10,865 matches
-
2, județul Vâlcea 10 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 418 Grozavu Gheorghe Brezoi, sat Valea lui Stan, județul Vâlcea 10 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Panciu, str. B-dul Independenței, bl. C, 10 419 Balanoiu Gheorghe ap. 9, județul a Vrancea ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 420 Petrea Maria Mărășești, județul Vrancea 10 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Focșani, str. Unirea Principatelor 15 421 Onicel Tache nr. 30, județul, Vrancea ───────────────────────────────────────────────────────���──────────────────────── Focșani, str. Constructorului nr. 12, 422 Drăghici Neculai ap.31, județul Vrancea 10 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 423 Baciu Mirela Focșani, str. Cernei nr. 14, județul Vrancea 10 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Mărășești, str. Cartierul Nou nr. 208, 424 Ciubotaru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155624_a_156953]
-
al institutului național. ... (4) Consiliul științific este condus de un președinte și un vicepreședinte, aleși prin vot secret de către membrii consiliului științific. ... (5) Consiliul științific se organizează și funcționează în conformitate cu regulamentul propriu, aprobat de consiliul de administrație. ... Articolul 27 Atribuțiile principate ale consiliului științific sunt următoarele: a) participa la elaborarea strategiei de dezvoltare a activității de cercetare-dezvoltare a domeniului și la elaborarea planurilor proprii de cercetare-dezvoltare; ... b) analizează; avizează și urmărește realizarea lucrărilor de cercetare științifică; ... c) propune spre aprobare consiliului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180682_a_182011]
-
VII, din noua sinteză națională. Nu s-ar pune, e de Înțeles, problema ca momentului constituirii Regatului, realizat pe căi politice, unele ascunse de „ochii publicului de atunci”, să i se rezerve un spațiu redacțional comparabil cu cele hărăzite Unirii Principatelor, Independenței sau Marii Uniri, momente „fericite”, fiecare În parte, de spectaculos „text de epocă” și de o bogată literatură de specialitate. Rămâne Însă În afara oricărei putințe de tăgadă observația că momentului 1881 i s-ar cuveni un spor mare de
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
de a vedea o atare temă Într-o accepțiune mai largă decât cea permisă din „proiectul construcției statului modern”, raportată fiind la mai toate ocaziile de „pretendenți” sau de „accedenți străini”, solicitați ori nu de „partide ale țării”, la tronurile Principatelor <ref id="19">19 Raoul V. Bossy, Candidați străini la tronurile românești, În Convorbiri literare, an LVIII, 1925, p. 838; apud Sorin Liviu Damean, Alegerea unui prinț străin pe tronul Principatelor Unite: premisele unei opțiuni, În Europa XXI, VII-VIII, 1998-1999
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
solicitați ori nu de „partide ale țării”, la tronurile Principatelor <ref id="19">19 Raoul V. Bossy, Candidați străini la tronurile românești, În Convorbiri literare, an LVIII, 1925, p. 838; apud Sorin Liviu Damean, Alegerea unui prinț străin pe tronul Principatelor Unite: premisele unei opțiuni, În Europa XXI, VII-VIII, 1998-1999, Iași, p. 83 și urm.; Idem, Carol I al României, p. 25-38. </ref>. Se cuvine a fi admisă acea accepțiune indicativă de faptul că, peste orice „mofturi partidice”, cerința „prințului străin
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
Boicu, Geneza „chestiunii române” ca problemă internațională, Iași, 1975, p. 134 și urm. </ref>, „cerința” respectivă se impune a fi văzută prioritar legată de programul național român, consacrat solemn de Adunările ad-hoc de la 1857, la semnificația de „program” al Unirii Principatelor ori al constituirii statului modern <ref id="22"> 22 D. A. Sturdza, Însemnătatea europeană a realizării definitive a dorințelor rostite de Divanurile ad hoc la 7/19 și 9/21 octombrie 1857, În Analele Academiei Române. Memoriile Secțiunii Istorice, seria II, t
