10,832 matches
-
Conturi efectuat în luna octombrie 2009 la Muzeul Național Filatelic a relevat faptul că cele 215 timbre „Cap de Bour 1858”, prima emisiune, au fost înlocuite cu falsuri. Alte 660 timbre „Cap de Bour 1858” din a doua emisiune și „Principatele Unite 1862 și 1864” par a fi tot falsuri. Un exemplar al ziarului Zimbrulu și Vulturulu, francat cu opt mărci poștale „” de 5 parale, din a doua emisiune din 1858, a fost vândut, în decembrie 2006, în cursul unei licitații
Cap de bour () [Corola-website/Science/330580_a_331909]
-
cărei origini sunt încă necunoscute. Uniunea celor doi a fost fără copii. Fiul cel mare a lui Boleslav a murit în 1172, la vârsta de 16 ani iar Marele Duce a fost devastat de moartea sa. A fost urmat în principatul Masovian-Kujavian de către al doilea fiu al său, Leszek, la vârsta de 11 ani.
Boleslav al IV-lea al Poloniei () [Corola-website/Science/330620_a_331949]
-
La scurt timp după ce Cazimir a văzut că situația este instabilă, a decis să dea puterea fratelui lui Svyatoslav, Roman. În 1187, Prințul Yaroslav Osmomysl de Halici a murit, pornindu-se o luptă pentru succesiunea lui. Inițial, autoritatea asupră a principatului a fost luată de către fiul său mai mic, Oleg, însă imediat după aceea a fost ucis de boieri și Halych a fost preluată de către fratele mai mare, Vladimirko. Domnia lui Vladimirko a fost departe de a se stabiliza. Ajutat de
Cazimir al II-lea al Poloniei () [Corola-website/Science/330625_a_331954]
-
cu camere funerare de tip micenian continuau să fie utilizate, implicând aspectul continuității de stil și de structura socială. Înmormântările cu care de lupta delimitează extrem de sugestiv fenomenele de continuitate-carul fiind un obiect micenian, dar și de discontinuitate, în multe principate miceniene, carul era proprietatea regală a lui "wa-na-ka" și nu însoțea ca bun personal de prestigiu pe războinicii regali dincolo de moarte. În epoca întunecată, obiectul apare ca proprietate individuală și un semn al unui statut personal și autodeterminat de autoritate
Era quot;întunecatăquot; a Greciei () [Corola-website/Science/330636_a_331965]
-
Imperiului Otoman, dorea să-l vadă pe Regele Suediei în calitate de invitat de onoare, musafir. Turcii au avut mai multe motive pentru a-i propune Regelui și escortei sale să avanseze pe teritoriul Imperiului, mai exact spre orașul-cetate Bender, situată în Principatul Moldovei, la aproximativ 150 de km distanță. Călătoria spre Bender a durat o săptămână. Astfel, la 22 iulie 1709 suedezii au fost întâmpinați cu mult fast și considerațiune de către seraskerul (generalul) de Bender. Jöran Nordberg, capelanul și duhovnicul lui Carol
Încăierarea de la Bender () [Corola-website/Science/330674_a_332003]
-
Bulgaria) și au fost numiți turci găgăuzi. Un grup mare de găgăuzi a părăsit mai târziu Bulgaria și s-a stabilit în sudul Basarabiei împreună cu un grup de etnici bulgari, la începutul secolului XIX. În 1812, Basarabia, jumătatea estica a Principatului Moldovei, a fost ocupată de Imperiul Rus și triburile Nogai care locuiau în mai multe sate din Basarabia de Sud (sau Bugeac) au fost obligați să părăsească zona. Între 1812 și 1846, rușii au recolonizat cu găgăuzi aduși din estul
