106,336 matches
-
îți admir romanul "Zile birmaneze": mi se pare o declarație absolut admirabilă de realități, spusă cu atâta amărăciune cu cât este posibil. Din cauza acestor recenzii, Orwell și-a reînnoit prietenia cu Connolly, ceea ce i-a dăruit acestuia legături utile în literatură, o evaluare pozitivă în cartea lui Connolly, "Enemies of Promise", dar și în revista literară "Horizon". El a devenit prieten bun și cu Gorer.
Zile birmaneze () [Corola-website/Science/334385_a_335714]
-
milioane de ani. A fost precedat de guadalupian și succedat de triasicul inferior. Seria este denumită astfel după o variantă mai veche de transcriere a numelui orașului Leping () situat în provincia Jiangxi din sud-estul Chinei. Denumirea a fost introdusă în literatura de specialitate de către geograful german , care a descris în 1883 „seria carboniferă Loping”. Ea nu desemna inițial decât o unitate litostratigrafică. Geologul , „părintele” stratigrafiei chineze, a reluat și dezvoltat conceptul sub numele de „serie Loping”. În fine, discipolii paleontologului chinez
Lopingian () [Corola-website/Science/334420_a_335749]
-
Lună (Note de călătorie) Partea a III-a: Pe Lună Note explicative<br> Lucrări folosite (bibliografie) Autor de povestiri umoristice și de memorii, Henric Stahl a scris romanul "Un român în Lună", considerat ca una dintre lucrările de pionierat în literatura științifico-fantastică românească. Acest roman este prezentat ca un manuscris găsit despre explorarea spațiului cosmic: un ziarist dă din întâmplare peste un text misterios, care se dovedește a fi relatarea stenografiată a unei călătorii românești către Lună. Stahl a luat în
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
parte admirabile desenuri datorite distinșilor artiști Murnu și Stoica”. În numărul următor (nr. 32, 18 iunie 1913), revista a publicat un rezumat al romanului, însoțit de o scrisoare a autorului către Victor Anestin în care afirma că dorește să scrie „literatură folositoare (...), sub forma unui roman, atrăgător de se poate, un adevărat tratat de astronomie populară, fără socoteli, fără cifre, fără statistică, și într-o formă literară cât mai îngrijită, cu fraza ritmată”. El critică abundența de romane de dragoste, considerând
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
o societate meschină ce privește cu ironie și dispreț aspirațiile superioare și pornește cu un „aerosfredel” într-o călătorie solitară către Lună. Călătoria unui român pe Lună din romanul "Un român în Lună" (1914) nu este prima aselenizare românească din literatura SF, un alt român ajungând anterior pe satelitul natural al Terrei în nuvela "O călătorie în Lună" (1907) de Alexandru Speranță. Cartea conține mai multe pagini de popularizare a științei, prezentând probleme de astronomie ce reflectă nivelul de cunoștințe ale
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
următoarele calități ale romanului: ingeniozitatea și cursivitatea acțiunii, verva polemică și spiritul incisiv al autorului, ironia de bună calitate și caracterul instructiv al lecturii. "Un român în lună" este considerat „cel mai important roman S.F. din faza de pionierat” a literaturii științifico-fantastice românești, apariția sa reprezentând un moment important în istoria literaturii științifico-fantastice românești. În ciuda acestor merite incontestabile, criticii literari au susținut că romanul lui Henric Stahl este o operă literară minoră. Criticul Florin Manolescu îl considera o scriere inferioară „ca
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
spiritul incisiv al autorului, ironia de bună calitate și caracterul instructiv al lecturii. "Un român în lună" este considerat „cel mai important roman S.F. din faza de pionierat” a literaturii științifico-fantastice românești, apariția sa reprezentând un moment important în istoria literaturii științifico-fantastice românești. În ciuda acestor merite incontestabile, criticii literari au susținut că romanul lui Henric Stahl este o operă literară minoră. Criticul Florin Manolescu îl considera o scriere inferioară „ca literatură, ca mișcare epică, dar nu și ca sentiment”, conținând numeroase