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
Paris, ca legitimare a „sancțiunilor externe asupra mersului chestiunii române”, după dobândirea autonomiei interne (legislative) Întărite și de Statutul dezvoltător. Cum bine sesizase Paul Henry, pentru atingerea condiției de „principe constituțional”, cu adevărat suveran, și ridicarea, prin aceasta, a statutului Principatelor Unite, Cuza nu dispunea de „mijloacele necesare”, la Îndemâna numai a unui „principe străin consacrat de acte de energie națională” <ref id="24"> 24 Paul Henry, L’abdication du Prince Cuza et l’avènement de la dynastie de Hohenzollern au trône de
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
printr-un aranjament direct româno-otoman, la care puterile garante nu au mai subscris conform „rațiunilor colective”, a fost deplin relevantă În sensul celor menționate <ref id="26"> 26 Idem, Recunoașterea internațională a lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen ca domnitor al României (Principatelor Unite), În vol. Istoria ca lectură a lumii. Profesorului Alexandru Zub la Împlinirea vârstei de 60 de ani, coord. Gabriel Bădărău, L. Boicu, Lucian Nastasă, Iași, 1994, p. 239-250. </ref>. Cum s-a putut constata, recunoașterea internațională a domnitorului Carol
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
garante <ref id="28"> 28 Gheorghe Cliveti, România și Puterile garante, passim.</ref>. Ce s-a petrecut până În amintitul an ar putea fi rezumat În termenii următori: „Înaltele curți” și-au asumat la 1856 garanția colectivă („solidaire et indivise”) asupra Principatelor; ele solicitaseră, În plus, românilor să-și exprime, cu titlu consultativ, „dorințele” În legătură cu „organizarea lor viitoare”, dar nu au prevăzut că o națiune mică va Îndrăzni, sfruntând voința „areopagului european”, să procedeze sponte sua pentru a-și traduce „dorințele” În
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
unor „nemulțumiri locale” față de prețul plătit de Moldova „proiectului unionist”, „nemulțumiri” incitate, Însă, chiar „controlate de agenți ruși” <ref id="31">31 De văzut, prin comparație, ca demonstrații strânse, din perspective nu tocmai similare, Mihai Dimitrie Sturdza, Rusia și dezunirea Principatelor Române, În Idem, Românii Între frica de Rusia și dragostea de Franța, București, 2006, p. 21-64; și Dumitru Vitcu, „Leagănul Unirii” sub zodia separatismului. Despre evenimentele tragice din 3/15 aprilie 1866 de la Iași, În vol. Toți În unu. Unirea
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
Române, În Idem, Românii Între frica de Rusia și dragostea de Franța, București, 2006, p. 21-64; și Dumitru Vitcu, „Leagănul Unirii” sub zodia separatismului. Despre evenimentele tragice din 3/15 aprilie 1866 de la Iași, În vol. Toți În unu. Unirea Principatelor la 150 de ani, coord. Dumitru Ivănescu, Dumitru Vitcu, Iași, 2009, p. 193-223. </ref>, manifestările cu caracter „anticarlist” ori „antimonarhic” de pe timpul anilor 1866-1871, mai ales, au ținut de disputele politice pe care „tânărul suveran” nu prea avea Încă „dexteritate
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
În Germania, au impus concluzia că, pentru consolidarea poziției externe a statului român, nu se putea miza doar pe scrutarea unor „circumstanțe favorizante” din combinațiile „diplomației continentale”, ci, mai ales, pe o mișcare politică internă Îndrăzneață ce să confere micului principat de la Dunărea de Jos o mai Înaltă titulatură și un sporit prestigiu. Era vorba despre proclamarea Regatului, act În privința căruia la Viena fuseseră exprimate, de „Înalte oficialități ale Dublei Monarhii”, temeri ca aceasta să nu survină În ținuta unui „mare
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