Istoria Găgăuziei () [Corola-website/Science/330671_a_332000]
-
ortodoxă, în principal în așezările părăsite de nogai. Ei s-au stabilit acolo, în paralel cu bulgarii basarabeni în Avdarma, Comrat, Congaz, Tomai, Cișmichioi și alte foste sate locuite de nogai. Unii găgăuzi s-au stabilit în partea liberă a Principatului Moldovei, care nu intra sub controlul rusesc în 1812, dar aceștia s-au mutat în zona compactă care o populează astăzi. Cu excepția a cinci zile, când a fost "de facto", independentă în iarna anului 1906, atunci când o răscoală țărănească a
Istoria Găgăuziei () [Corola-website/Science/330671_a_332000]
-
într-o încercare de a preveni un război civil. Din păcate, încercarea s-a dovedit a fi nu numai inutilă, dar a condus la perioada cunoscută sub numele de fragmentarea Polonia. Testamentul lui Bolesław a împărțit Polonia în mai multe principate, iar unul dintre fiii săi urma să se ocupe de fiecare dintre ele. Testamentul a declarat că de atunci înainte, regele Poloniei avea să fie cel mai în vârstă din dinastia Piast , și nu neapărat moștenitorul primului său născut. Władysław
Piotr Włostowic () [Corola-website/Science/330692_a_332021]
-
familii izolate) și starea de sărăcie generală a țării au încetinit mult procesul de formare a unei burghezii citadine evreiești înstărite, precum aceea care a aderat la ideile Haskalei și ale Reformei religioase iudaice din Prusia și alte regate și principate germane. Societatea maghiară rămânea divizată într-o stratificare socială rigidă si bazată pe privilegii de clasă, structură care împiedica în mod aproape inerent mobilitatea socială și fermentarea ideilor. Imparatul a ordonat la vremea respectivă înființarea pentru evrei a unor școli
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
a avut loc pe 29 iunie 1821 lângă Sculeni, Principatul Moldovei, între forțele otomane ale sultanului Mahmud al II-lea și Eteria greacă condusă de Prințul Gheorge Cantacuzino. Bătălia a reprezentat represalii otomane la expediția lui Alexandru Ipsilanti în Principatele Dunărene, desfășurându-se zece zile mai târziu după o nouă
Bătălia de la Sculeni () [Corola-website/Science/330712_a_332041]
-
a avut loc pe 29 iunie 1821 lângă Sculeni, Principatul Moldovei, între forțele otomane ale sultanului Mahmud al II-lea și Eteria greacă condusă de Prințul Gheorge Cantacuzino. Bătălia a reprezentat represalii otomane la expediția lui Alexandru Ipsilanti în Principatele Dunărene, desfășurându-se zece zile mai târziu după o nouă victorie turcă în bătălia de la Drăgășani. După ce otomanii au traversat râul Bahlui, în Iași, la 25 iunie 1821, Cantacuzino și forțele sale, staționate inițial pe partea rusă, a traversat Prutul
Bătălia de la Sculeni () [Corola-website/Science/330712_a_332041]
-
trecând înot Prutul. Soldații rămași au continuat să lupte până când au fost fie uciși de turci, fie s-au înecat. Rușii, poziționați pe malul opus al râului, au aplaudat tot acest timp curajulul grecilor. După bătălie, toate revoltele grecești din Principatele Dunărene și în alte zone nordice supuse Imperiului Otoman au încetat. Cu toate acestea, sarcina principală, de a distrage atenția forțele militare otomane semnificative din Balcanii de Nord, pentru zdrobirea inamicului în Grecia, a fost realizată.
