11,637 matches
-
facem chestia aia, gîfîiau frizeriile. ca niște becuri electrice legate în serie nervii plezneau pe antebraț, venele se umflau pe torace în nări analizatorii mirosului își încuiau paltoanele în dulapuri și indicele de refracție își halea sandviciul cu carne de pui în holbarea perversă a ochiului. ce de ocheade, cîte accidente din neatenție, conturi încheiate, polițe plătite! îngerașule, strănuta plămînul privindu-se în oglindă și văzînd în urma lui o uzină. primăvara ne întindea pe pîine felia groasă de televizor mintea noastră
Aer cu diamantele lui Cărtărescu, Iaru, Coşovei şi Stratan by Simona Tache () [Corola-website/-/18749_a_20074]
-
conține scene în care suporterii formațiilor Steaua și Dinamo se luptă pe străzi după un meci direct. Filmul "Visul lui Adalbert" începe cu loviturile de departajare de la finala CCE din 1986. Emisiunile de comedie "Mondenii" de pe Prima TV și În puii mei! au mai multe scheciuri în care este parodiat conducătorul Stelei, George Becali, interpretat deobicei de Mihai Bendeac, jucători și alți reprezentanți ai clubului. Filmul "Al doilea joc" al lui Corneliu Porumboiu rememorează meciul Dinamo - Steaua 0-0 din 1988, arbitrat
FC Steaua București () [Corola-website/Science/298507_a_299836]
-
petrecute pe apă, care presupune adesea o expunere la frig și la prădători. Se înmulțesc o dată pe an. Dimorfismul sexual este slab sau puternic afirmat. Sunt păsări monogame, dar masculul nu participă de regulă la clocit și nici la creșterea puilor. Cuibăresc de obicei lângă apă, în mijlocul vegetației bălților sau pe malurile din apropiere, prin vegetația de la sol sau în semănături. Unele specii își fac cuibul în scorburile din arbori, crăpăturile dintre pietre sau folosesc cuiburile vechi ale altor păsări. Masculul
Anzeriforme () [Corola-website/Science/306980_a_308309]
-
făcând posibilă împerecherea păsărilor la suprafața apei. Femelele depun ouă multe, de culoare albă, albăstruie sau verzuie. Femelele unor specii (rațele sălbatice din nord) își smulg propriul puf pentru a face un înveliș izolator pentru ouă, ferindu-le de frig. Puii anzeriformelor ies din ou în stare bine dezvoltată, cu ochii deschiși și sunt nidifugi, adică sunt acoperiți cu puf, imediat după ieșirea din ou; puful se usucă rapid. La câteva ore după ieșirea din ou, puii pot merge sau înota
Anzeriforme () [Corola-website/Science/306980_a_308309]
-
ferindu-le de frig. Puii anzeriformelor ies din ou în stare bine dezvoltată, cu ochii deschiși și sunt nidifugi, adică sunt acoperiți cu puf, imediat după ieșirea din ou; puful se usucă rapid. La câteva ore după ieșirea din ou, puii pot merge sau înota. Când părăsesc cuibul, ei urmează adultul în siguranța relativă a apei și în peste puțin timp încep să-și caute propria hrană. Anzeriformele folosesc într-o măsură mai mare sau mai mică mersul, înotul, scufundatul și
Anzeriforme () [Corola-website/Science/306980_a_308309]
-