suficiente pentru a finanța noua tehnologie militară, au fost capabili să distrugă, la propriu și la figurat, zidurile și fortărețele domnitorilor locali și să-și consolideze dominația asupra unor teritorii mai extinse. Între 1450 și 1550, multe dintre miile de principate și ducate independente au fost slăbite sau eliminate pe măsură ce guvernele centrale deveneau mai puternice 20. Eventual, monarhiile au reușit să dezarmeze vechile dinastii războinice medievale și să le Înlocuiască cu o domnie suverană unică. La jumătatea secolului al XVII-lea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
079 km de căi ferate care uneau fiecare cătun, sat, localiate rurală și oraș Într-o rețea națională. În mod asemănător, În Franța s-a trecut de la 496 km de căi ferate În 1840, la 38.109 km În 190031. Principatele și orașele-state erau prea mici pentru a se putea prevala de „economiile de scară” potențiale concretizate de aceste tehnologii revoluționare În domeniul transporturilor și comunicațiilor. Numai piețele naționale lărgite, care operau În spații mari și erau apărate de statele-naționale teritoriale
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
glob. Nașterea noului sistem economic propulsează schimbări În ceea ce privește modelele de guvernare, la fel cum a făcut În era modernă timpurie, atunci când capitalismul de piață a dezrădăcinat economia feudală și a forțat o schimbare a modelului de guvernare de la orașele-state și principate la statele-națiune moderne. De această dată, economia de piață națională este cea care e pusă sub semnul Întrebării de economia globală bazată pe rețea, iar statul-națiune este cel care e subsumat de spații politice regionale cum ar fi Uniunea Europeană. Comerțul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
teritoriu. Chiar dinastiile și imperiile au pretins control asupra teritoriului regatelor lor. Singura paralelă istorică posibilă este cu Sfântul Imperiu Roman, din secolul al VIII-lea și până la Începutul secolului al XIX-lea. În acea perioadă, Vaticanul pretindea suveranitate asupra principatelor, a orașelor-state și a regatelor din majoritatea Europei de Vest și de Nord. În realitate, influența efectivă a Papei În chestiuni teritoriale avea mai mult un caracter moral și eteric neavând putere de constrângere. Statele membre ale Uniunii Europene Își
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mai largi, mobilitatea umană a crescut semnificativ pe distanțe mult mai mari, iar rata și fluxul activității umane s-a accelerat. Vulnerabilitatea, la rândul ei, a crescut direct proporțional cu comprimarea spațiului și a timpului și cu accelerarea interacțiunilor umane. Principatele și orașele-state aveau un aspect prea local și cu o sferă de acțiune mult prea redusă pentru a-și proteja supușii. Rezultatul a fost formarea statelor-națiune. Astăzi, comprimarea spațiului și a timpului dă naștere la fluxuri globale de activitate umană
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
stea". În același an, la 12 iunie, același Departament cere, în urma adresei Inspectoratului General al Miliției, "aprobarea I.P.S. Mitropolitul Moldovei pentru internarea lui Gheorghe Gavrilescu care a fost scos din Miliție fiind pătimaș de epilepsie la o sfântă monastire din Principat și mai ales la Mănăstirea Neamțului unde să i se citească anumite rugăciuni pentru vindecare". Rezultă că, în 1847, bolnavii se puteau interna nu numai la Neamț, dar și la alte mănăstiri ("la o sfântă monastire"), deși, evident, Neamțul era
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
viu al comuniunii omului cu Dumnezeu și al trăirii în dimensiunea veșniciei. Inițial mănăstire de maici (sec. XVI-XIX), apoi de călugări (1803-1886) și local al Seminarului Teologic "Seminaria Veniamina", sub oblăduirea lui Veniamin Costachi, Mitropolitul Moldovei, și martoră a Unirii Principatelor Române (1859), a devenit apoi biserică parohială. Adăpostind, în cimitirul alăturat, oseminte ale unor mari personalități din vremuri îndepărtate și trăitori de evlavie creștină, precum și trupurile neînsuflețite a 124 de eroi din al doilea război mondial, iar actualmente fiind lăcaș