Bătălia de la Sculeni () [Corola-website/Science/330712_a_332041]
-
Marele Ducat chiar și după Uniune, până la preluarea de către polonezi. Prin Uniunea de la Lublin a fost creată Comunitatea polono-lituaniană, care se întindea de la Marea Baltică și Munții Carpați, până în Belarusul de astăzi și în vestul și centrul Ucrainei (care anterior fuseseră principate Rusești). În cadrul noii federații, a fost reținut un anumit grad de separare formală a Poloniei și Linuaniei (birouri de stat distincte, armata, teritoriile și sistemele judiciare), dar uniunea a devenit o entitate națională, cu un monarh comun, cu parlament, sistem
Istoria Poloniei în timpul Dinastiei Jagiellonilor () [Corola-website/Science/330777_a_332106]
-
a fost încoronat ca rege consort în 1352, singurul dintre soții ei căruia i s-a acordat de bunăvoie acest stat. În 1373, vărul ei și fostul cumnat, Filip al II-lea de Taranto a demisionat la drepturile sale asupra Principatului Achaea, așa cum a făcut și cel de-al treilea soț, Jaime, înainte de moartea sa în 1375. Ioana s-a implicat complet în conducerea regatului său și s-a bucurat de fiecare aspect al guvernării. Deși ea a fost un conducător
Ioana I de Neapole () [Corola-website/Science/330877_a_332206]
-
Napolitană a fost lăsată într-un război de zeci de ani pentru succesiune. Ludovic de Anjou a fost capabil să-și păstreze teritoriile din Provența și Forcalquier. James de Baux, nepotul lui Filip al II-lea de Taranto, a cerut Principatul Achaea după detronarii ei din 1381. În total, Ioana a avut trei copii din două căsătorii. Din prima căsătorie cu Andrei, Duce de Calabria, Ioana a avut un fiu, pe Carol Martel (născut în Napoli pe 25 decembrie 1345 - decedat
Ioana I de Neapole () [Corola-website/Science/330877_a_332206]
-
este primul astfel de muzeu înființat în Principatele Române. A fost înființat la 4 februarie 1834 și deține în prezent peste 300.000 de exemplare, cele mai valoroase fiind colecțiile de insecte, moluște, amfibieni, reptile, păsări, minerale și plante. Muzeul este situat în fosta casă Roset din Iași
Muzeul de Istorie Naturală din Iași () [Corola-website/Science/330075_a_331404]
-
4 februarie 1834, din inițiativa unui grup restrâns de membri ai Societății de Medici și Naturaliști din Iași, în frunte cu Iacob Cihac, Gheorghe Asachi, Mihail Zotta, Constantin Sturdza și Costache Negri. Este primul muzeu de acest gen înființat în Principate. În anul 1840 s-a cumpărat pentru muzeu casa vornicului Costachi Sturdza, de pe ulița Hagioaiei, azi bulevardul Independentei nr. 16, clădire în care muzeul, împreună cu Societatea, își desfășoară activitatea și în prezent. Clădirea, cunoscută și sub denumirea de Casa Roset
Muzeul de Istorie Naturală din Iași () [Corola-website/Science/330075_a_331404]
-
Hesse în 1743. Tatăl lui, landgraful Frederic al II-lea (care a murit în 1785), și-a abandonat familia în 1747 și a revenit la catolicism. În 1755 el a anulat oficial mariajul. Bunicul lui Wilhelm, landgraful Wilhelm a acordat principatul de Hanau, pe care îl achiziționase recent, nurorii și nepoților săi. Tehnic, tânărul Wilhelm a devenit prinț conducător de Hanau, sub regența mamei sale. Wilhelm împreună cu doi frați mai mici au locuit cu mama lor, Prințesa Mary, care era a
Wilhelm I, principe de Hessen () [Corola-website/Science/330089_a_331418]
-
a născut în 1806 în satul Hilișeu din județul Dorohoi, în familia lui Vasile Vârnav, mic moșier. Fratele său, călugărul Sofronie Vârnav (cu numele de mirean Scarlat, n. 1801), a fost unul dintre cei mai călduroși apărători ai ideii Unirii Principatelor. Din 1831 pînă în 1836 a studiat medicina la Viena și Buda, unde a obținut doctoratul în 1836 cu teza în limba latină "Rudimentum Physiographie Moldaviae" ("Scurtă fiziografie" "a Moldovei"). Constantin Vârnav a fost primul moldovean doctor în medicină. În
