" și se numește și cultură (Motru, 1984:579-81). Iată echivalența de care pomeneam mai sus și iată cum cultura este cea care stabiliește continuitatea între generații; ea este "criteriul pentru judecata faptelor istorice" (Motru, 1998:73). Elementele prin care trebuie să caracterizăm un neam, o cultură sunt bunurile sufletești, care sunt bazele întemeierii
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
-i pronunța, a-i scrie numele mi se părea o formă de blasfemie la propria-mi persoană, la propria-mi memorie. Era și justificata reticență în fața agresiunii pe care odiosul nume o exercita asupra noastră, asupra fibrei noastre adînci, dăinuitoare. Pomenit acum, deși cam cu același disconfort psihic și intelectual, repulsivul nume (ca și cel al predecesorului, Dej) nu mai întîmpină aceeași reacție, timpul începînd să lucreze, să liniștească, să clarifice, să claseze. Iată de ce, cu încă o trimitere la maleficul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pe avioane, pe trenuri. Legăm discuții. A-nvățat bine româna, doar cît a stat pe-aici de cîteva ori. Știe tot despre România. Spion? Și ce? La rîndu-ne, dăm tot din noi, spune fiecare ce știe despre Olanda. Cînd îi pomenesc de Butelia de Leida, rîde amuzat: în orașul Leida domină proștii. Și o fixează pe doamna de vizavi, o momîie smochinită, foarte elegantă, care nu intră-n vorbă. Mută. Cineva zice, în replică: la noi, la Caracal s-a răsturnat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
personalitatea marcantă, carismatică. În ultimă instanță, doar ea contează. Bilanțul pe națiuni, ca în sport, nu e relevant aici, în această lume a tuturor evanescențelor. E de așteptat deci, n-avem încotro, momentul apariției individului excepțional. Și, pentru că tot am pomenit de schizoidie, să aplanăm un pic lucrurile, să nu ajungem cu ele pînă în pragul ospiciului. Nu e cazul. Să fim rezonabili: alienatul nefiind chiar atît de grav, atunci nici alienistul nu are de ce să fie chiar atît de maniheist
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de stofă nobilă. Cine să-i mai facă acum să rîdă pe sanculoții buluciți în Parlament ca-n talcioc? Cine? Nuntașii Dolănescu și Loghin? Dar și "majoritarii" ăștia s-au mai cizelat între timp. Nu mai ține. Or să-l pomenească ei mult și bine pe șolticul domn Amedeu... Orchestra își face acordajul, sala în rumoare e plină. E un program de zile mari: Chopin, cu o japoneză la pian. Intru și, pe pasajul din mijloc, vine spre mine colegul O.
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
urletele, țipetele, scîncetele (victimei), înjurăturile, blestemele, răcnetele (torționarului). Nu lipsesc nici intermezzo-urile în care supliciatorul se laudă că poate să-și facă victima să cînte ca o privighetoare, să croncăne ca un corb, să urle ca un cîine. Sînt pomenite "sufocare cu un dop", tatuajele ad-hoc, capetele rase pe loc, fierul roșu, acestea din urmă aducînd trupul supliciatului la condiția de "hartă sau pancartă". Dînd telefon, la terminarea durei lecturi, aflu că autoarea neîndurătorului eseu, Ruxandra Cesereanu, e o ființă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
denaturării fibrei profunde a nației. L-am ascultat pe bradilalicul, ăăă, Gherman încercînd să contracareze, ăăă, insinuarea reporterului BBC că, iată observa acesta personalități de marcă ale diplomației noastre de după 1996, Mihai Zamfir (Lisabona), Theodor Baconski (Vatican), ca să nu fie pomenit și mai vechiul caz al chiar fostului ambasador la Paris, Alexandru Paleologu, sînt rechemați de regimul pedeserist și înlocuiți cu exemplare de teapa celui chestionat de reporter. Zic încercînd, pentru că prestația de două-trei minute a revenitului Agamiță, ăăă, părea să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prozei moderne. Ei bine, cu imprudența neprofesionistului și cu nemăsuratul curaj al diletantului, îndrăznesc într-un moment de relâche rectoral să-i mărturisesc mult îngăduitorului