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
științifico-fantastice românești, apariția sa reprezentând un moment important în istoria literaturii științifico-fantastice românești. În ciuda acestor merite incontestabile, criticii literari au susținut că romanul lui Henric Stahl este o operă literară minoră. Criticul Florin Manolescu îl considera o scriere inferioară „ca literatură, ca mișcare epică, dar nu și ca sentiment”, conținând numeroase naivități științifice. Jurnalistul cultural Cristian Tudor Popescu evidenția existența mai multor minusuri precum „construcția neglijentă, apelul la prefabricate narative de tipul manuscrisului găsit, dezechilibrul provocat de lungile pasaje de știință
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
devenit celebră pentru subiectul neconvențional: dragostea dintre un bărbat aparținând clasei muncitoare și o femeie aristocrată și mai ales datorită limbajului licențios utilizat pentru descrierea scenelor erotice și pentru care este considerată una dintre cele mai controversate cărți din istoria literaturii. Romanul descrie relația adulteră dintre Constance (doamna Chatterley), al cărei soț, Clifford Chatterley, suferă de paralizie în urma unor răni de război, și paznicul de vânătoare Oliver Mellors. Tânăra burgheză, Constance, simțindu-se ferecată într-o căsnicie lipsită de sentimente se
Amantul doamnei Chatterley () [Corola-website/Science/334424_a_335753]
-
Ferrer, cunoscut și ca "" (n. 28 iulie 1879 - d. 24 mai 1930), a fost un scriitor modernist spaniol. A fost unul dintre cei mai rafinați stiliști ai literaturii spaniole. A scris o proză poematică, de atitudine lirico-contemplativă, în care scenele romanești se ivesc dintr-o memorie îndepărtată, senzorială, impregnată de sentimentul unei naturi umanizate, învăluind întreaga viață a personajelor, ale căror destine dramatice se consumă în atmosfera liniștită
Gabriel Miró () [Corola-website/Science/334428_a_335757]
-
o direcție didactică și una de cercetare. Între 1991 - 1999, programul didactic a avut un caracter facultativ, iar curicula sa cuprindea cursuri de limba ebraică modernă, istoria evreilor, cultură și civilizație evreiască, artă și arhitectură evreiască, filosofie evreiască, arheologie biblică, literatură evreiască, cursuri susținute atât de profesori ai Universității "Babeș-Bolyai", cât și de profesori invitați de la mari universități din lume - Ierusalim, Pittsburgh, Tel Aviv, din Germania, Franța sau Belgia. Între anii 1998 - 2002, departamentul de Istorie Medievală și Istoriografie al Facultății
Institutul de Iudaistică și Istorie Evreiască „Dr. Moshe Carmilly” () [Corola-website/Science/334455_a_335784]
-
din donații, achiziții, abonamente, schimb internațional și acoperă următoarele domenii de interes: istorie evreiască antică și medievală, istorie evreiască modernă și contemporană, istoria evreilor din diaspora, istoria evreilor din România, holocaust, antisemitism, politică, sionism, religie, iudaism, cultură și civilizație, filosofie, literatură, artă, biografii, memorii, corespondență, publicistică, bibliografii, materiale de referință. Publicațiile sunt în limba engleză, română, maghiară, germană, franceză, ebraică, idiș și sunt aranjate pe domenii, cu acces liber la raft. Colecțiile bibliotecii cuprind 4000 de cărți, 300 volume de periodice
Institutul de Iudaistică și Istorie Evreiască „Dr. Moshe Carmilly” () [Corola-website/Science/334455_a_335784]
-
Hallipilor este o frescă socială privită din perspectiva unei familii, cu ramificațiile ei. El se situează în descendența ciclului "Les Rougon-Macquart" (1871-1893) al lui Émile Zola, care prezenta decăderea clasei boierești prin „adulterarea sângelui”, și care-și găsise ecou în literatura română în ciclul Comăneștenilor al lui Duiliu Zamfirescu. După o evoluție greoaie și îndelungată, romanul românesc a început să se dezvolte într-un ritm grăbit în perioada de după Primul Război Mondial, străduindu-se să se adapteze tendințelor înnoitoare din literatura