pe pământ, de regulă reprezintă niște adâncituri în sol. Depun ouă multe, unicolore sau puțin pătate. Față de alte ordine de păsări au o prolificitate mare: multe galiformele depun ouă mari, unele depun până la 20 de ouă. Femela clocește singur ouăle. Puii eclozează din ou acoperiți cu puf bogat, sunt nidifugi, în stare de a putea umbla și după câteva zile le cresc remigele și pot face zboruri mai scurte. Ei sunt capabili de la început să-și caute singuri hrana. Grija de
Galiforme () [Corola-website/Science/306981_a_308310]
-
eclozează din ou acoperiți cu puf bogat, sunt nidifugi, în stare de a putea umbla și după câteva zile le cresc remigele și pot face zboruri mai scurte. Ei sunt capabili de la început să-și caute singuri hrana. Grija de puii revine femelei. Megapodele diferă din acest punct de vedere - în loc să clocească ouăle, le depun prin grămezii de resturi vegetale și țărână, mușuroaie, vizuini sau adăposturi; ouăle se clocesc la căldura rezultată prin fermentarea gunoiului. Galiformele sunt cosmopolite, răspândite pe întreg
Galiforme () [Corola-website/Science/306981_a_308310]
-
1 m. Coada lungă și dungată cu o lungime de 20-28 cm. Tarsometatarsul de 7-9 cm este golaș, fără pene. Degetele subțiri, cu gheare ascuțite. Masculii și femelele sunt colorați diferit. Masculii de obicei au o culoare cenușiu-surie, femelele și puii sunt cafenii; la multe specii în regiunea supracodală se evidențiază o pată albă. Caracteristic este prezența unui disc facial (de unde și numele latin al subfamiliei) format din pene mici alungite, rigide, ceea ce le conferă o asemănare cu bufnițele, și care
Erete () [Corola-website/Science/308504_a_309833]
-
India la jumătatea secolului 19 pentru transportul mărfurilor în deșert. În secolul 20, cămilele și-au pierdut rolul în transporturi și au fost lăsate în libertate. Cămilele trăiesc în harem. Perioada de gestație la cămile este între 360-440 de zile, puiul de cămilă devenind într-o perioadă scurtă de timp independent și putând alerga. La vârsta de 1 an este înțărcat și la vârsta de 2-3 ani devine apt pentru reproducere. O cămilă poate trăi 40-50 de ani. Cămilele au fost
Cămilă () [Corola-website/Science/308505_a_309834]
-
sălbăticie în Australia. Dromaderul și cămila bactriană pot pui hibrizi, aceștia fiind numiți "Tutuls" sau "Bukhts". Acești hibrizi sunt mai mari decât dromaderii sau cămilele bactriene și au fie o cocoașă lungă fie una mică și una mare. Când un pui de cămilă atinge vârsta un an, stăpânul ei de obicei o dresează să stea și să îngenuncheze la comandă. Puii de cămilă sunt învațați și să care mici pachete. Pe măsură ce cresc în vârstă, mărimea încărcăturii poate să crească.
Cămilă () [Corola-website/Science/308505_a_309834]
-
mari decât dromaderii sau cămilele bactriene și au fie o cocoașă lungă fie una mică și una mare. Când un pui de cămilă atinge vârsta un an, stăpânul ei de obicei o dresează să stea și să îngenuncheze la comandă. Puii de cămilă sunt învațați și să care mici pachete. Pe măsură ce cresc în vârstă, mărimea încărcăturii poate să crească.
