11,425 matches
-
este opera sculptorului Constantin Baraschi, plasată în prezent la intersecția străzilor I. L. Caragiale și Maria Rosetti. Statuia a fost realizată în 1957, când sculptorul a participat la concursul pentru realizarea statuii lui Lenin, care urma să fie amplasată la loc de cinste în fața Casei Scânteii. Crezând că va fi câștigătorul concursului, Baraschi a turnat în bronz statuia, dar a avut surpriza ca să fie acceptată statuia lui Boris Caragea. Istoricul de artă
Statuia lui I. L. Caragiale din București () [Corola-website/Science/320963_a_322292]
-
Statuia a fost realizată în 1957, când sculptorul a participat la concursul pentru realizarea statuii lui Lenin, care urma să fie amplasată la loc de cinste în fața Casei Scânteii. Crezând că va fi câștigătorul concursului, Baraschi a turnat în bronz statuia, dar a avut surpriza ca să fie acceptată statuia lui Boris Caragea. Istoricul de artă Pavel Șușară afirmă că, rămânând cu statuia nevândută, Baraschi i-a tăiat capul lui Lenin, l-a înlocuit cu capul lui Caragiale cu pălărie și l-
Statuia lui I. L. Caragiale din București () [Corola-website/Science/320963_a_322292]
-
a participat la concursul pentru realizarea statuii lui Lenin, care urma să fie amplasată la loc de cinste în fața Casei Scânteii. Crezând că va fi câștigătorul concursului, Baraschi a turnat în bronz statuia, dar a avut surpriza ca să fie acceptată statuia lui Boris Caragea. Istoricul de artă Pavel Șușară afirmă că, rămânând cu statuia nevândută, Baraschi i-a tăiat capul lui Lenin, l-a înlocuit cu capul lui Caragiale cu pălărie și l-a propus din nou autorităților. A fost un
Statuia lui I. L. Caragiale din București () [Corola-website/Science/320963_a_322292]
-
amplasată la loc de cinste în fața Casei Scânteii. Crezând că va fi câștigătorul concursului, Baraschi a turnat în bronz statuia, dar a avut surpriza ca să fie acceptată statuia lui Boris Caragea. Istoricul de artă Pavel Șușară afirmă că, rămânând cu statuia nevândută, Baraschi i-a tăiat capul lui Lenin, l-a înlocuit cu capul lui Caragiale cu pălărie și l-a propus din nou autorităților. A fost un nou eșec. Sculptorul Paul Vasilescu infirmă această informație dată de Pavel Șușară, susținând
Statuia lui I. L. Caragiale din București () [Corola-website/Science/320963_a_322292]
-
Baraschi i-a tăiat capul lui Lenin, l-a înlocuit cu capul lui Caragiale cu pălărie și l-a propus din nou autorităților. A fost un nou eșec. Sculptorul Paul Vasilescu infirmă această informație dată de Pavel Șușară, susținând că statuia este, din cap până-n picioare, Caragiale, fiind concepută de la început pentru al reprezenta pe marele dramaturg și că el însuși a lucrat la statuie, înainte de intrarea la facultate, fiind ucenic, pe atunci, în atelierul lui Baraschi. Și o mărturie a
Statuia lui I. L. Caragiale din București () [Corola-website/Science/320963_a_322292]
-
fost un nou eșec. Sculptorul Paul Vasilescu infirmă această informație dată de Pavel Șușară, susținând că statuia este, din cap până-n picioare, Caragiale, fiind concepută de la început pentru al reprezenta pe marele dramaturg și că el însuși a lucrat la statuie, înainte de intrarea la facultate, fiind ucenic, pe atunci, în atelierul lui Baraschi. Și o mărturie a sculptorului Nicu Enea contrazice această versiune: "„În anul 1952, la o sută de ani de la nașterea lui Caragiale, Ministerul Culturii a comandat un monument
Statuia lui I. L. Caragiale din București () [Corola-website/Science/320963_a_322292]
-