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
literatura română în ciclul Comăneștenilor al lui Duiliu Zamfirescu. După o evoluție greoaie și îndelungată, romanul românesc a început să se dezvolte într-un ritm grăbit în perioada de după Primul Război Mondial, străduindu-se să se adapteze tendințelor înnoitoare din literatura occidentală. O nouă generație de romancieri printre care Liviu Rebreanu, Camil Petrescu și Hortensia Papadat-Bengescu se orientează către romanul de analiză psihologică, sondând subconștientul și iraționalul personajelor cu scopul de a descoperi motivația comportamentelor și rațiunea ascunsă a acțiunilor și
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
excentricitate (bolnavii închipuiți aruncă banii pe medicamente, așa cum snobii sănătoși îi aruncă pe caii de curse), dar se apără de boala reală care îi aduce spaima morții. Universul social trebuie să rămână unul steril, iar bolnavii reali trebuie să dispară. Literatura europeană din secolul al XIX-lea a prezentat decăderea aristocrației și ridicarea prin mijloace morale sau imorale a unei clase sociale noi. Scopul principal era dorința de a justifica pretențiile ariviștilor de a prelua rolul social și politic, precum și averile
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
moșii și imobile și devenind tot mai prosperi. Noii îmbogățiți din România proveneau adesea de la periferia societății, fiind inculți, vulgari și cu maniere grosolane. După cum remarca și criticul Eugen Lovinescu, conducătorul cercului literar „Sburătorul”, arivismul devenise o temă recurentă în literatura română: „Dacă din civilizația noastră de azi n-ar fi rămas posterității decât puținele romane ce avem, urmașii și-ar face o falsă idee despre fizionomia societății noastre, întrucât eroul de predilecție al romanului românesc este învinsul... În țara noastră
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
gramaticale și lingvistice care se repetă și creează dificultăți în înțelegerea textului literar. „Oricât de remarcabil ar fi al doilea roman al d-sale, «Concert din muzică de Bach», el ne lasă impresia unei produceri străine de spiritul propriu al literaturii noastre, înainte de orice prin caracterul diferențial al scrisului, în afară de duhul limbii noastre”, susținea Șerban Cioculescu. O opinie similară a formulat-o istoricul literar Dumitru Murărașu care, deși consideră că romanul "Concert din muzică de Bach" este o mare lucrare epică
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
și pedante și cacofonii. Scrisul pare neglijent și stângaci, producând mirarea criticilor cu atât mai mult cu cât autoarea susține că romanul a fost citit anterior într-un cenaclul literar. În ciuda acestor greșeli, criticii și istoricii literari au recunoscut valoarea literaturii scrise de Hortensia Papadat-Bengescu și au susținut că supărătoarele erori de exprimare nu anulează substanțialitatea conținutului. Literatura Hortensiei Papadat-Bengescu a fost apreciată de către membrii cenaclului literar „Sburătorul” nu pentru că zugrăvea lumea parveniților și snobismul protipendadei bucureștene, ci pentru că explora profunzimea
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
cât autoarea susține că romanul a fost citit anterior într-un cenaclul literar. În ciuda acestor greșeli, criticii și istoricii literari au recunoscut valoarea literaturii scrise de Hortensia Papadat-Bengescu și au susținut că supărătoarele erori de exprimare nu anulează substanțialitatea conținutului. Literatura Hortensiei Papadat-Bengescu a fost apreciată de către membrii cenaclului literar „Sburătorul” nu pentru că zugrăvea lumea parveniților și snobismul protipendadei bucureștene, ci pentru că explora profunzimea psihologică a personajelor, acordând o mare atenție psihologiilor „morbide” și „ilogice”, „complexe”, „rafinate” și „intelectualizate” (după cum se
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