Cămilă () [Corola-website/Science/308505_a_309834]
-
dragoste. Caracteristic cocorilor este forma traheii care pătrunde până la osul stern, sub mușchii pectorali, formând bucle care explică strigătele puternice al cocorilor. Cocorii sunt păsări care umblă și fac cuibul pe sol cu excepția speciilor africane „Balerica” care stau pe arbori. Puii clociți în regiuni de stepă, sau de smârcuri sunt nidifugi. Numai speciile de cocori din regiunile nordice sunt păsări migratoare. În perioada împerecherii păsările execută dansuri nupțiale spectaculoase. Hrana de bază a păsărilor constă în insecte, unele semințe, viermi și
Cocor () [Corola-website/Science/308506_a_309835]
-
cu plante, vertebrate (pești, rozătoare, broaște și șerpi) și nevertebrate (moluște, insecte și crustacee). Sunt vânate de animale carnivore și omnivore, cum ar fi: lupii, urșii, ratonii, vulpile, coioții, corbii, șoimii, vulturii, dar și de oameni. Pentru a-și proteja puii, se strâng în grupuri și dorm laolaltă, în timp ce câteva păsări stau de pază. Majoritatea speciilor de cocori sunt pe cale de dispariție, pentru că oamenii le distrug habitatul. Cocorii au ciocul, gâtul și picioarele lungi. Deși seamană cu egretele și cu alte
Cocor () [Corola-website/Science/308506_a_309835]
-
și pe câmpiile cu iarbă verde. Își schimbă dieta în funcție de sezon și de propriile cerințe nutriționale. Hrana lor este deosebit de diversificată. Se hrănesc cu rozătoare mici, pești, amfibieni, insecte, semnințe, fructe și plante. Sunt animale gregare, formând cârduri mari. Când puii ajung la maturitate sexuală, în cel de-al doilea sau al treilea an de viață, își caută perechea printr-un ritual ce poate dura mai multe zile. Masculul și femela „dansează" și se cheamă unul pe celalalt. Totul este ca
Cocor () [Corola-website/Science/308506_a_309835]
-
despărțit, iar restul de 57 au rămas împreuna. În plus, relația cocorilor implică și alte aspecte interesante. Femela și masculul se ajută între ei, protejează și hranesc puii împreuna, iar când migrează, stau de-o parte și de alta a puilor, care zboară la mijloc. Atunci când una din păsări este bolnavă, perechea îi sta alături, chiar dacă celelalte păsări din cârd migrează. Unele specii pleacă departe, iar altele nu migrează deloc. De exemplu, cocorul japonez ("Grus japonensis"), specie aflată pe cale de dispariție
Cocor () [Corola-website/Science/308506_a_309835]
-
Ajuns pe spate, rupe printr-o mușcătură coloana vertebrală a pradei în regiunea cervicală (gâtului). Puma este un animal solitar. Numai în perioada împerecherii între noiembrie și iunie masculii caută femelele, cu care rămân numai câteva săptămâni împreună. Înainte de nașterea puilor, masculul părăsește femela. Perioada de gestație durează 3 luni, o femelă având la o naștere între 1 și 6 pui, care cântăresc între 230 și 450 de grame, având o dimensiune corporală între 20 - 30 cm. La vârsta de 6
Pumă () [Corola-website/Science/308543_a_309872]
-
Numai în perioada împerecherii între noiembrie și iunie masculii caută femelele, cu care rămân numai câteva săptămâni împreună. Înainte de nașterea puilor, masculul părăsește femela. Perioada de gestație durează 3 luni, o femelă având la o naștere între 1 și 6 pui, care cântăresc între 230 și 450 de grame, având o dimensiune corporală între 20 - 30 cm. La vârsta de 6 - 7 săptămâni puii consumă carne și la vârsta de 20 de luni se despart de femelă. În multe țări ale
Pumă () [Corola-website/Science/308543_a_309872]
-
femela. Perioada de gestație durează 3 luni, o femelă având la o naștere între 1 și 6 pui, care cântăresc între 230 și 450 de grame, având o dimensiune corporală între 20 - 30 cm. La vârsta de 6 - 7 săptămâni puii consumă carne și la vârsta de 20 de luni se despart de femelă. În multe țări ale Americii, puma este un simbol de putere. Una dintre cele mai populare echipe de fotbal din liga mexicană, UNAM, este supranumită Pumele, și
Pumă () [Corola-website/Science/308543_a_309872]
-