sută de ani de la nașterea lui Caragiale, Ministerul Culturii a comandat un monument de 3 metri lui Baraschi. Lucrarea a așteptat aproape o lună de zile, după care o comisie ideologică și de partid a aprobat-o”". Cert este că statuia a zăcut ani întregi într-o curte de pe malul Dâmboviței, până când scriitorul Marin Preda, directorul Editurii Cartea Românească, a aflat despre existența ei. Fiind un mare admirator al lui Caragiale, acesta a mutat statuia în curtea editurii, fără să facă
Statuia lui I. L. Caragiale din București () [Corola-website/Science/320963_a_322292]
-
a aprobat-o”". Cert este că statuia a zăcut ani întregi într-o curte de pe malul Dâmboviței, până când scriitorul Marin Preda, directorul Editurii Cartea Românească, a aflat despre existența ei. Fiind un mare admirator al lui Caragiale, acesta a mutat statuia în curtea editurii, fără să facă vreun demers oficial. Statuia a stat de atunci pe pământ, într-un colț al curții editurii. După 1990, când Uniunea Scriitorilor din România a retrocedat proprietarilor imobilul în care funcționase editura „Cartea Românească”, statuia
Statuia lui I. L. Caragiale din București () [Corola-website/Science/320963_a_322292]
-
întregi într-o curte de pe malul Dâmboviței, până când scriitorul Marin Preda, directorul Editurii Cartea Românească, a aflat despre existența ei. Fiind un mare admirator al lui Caragiale, acesta a mutat statuia în curtea editurii, fără să facă vreun demers oficial. Statuia a stat de atunci pe pământ, într-un colț al curții editurii. După 1990, când Uniunea Scriitorilor din România a retrocedat proprietarilor imobilul în care funcționase editura „Cartea Românească”, statuia lui I. L. Caragiale fost preluată de Primăria Capitalei, care a
Statuia lui I. L. Caragiale din București () [Corola-website/Science/320963_a_322292]
-
statuia în curtea editurii, fără să facă vreun demers oficial. Statuia a stat de atunci pe pământ, într-un colț al curții editurii. După 1990, când Uniunea Scriitorilor din România a retrocedat proprietarilor imobilul în care funcționase editura „Cartea Românească”, statuia lui I. L. Caragiale fost preluată de Primăria Capitalei, care a instalat-o în dreptul casei în care a locuit Caragiale, pe strada Maria Rosetti. A stat acolo până în 2002, an declarat oficial „Anul Caragiale” (150 de ani de la moartea scriitorului), când
Statuia lui I. L. Caragiale din București () [Corola-website/Science/320963_a_322292]
-
A stat acolo până în 2002, an declarat oficial „Anul Caragiale” (150 de ani de la moartea scriitorului), când Dinu Săraru, care era director al Teatrului Național „Ion Luca Caragiale”, fără nici o aprobare a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, a dispus ca statuia să fie luată de pe soclul ei, de pe strada Maria Rosetti, și să fie amplasată în fața teatrului pe care îl conducea. Monumentul era clasat la categoria B, adică era un monument istoric de importanță locală, iar schimbarea amplasamentului nu se putea
Statuia lui I. L. Caragiale din București () [Corola-website/Science/320963_a_322292]
-
importanță locală, iar schimbarea amplasamentului nu se putea face decât cu avizul Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice sau al Comisiei Regionale a Monumentelor Istorice. Fără un astfel de aviz mutarea intră sub incidența Codului Penal. Deși acțiunea a stârnit scandal, statuia a rămas pe loc. În 2004, Dinu Săraru și-a dat demisia de la conducerea Teatrului Național. Doi ani mai târziu, în 2006, statuia lui Caragiale a fost mutată din nou pe soclul său din strada Maria Rosetti. Administrația Monumentelor și-
Statuia lui I. L. Caragiale din București () [Corola-website/Science/320963_a_322292]
-