sociale. Limitându-și investigația asupra unui teritoriu bine conturat, d-sa a suit în ultimii zece ani treptele unei frumoase cariere epice”, îi descria laudativ activitatea literară criticul Șerban Cioculescu. Criticul Ov.S. Crohmălniceanu considera că romanele Hortensiei Papadat-Bengescu sunt precursoarele literaturii de analiză românești, excelând în sondarea adâncă a psihologiilor personajelor și explorând stările sufletești, sentimentele umane și procesele morale. Autoarea manifestă o curiozitate analitică morbidă, urmărind comportamentul bolnavilor precum studierea evoluției tuberculozei de către prințul Maxențiu sau descrierea obsesiilor psihopate ale
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
Marcel Proust, în care viețile personajelor se consumă în nimicuri mondene petrecute în saloane. Mult mai entuziast, Eugen Lovinescu afirma că romanul "Concert din muzică de Bach" este o scriere deschizătoare de drum care stă la baza afirmării unei noi literaturi române pur urbane, înfățișând „o mare frescă a vieții orășenești, unde toate straturile sociale sunt reprezentate, de la acel Lică Trubadurul, crai de mahala, în care germinează virtualitățile ascensiunilor fulgerătoare, și până la prințul Maxențiu, floarea de seră a unei rase istovite
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
Literară a Indiei) a adoptat de asemenea metodă hunteriană, cu adaptări suplimentare, că metoda standard pentru păstrarea bibliografiei lucrărilor în limba indiană. Precursorul original al sistemului Hunterian a fost o metodă de transliterare dezvoltată de Charles Wilkins, numit uneori în literatura engleză de specialitate „"părintele tipografiei devanagari"” deoarece acesta a fost de asemenea creatorul primului set de caractere tipografice devanagari. William Jones, care a fondat și Societatea Asiatică, a continuat dezvoltarea metodei de transliterare. Acesteia i-a fost dată o formă
Transliterarea hunteriană () [Corola-website/Science/334474_a_335803]
-
un interviu publicat în revista "Viața literară" că personajele sale au în ele și o fărâmă de umanitate ce iese la iveală în clipele de nenorocire precum boala sau moartea. Portretele realizate sunt pline de realism, fiind lipsite de caricaturizare. Literatura Hortensiei Papadat-Bengescu a fost apreciată de către membrii cenaclului literar „Sburătorul” nu pentru că zugrăvea lumea parveniților și snobismul protipendadei bucureștene, ci pentru că explora profunzimea psihologică a personajelor, acordând o mare atenție psihologiilor „morbide” și „ilogice”, „complexe”, „rafinate” și „intelectualizate” (după cum se
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
sociale. Limitându-și investigația asupra unui teritoriu bine conturat, d-sa a suit în ultimii zece ani treptele unei frumoase cariere epice”, îi descria laudativ activitatea literară criticul Șerban Cioculescu. Criticul Ov.S. Crohmălniceanu considera că romanele Hortensiei Papadat-Bengescu sunt precursoarele literaturii de analiză românești, excelând în sondarea adâncă a psihologiilor personajelor și explorând stările sufletești, sentimentele umane și procesele morale. Autoarea manifestă o curiozitate analitică morbidă, urmărind comportamentul bolnavilor precum studierea evoluției tuberculozei de către prințul Maxențiu sau descrierea obsesiilor psihopate ale
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
parte Nikolai Danilevski și Konstantin Leontiev, fondatorii eurasianismului. Discuția despre locul Rusiei în lume a devenit în acea perioadă trăsătura cea mai caracteristică a filozofiei rusești. Pe parcursul dezvoltării sale, filozofia rusă a fost de asemenea marcată de legătura adâncă cu literatura și interesul față de creativitate, societate, politică și naționalism; cosmosul și religia au fost de asemenea subiecte notabile. Printre filozofii importanți de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea sunt Vladimir Soloviov, Vasili Rozanov, Lev Tolstoi, Serghei
Lista filozofilor ruși () [Corola-website/Science/335063_a_336392]