menține umiditatea la nivelul normal pntru ei. Unele specii manifestă o sociabilitate mai pronunțată (de exemplu, speciile din genul "Pandinus"), juvenilii rămânând cu mama lor pentru o perioadă mai lungă. Numărul de nou-născuți este în jur de 25 - 35 de pui. Tinerii se aseamănă foarte mult cu părinții lor, dezvoltarea postembrionară trecând fără metamorfoză. În timpul creșterii are loc năpârlirea cuticulei (lat. "ecdysis"). Pâna să ajungă la maturitate scorpionii năpârlesc de 5 - 7 ori. Năpârlirea începe cu fisurarea cuticulei vechi pe părțile
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
în cuib 8 - 15 ouă verzui sau brune pe care le clocește din aprilie pana în iunie timp de 24 de zile pe un sol cu ierburi. Pentru a menține constant efectivul de păsări există în prezent crescătorii de fazani, puii eclozând în incubatoare. Fazanul comun Este originar de pe malul estic al Mării Negre, find adus în Europa de greci și români. Este mai mic la corp decît fazanul gulerat și cel mongolic și spre deosebire de aceștia, nu are guler alb. Culoarea generală
Fazan () [Corola-website/Science/308521_a_309850]
-
le anexează de diferite părți ale corpului. Tinerii păianjeni după formă sunt similari părinților. Ei trec prin câteva stadii de dezvoltare larvă, nimfă. Ca și altor artropode, păianjeni trebuie să năpârlească pentru a-și mări dimensiunile. Unii păianjeni îngrijesc de puii lor, de exemplu juvenilii din familia Lycosidae se agăța de părului de pe spatele mamei. Femelele unor specii aduce pradă puilor săi. Păianjeni trăiesc 1 - 20 ani (unele tarantule) , masculii de obicei trăiesc un an. Păianjenii populează biotopurile terestre, sunt și
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
dezvoltare larvă, nimfă. Ca și altor artropode, păianjeni trebuie să năpârlească pentru a-și mări dimensiunile. Unii păianjeni îngrijesc de puii lor, de exemplu juvenilii din familia Lycosidae se agăța de părului de pe spatele mamei. Femelele unor specii aduce pradă puilor săi. Păianjeni trăiesc 1 - 20 ani (unele tarantule) , masculii de obicei trăiesc un an. Păianjenii populează biotopurile terestre, sunt și specii ce duc un mod de viață acvatic sau semiacvatic. Păianjenii care își țes plasă duc un mod de viață
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
zbor orizontal. Păianjeni ce construiesc plase au vedere slabă, dar sunt extrem de sensibile la vibrații firelor pânzei. Păianjenul de apă, "Argyroneta aquatica", construiește din mătase clopote submarine, umplute cu aer. Aici el consumă prada, năpârlește, are loc împerecherea și creșterea puilor. Își petrece aproape întreaga viață în cadrul clopotului, părăsindu-l pentru a prinde prada, a se împerechea sau să ancoreze clopotul de plante. Păianjenii din genul "Dolomedes" populează apele stătătoare sau lin curgătoare. Ei plutesc și vânează insecte la suprafața apei
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
un proces îndelungat, efectuat sub controlul omului, de transformare a animalelor sălbatice în animale domestice și de modificare a caracteristicilor lor biologice corespunzător intereselor lui economice. Ordinea cronologică (probabilă) de domesticire a animalelor, cu răspândire geografică pe întreaga planetă: - Câinele - puii de lup ar fi fost alăptați cu lapte de către femei; omul era încă nomad. - Oaia și capra - domesticire ca și puii de lup, alăptare de către femei; omul încă nomad, migra din loc în loc, în căutare de pășuni pentru oi și
Domesticire () [Corola-website/Science/308671_a_310000]
-
biologice corespunzător intereselor lui economice. Ordinea cronologică (probabilă) de domesticire a animalelor, cu răspândire geografică pe întreaga planetă: - Câinele - puii de lup ar fi fost alăptați cu lapte de către femei; omul era încă nomad. - Oaia și capra - domesticire ca și puii de lup, alăptare de către femei; omul încă nomad, migra din loc în loc, în căutare de pășuni pentru oi și capre. - Măgarul - puii de măgari sălbatici alăptați cu lapte de capră sau de oaie; omul era încă nomad. - Calul - din cai
Domesticire () [Corola-website/Science/308671_a_310000]