Istorice. Fără un astfel de aviz mutarea intră sub incidența Codului Penal. Deși acțiunea a stârnit scandal, statuia a rămas pe loc. În 2004, Dinu Săraru și-a dat demisia de la conducerea Teatrului Național. Doi ani mai târziu, în 2006, statuia lui Caragiale a fost mutată din nou pe soclul său din strada Maria Rosetti. Administrația Monumentelor și-a declarat intenția de a lua statuia din Piața Rosetti și de a o muta pe Calea Victoriei, în fața Hotelului Novotel. Monumentul este înscris
Statuia lui I. L. Caragiale din București () [Corola-website/Science/320963_a_322292]
-
Dinu Săraru și-a dat demisia de la conducerea Teatrului Național. Doi ani mai târziu, în 2006, statuia lui Caragiale a fost mutată din nou pe soclul său din strada Maria Rosetti. Administrația Monumentelor și-a declarat intenția de a lua statuia din Piața Rosetti și de a o muta pe Calea Victoriei, în fața Hotelului Novotel. Monumentul este înscris în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 2350, . În București se mai află bustul lui Caragiale din Rotonda scriitorilor, în Parcul
Statuia lui I. L. Caragiale din București () [Corola-website/Science/320963_a_322292]
-
Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 2350, . În București se mai află bustul lui Caragiale din Rotonda scriitorilor, în Parcul Cișmigiu, realizat în 1943 de Oscar Späthe din marmură de Rușchița. În parcul Tei se află o statuie din piatră care îl reprezintă pe Caragiale șezând și ținând un baston în mâna dreaptă (autor necunoscut). Mai recent, din 19 decembrie 2010, o statuie a lui Caragiale șade privind lung la Grupul statuar „Căruța cu paiațe” din București, operă
Statuia lui I. L. Caragiale din București () [Corola-website/Science/320963_a_322292]
-
în 1943 de Oscar Späthe din marmură de Rușchița. În parcul Tei se află o statuie din piatră care îl reprezintă pe Caragiale șezând și ținând un baston în mâna dreaptă (autor necunoscut). Mai recent, din 19 decembrie 2010, o statuie a lui Caragiale șade privind lung la Grupul statuar „Căruța cu paiațe” din București, operă a sculptorului Ioan Bolborea. Bustul lui I. L. Caragiale din Parcul Alexandru Ioan Cuza (fost I.O.R.) din București. Sculptor: Ionel Stoicescu. Practic, bustul este
Statuia lui I. L. Caragiale din București () [Corola-website/Science/320963_a_322292]
-
la Grupul statuar „Căruța cu paiațe” din București, operă a sculptorului Ioan Bolborea. Bustul lui I. L. Caragiale din Parcul Alexandru Ioan Cuza (fost I.O.R.) din București. Sculptor: Ionel Stoicescu. Practic, bustul este o reproducere după o parte din statuia lui I. L.Caragiale din grupul statuar „Caragealiana” al lui Ioan Bolborea. Bustul lui I.L. Caragiale dăruit în 2012 de Gigi Becali Colegiului Național Ion Luca Caragiale din București, unde învață două dintre fiicele sale. Bustul din bronz, cu o greutate
Statuia lui I. L. Caragiale din București () [Corola-website/Science/320963_a_322292]
-
a lui Atlas și a lui Heracle sau atunci când se lupta cu taurul din Cretă, unde liniile oblige sugerează o întreagă geometrie de forțe care se echilibrează, lupta crâncenă dintre Centauri și Lapiți, în contrast cu severitatea lui Apolo care domină scenă. Statuia lui Poseidon/Zeus de la Artemision, ale cărui picioare depărtate, pe care greutatea corpului cade inegal, și brațele larg deschise sugerează rotația diniante de avarlirea tridentului sau fulgerului, deși la fel de solidă, pare mai mult liberă în mișcări decât solemnul Apollo de pe
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
reliefată a chipului și cu tratarea plastică a buclelor laterale. Sculptură este dusă la perfecțiune în Discobolul lui Myron din Eleutherai , care îmbină atitudini succesive ntr-un instantaneu al mișcării, ajungându-se la un realism superior. Polyclet din Argos stabilește canonul statuii virile în Doryforul, o statuie virilă în picioare, goală, a unui purtător de lance, imobilă fără a fi țeapănă, constituind un punct de echilibru în istoria sculpturii grecești: piciorul din spate, îndoit, care abia se sprijină pe sol, sugerând o