Steve ceva din propria-mi împătimită strategie de lector (lectura unui pictor, la urma urmei!). Pomenindu-i, ca start personal, pe Virginia Woolf și pe James Joyce pe care i-am și pictat cu îndrăcită acribie ironică și trecînd prin Iris Murdoch, John Fowles, David Lodge, m-am oprit, finalmente, la figurile de top actual unul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de pierdut. Asta, evident, într-o paradigmă autohtonă acceptată încă din vremea lui Grigorescu, geniu suficient și taciturn și perpetuată, în mare, pînă azi. Cu excepția unor Pallady, Tonitza, Șirato, Baba, mari pictori, dar și mari condeieri. Să nu-i mai pomenesc pe enormii Delacroix, Redon, sau pe mult mai tîrziii moderni De Chirico, Klee, Kandinski. Pentru că, alături de noile romane ale englezilor, pe același pat procustian-freudian-proustian se află și coala albă de hîrtie, și creionul: destinate, cum se vede, săptămînal, acestei rubrici
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și la cea mai palidă pomenire a unei... filozofii care, în această parte de lume, a însemnat de-a deptul crimă. Idiosincrazie justificată, la urma urmei, ca reacție la atentatul ca atare împotriva naturii umane. Cu atît mai mult în cadrul pomenit nobilul edificiu regal simbolizînd, pentru tăvălugul asiatic, ținta distrugerii. Și, iarăși, cu atît mai mult cu cît protagonistul manifestării nu provine din nu știu de pătură resentimentară, motivată cumva a-și revendica mentalități propagandistic înroșite în jumătatea de secol totalitar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de escamotări și de uitare. Comemorarea e asezonată cu ceva citații ce se doresc spectaculoase, în care un Iliescu, oricum înghesuit (pînă și de ciraci) își înlocuiește cinicul zîmbet cu un no comment de vedetă dezabuzată. (Celorlalți comilitoni întru crimă pomenindu-li-se, în surdină, numele.) Și capac... festiv monstruosul Cozma e scos de la răcoare în chiar data comemorării. Producîndu-ne nu numai nouă, opiniei publice, consternare, dar și unui premier atît de credibil ca Tăriceanu, mirat parcă de actele pe care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
este jenă să stea pe simeze alături de cei cu 20-30 de ani mai tineri, nu are complexe freudiene vizavi (iarăși vizavi) de ei. Mai mult, despre cîțiva, doar cîțiva din aceștia, am scris cu absolută convingere sau doar i-am pomenit, urmînd să revin aprofundat, socotindu-i demni întreținători ai climatului unui oraș ca Iașul, creuzet tradițional al valorilor autentice. Îmi face enormă plăcere să mi-i reamintesc: Zamfira Bîrzu, Dorin Baba, Felix Aftene, Grig Bejenaru, Valentina Druțu, Sorin Purcaru, Gabriela
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de lipsa unei audiențe internaționale se fac vinovate nu știm ce ambasadă românească, nu știm ce departament ministerial, cînd pentru orice minte lucidă nu în aceste false diligențe ar sta rezolvarea. (Ba și ele, ar zice, calin, Magda Ursache.) De pomenit o proximitate statală extrem de probantă. În privința căreia așa-zisul handicap al limbii fără circulație internațională se arată total neoperativ. Kundera, Gombrowicz, Kadare doar trei nume estice marcante, pe lîngă altele spun totul despre soluția strict individuală a rezolvării dispersiei internaționale
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Pippidi 81-84), chiar în defavoarea financiară a sistemului monastic intern. Paradoxul continuă 24: așadar, deși etnic descendenți ai romanilor, fondatori ai imperiului de la Constantinopol, nu devin "rhomei" - de fapt, nu au statutul privilegiat al acestora, de primă populație bizantină, când sunt pomeniți totuși în secolul X; deși ortodocși, nu au fost niciodată cetățeni cu drepturi depline ai imperiului bizantin; deși vorbitori de limbă cu rădăcini latine, nu devin catolici; deși se implică alături de catolici în proiectele de cruciadă, o fac rămânând atenți
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]