Constantin Vârnav () [Corola-website/Science/330169_a_331498]
-
la Seminarul teologic „Veniamin Costachi” de la Socola și fondând, în 1844, "Povățuitorul sănătății și al economiei", publicație periodică dedicată popularizării igienei, medicinei veterinare și agronomiei în mediul rural. Această revistă este precursoarea revistei " Foaia societății de medici și naturaliști din Principatul Moldovei" (1851) și, ulterior, a "Buletinului Societății" (1866) și a "Revistei medico-chirurgicale". În timpul epidemiei de holeră din 1847-1848, epidemie în care a murit și mitropolitul Moldovei Meletie Lefter, pe lângă activitatea de îngrijire a bolnavilor, Constantin Vârnav a desfășurat și o
Constantin Vârnav () [Corola-website/Science/330169_a_331498]
-
ce tratau despre istoricului holerei și mijloacelor de combatere și care au fost considerate ca foarte docte pentru vremea sa. Constantin Vârnav a fost membru al Societății de Medici și Naturaliști din Iași, prima societate de acest fel fondată în Principatele Române în 1833 de către Jacob Czihak and Mihai Zotta, jucând un rol active în activitatea acesteia și ocupând un timp funcția de vicepreședinte. Constantin Vârnav a făcut parte din Partida unionistă, militând pentru Unirea Principatelor. A făcut parte din Divanul
Constantin Vârnav () [Corola-website/Science/330169_a_331498]
-
de acest fel fondată în Principatele Române în 1833 de către Jacob Czihak and Mihai Zotta, jucând un rol active în activitatea acesteia și ocupând un timp funcția de vicepreședinte. Constantin Vârnav a făcut parte din Partida unionistă, militând pentru Unirea Principatelor. A făcut parte din Divanul ad-hoc și a fost ales de mai multe ori deputat și senator în Parlamentul României din partea județului Dorohoi.
Constantin Vârnav () [Corola-website/Science/330169_a_331498]
-
unitate de valoare denumită "leu" a persistat. În modul acesta leul a devenit o monedă de calcul divizată în 40 de parale - monede de asemenea de calcul - și va dăinui ca atare în Țara Românească și Moldova până după Unirea Principatelor, la reforma monetară din 1867, când noua monedă românească a preluat denumirea vechii monede olandeze. Sfertul de taler s-a numit la început ortstaler, denumire care ulterior s-a redus numai la ort. În limba veche germană ort înseamnă „o
Taler-leu () [Corola-website/Science/330216_a_331545]
-
a fost Duce de Brunswick-Wolfenbüttel din 1735 până la moartea sa. Karl a fost fiul cel mare al lui Ferdinand Albert al II-lea, Duce de Brunswick-Lüneburg. Karl a luptat sub Prințul Eugen de Savoia împotriva Imperiului Otoman înainte de a moșteni principatul de Wolfenbüttel de la tatăl său în 1735. La sugestia preotului său, a fondat în 1745 "Collegium Carolinum", actuala Universitate Tehnică din Brunswick. De asemenea, el l-a angajat pe Gotthold Ephraim Lessing ca librar al "Bibliotheca Augusta", biblioteca ducală. Karl
Karl I, Duce de Brunswick-Wolfenbüttel () [Corola-website/Science/330409_a_331738]
-
mai clar îndreptată împotriva Țărilor Române, turcii urmărind stăpânirea bazinului Mării Negre și ocuparea cetăților Chilia și Cetatea Albă. În cele din urmă, în secolul următor, Țările Române intră sub dominație otomană și, deși pierd independența, își mențin autonomia. Relațiile dintre Principatele Române și Poarta Otomană erau reglementate prin acorduri și capitulații prin care domnitorii români recunoșteau suzeranitatea sultanului, acceptau plata tributului și promiteau să urmeze politica externă otomană. Otomanii se obligau să nu atace țările românești și să le ofere protecție
Dominația otomană asupra Țărilor Române () [Corola-website/Science/330417_a_331746]