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
tratarea plastică a buclelor laterale. Sculptură este dusă la perfecțiune în Discobolul lui Myron din Eleutherai , care îmbină atitudini succesive ntr-un instantaneu al mișcării, ajungându-se la un realism superior. Polyclet din Argos stabilește canonul statuii virile în Doryforul, o statuie virilă în picioare, goală, a unui purtător de lance, imobilă fără a fi țeapănă, constituind un punct de echilibru în istoria sculpturii grecești: piciorul din spate, îndoit, care abia se sprijină pe sol, sugerând o oprire în mișcare, în tmp
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
de echilibru în istoria sculpturii grecești: piciorul din spate, îndoit, care abia se sprijină pe sol, sugerând o oprire în mișcare, în tmp ce ușoarele disimetrii în ce privește direcția capului, umerilor și soldurilor marchează ritmic sculptură. O altă capodoperă o reprezintă statuia Nike Inarpitata, din păcate, capul s-a pierdut. Opera cea mai marcantă a secolului V i.en. o constituie sculpturile Parthenonului, al căror maestru a fost Fidias. Nu s-a păstrat nici Atena Promachos din bronz, înalta de 9 metri
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
Inarpitata, din păcate, capul s-a pierdut. Opera cea mai marcantă a secolului V i.en. o constituie sculpturile Parthenonului, al căror maestru a fost Fidias. Nu s-a păstrat nici Atena Promachos din bronz, înalta de 9 metri, nici statuile din aur și fildeș, a Atenei Parthenos și a lui Zeus din Olimpia, înalta de 12 metri, dar decorul din marmură Parthenonului ne îngăduie să apreciem capodoperele clasicismului grec-cele două frontoane, cele 92 de metope și cei 160 metri ai
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
și antablament , frontonul plin de sculpturi . A avut chiar și caracteristici suplimentare : metope înfățișând o lupta între centauri și Lapiți , al doilea rând de coloane cu friza lor reprezentând o procesiune civică de atenieni în detaliu rafinat, și în naos, statuia Atenei , cu coloane ionice delicate pe interior . Trezoreriile și stadioane pan- elenice importante cum ar fi Delphi și Olympia , erau locuri în care toți grecii veneau să se închine , să întâlnească și să concureze . Stadioane erau locul pentru a viziona
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
o expediție. Pentru a echilibra lucrurile, decid însă să pună în fruntea flotei de 120 de trireme, nu lui Alcibiades, ci lui Nicias și Lamachos, ambii ostili expediției și conservatori. Înainte de plecare, la Atena a izbucnit un scandal datorită mutilării statuilor închinate lui Hermes care străjuiau orice răscruce de drumuri. Autorii sacrilegiului au fost identificați că tinerii unei nobile familii, ostili și batjocoritori față de puterea demosului, dar anchetă se extinde și îl găsește drept vinovat și pe Alcibiades de fapte similare
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
pregătirea soclurilor acestora. Ambele sculpturi au decorat mormântul lui Stănescu din cimitirul "Dumbrava", dar au fost mutate la "Muzeul Național de Artă al României" din București, fiind înlocuite de două copii. Copiile au fost furate în 1999, iar în 2013 statuia "Rugăciune" a fost înlocuită cu o nouă replică de către local. Primul bec electric din oraș a fost instalat în 1899, în fața grădinii publice din centrul orașului. Primul spectacol cinematografic din Buzău a avut loc în 1904, într-o berărie de pe
Istoria Buzăului () [Corola-website/Science/315274_a_316603]