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Polieleu", "Răspunsurile la Liturghie" ș.a.". Între generațiile de seminariști, îl regăsim aici și pe tânărul Nică a Petrei, din Humulești, hirotonit ca diacon, iar mai târziu ca vestit și popular povestitor Ion Creangă. În primăvara anului 1859, armatele celor două Principate Române (Moldova și Țara Românească), din ordinul lui Cuza Vodă, aici, la Socola, au sărbătorit românește și creștinește marea bucurie a Unirii Principatelor. Abia în această perioadă de timp, mănăstirea și, apoi, seminarul devin de interes public, datorită hotărârii luate
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
iar mai târziu ca vestit și popular povestitor Ion Creangă. În primăvara anului 1859, armatele celor două Principate Române (Moldova și Țara Românească), din ordinul lui Cuza Vodă, aici, la Socola, au sărbătorit românește și creștinește marea bucurie a Unirii Principatelor. Abia în această perioadă de timp, mănăstirea și, apoi, seminarul devin de interes public, datorită hotărârii luate de Mitropolitul Veniamin Costachi de a face "Școală cu dascăli moldovenești, care să fie pentru învățătura feciorilor de preoți și de diaconi"; fixându
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cu scobituri, diferea însă de ceilalți prin dimensiunile sale mult mai mari, fiind făcut din grinzi groase și trebuind să servească pentru mai mulți inși; capetele butucului erau prinse cu câte un lacăt". Această situație s-a perpetuat în ambele principate, tradițional și neschimbat, până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, secole întregi în care, alături de răufăcătorii sănătoși, au stat la butuc și alienații. Transportul alienatului la închisoare sau la ospiciu era încredințat și el acelorași autorități, care însărcinau
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
5. Dinu Gr., Istoria închisorilor din România, ed. a III-a, București, 1901. 6. Dongoroz V., vezi Tanoviceanu I. 7. Eraclide C-tin, Studii practice asupra dreptului criminal, vol. II, București. 8. Filitti (Ioan. C. -), Despre vechea organizare administrativă a Principatelor Române, București, 1929. 9. Filitti (Ioan C. -), Contribuții la istoria justiției penale în Principatele Române, București, Închisoarea Văcărești. 10. Finchelstein (Dr. W.), Reforma penitenciarelor, în "Arhiva Societății științifice și literare", Iași, 1889, pp. 699-717. 11. Cornescu Oc., Văcărești, mănăstire-penitenciar, precedat
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Dongoroz V., vezi Tanoviceanu I. 7. Eraclide C-tin, Studii practice asupra dreptului criminal, vol. II, București. 8. Filitti (Ioan. C. -), Despre vechea organizare administrativă a Principatelor Române, București, 1929. 9. Filitti (Ioan C. -), Contribuții la istoria justiției penale în Principatele Române, București, Închisoarea Văcărești. 10. Finchelstein (Dr. W.), Reforma penitenciarelor, în "Arhiva Societății științifice și literare", Iași, 1889, pp. 699-717. 11. Cornescu Oc., Văcărești, mănăstire-penitenciar, precedat de un scurt istoric asupra regimului penitenciar în România, București, 1930. 12. Ionescu Dolj
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
1895 și în broșură sub titlul Câteva cuvinte asupra regimului nostru penitenciar, București, 1895. 20. Ungureanu Gh., Pedepsele în Moldova la sfârșitul sec. al XVIII-lea și începutul sec. al XIX-lea, Iași, 1931. 21. *** Buletin, foaia publicațiilor oficiale a Principatului Moldovei, Iași, nr. 5 din 15 ianuarie și nr. 46 din 7 iunie 1856. 22. *** Buletin, gazeta oficială nr. 112 din septembrie 1844, nr. 144 din 30 noiembrie 1844 și nr. 73 iulie 1845. 23. *** Buletin oficial al Principatelor Țării
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]