106,336 matches
-
și "Calvar". Piesele sale pentru copii "Niță", "Nuța și Lăbuș" și "În țara trântorilor" au fost jucate la Iași și la București. Cassvan a elaborat și tradus antologia "Contes roumains d’écrivains contemporains" (1931) și a realizat numeroase traduceri din literatura universală. Soțul ei a fost colegul scriitor Ion Pas.
Sarina Cassvan () [Corola-website/Science/335314_a_336643]
-
centrală se întărea, în zonă (Polonia, Ungaria, țările române) s-a produs tocmai opusul: faza voievodală s-a încheiat, iar nobilimea și-a crescut influența în dauna puterii centrale; fărâmițarea politică corespundea celei economice. Abia în secolul al XVII-lea, literatura cronicărească introduce ideea originii latine a românilor, conștiința că este vorba despre un singur popor, însă ideea unității politice ca desiderat este străină cronicarilor, și ea a apărut abia după sfârșitul secolului al XVIII-lea.
Dualismul politic românesc () [Corola-website/Science/335325_a_336654]
-
studiile secundare la Utena, Biržai și Alytus, apoi a lucrat la școala din Perloja (1943-1945). A studiat apoi limba lituaniană la Institutul Pedagogic din Vilnius (1945-1949), apoi a predat la Institutul Pedagogic din Šiaulių (1949-1953), la Institutul de limbă și literatură lituaniană (1953-1963) și la Universitatea din Vilnius (1963-1988). În 1959 a obținut titlul științific de candidat în filologie.
Petronėlė Česnulevičiūtė () [Corola-website/Science/335347_a_336676]
-
(n. 24 septembrie 1948, Satu Mare) este un poet, jurnalist, eseist, profesor universitar și traducător maghiar din România. a absolvit liceul în orașul natal, apoi a urmat studii de limba și literatura maghiară la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj (1966-1968), pe care le-a continuat între anii 1968-1971 la Universitatea Eötvös Loránd (ELTE) din Budapesta. Reîntors în România, a lucrat între 1971-1974 ca jurnalist și asistent universitar la Catedra de limba maghiară a
Péter Zirkuli () [Corola-website/Science/335334_a_336663]
-
Universității București. În 1974 s-a mutat în Ungaria. A lucrat pe postul de cercetător asociat la Facultatea de Științe Umaniste din cadrul Universității Eötvös Loránd, apoi ca asistent universitar la Catedra de limba română (din 1980) și la Catedra de literatură universală comparată (din 1984). A urmat studii pregătitoare de doctorat în literatură comparată la Universitatea Sorbona din Paris (1980-1981). De asemenea, a fost începând din 1982 și redactor la editura Helikon din Budapesta. În 1986 și-a prezentat teza de
Péter Zirkuli () [Corola-website/Science/335334_a_336663]
-
postul de cercetător asociat la Facultatea de Științe Umaniste din cadrul Universității Eötvös Loránd, apoi ca asistent universitar la Catedra de limba română (din 1980) și la Catedra de literatură universală comparată (din 1984). A urmat studii pregătitoare de doctorat în literatură comparată la Universitatea Sorbona din Paris (1980-1981). De asemenea, a fost începând din 1982 și redactor la editura Helikon din Budapesta. În 1986 și-a prezentat teza de doctorat, obținând în 1995 titlul de doctor în literatură (PhD). Începând din
Péter Zirkuli () [Corola-website/Science/335334_a_336663]
-
de doctorat în literatură comparată la Universitatea Sorbona din Paris (1980-1981). De asemenea, a fost începând din 1982 și redactor la editura Helikon din Budapesta. În 1986 și-a prezentat teza de doctorat, obținând în 1995 titlul de doctor în literatură (PhD). Începând din 1986 trăiește în Franța și lucrează la Laboratoire Communication et Politique din cadrul CNRS și ca profesor la INALCO (Institutul de Limbi și Culturi Orientale) din Paris. A publicat postfața romanului "Rozsdatemető" (Horizont, București, 1974) al lui Endre
Péter Zirkuli () [Corola-website/Science/335334_a_336663]
-
până la invazia mongolă a Bagdadului, în anul 1258. Odată cu mutarea centrului puterii și administrației la Bagdad, orașul va deveni de asemenea și capitala culturii arabe, capitală ce a găzduit de-a rândul secolelor vârfurile de lance ale științelor, artelor și literaturii, califii abbasizi fiind adevărați mecena care au încurajat deschiderile culturale ale epocii. Mutarea capitalei de la Damasc la Bagdad, în anul 762, a fost însă o strategie a conducătorului Al-Manșūr, prin care își asigura stabilitatea pe scaunul califal, fiind astfel mai
Declinul califatului ommeyad și apariția califatului abbasid () [Corola-website/Science/335346_a_336675]
-
Ferenc Molnár, "Tetemrehívás" (1974) de Lajos Mesterházi, "Mi, szemüvegesek" (1974) de Klára Fehér, romanul documentar "Dóra jelenti..." al lui Sándor Radó. Între anii 1982-1986 a selectat povestiri scrise de István Örkény, Erzsébet Galgóczi și Ferenc Karinthy pentru un volum de literatură maghiară publicat de editura Horizont.
Tibor Molnár (jurnalist) () [Corola-website/Science/335338_a_336667]
-
(în ) (n. 1 mai 1922, Drăgușenii Noi, județul Lăpușna, Basarabia — d. 18 august 2006, Moscova) a fost un critic literar, scriitor, poet și traducător sovietic și rus, specialist în literatura română. A fost doctor în filologie, cercetător principal la Institutul de Slavistică și Balcanistică al Academiei de Științe a URSS (ulterior Academia Rusă de Științe). S-a născut în satul Drăgușenii Noi, Basarabia (în prezent în raionul Hîncești al Republicii Moldova
Mihail Fridman () [Corola-website/Science/335363_a_336692]
-
Roșie și a făcut parte dintr-o formație de geniu. Părinții și sora au murit în ghetoul Chișinău. Pleacă în 1945 la o rudă din Moscova și își continuă studiile la Institutul Pedagogic de Stat, absolvind Facultatea de Limba și Literatura Rusă (1948) și devenind profesor de limba și literatura rusă la școala medie nr. 31 din Moscova (1948-1953), apoi profesor de limba și literatura română la Catedra de limbi străine a Academiei de Științe a URSS (1953-1971). Între anii 1950
Mihail Fridman () [Corola-website/Science/335363_a_336692]
-
geniu. Părinții și sora au murit în ghetoul Chișinău. Pleacă în 1945 la o rudă din Moscova și își continuă studiile la Institutul Pedagogic de Stat, absolvind Facultatea de Limba și Literatura Rusă (1948) și devenind profesor de limba și literatura rusă la școala medie nr. 31 din Moscova (1948-1953), apoi profesor de limba și literatura română la Catedra de limbi străine a Academiei de Științe a URSS (1953-1971). Între anii 1950 și 1957 este interpretul de limba rusă al lui
Mihail Fridman () [Corola-website/Science/335363_a_336692]
-
din Moscova și își continuă studiile la Institutul Pedagogic de Stat, absolvind Facultatea de Limba și Literatura Rusă (1948) și devenind profesor de limba și literatura rusă la școala medie nr. 31 din Moscova (1948-1953), apoi profesor de limba și literatura română la Catedra de limbi străine a Academiei de Științe a URSS (1953-1971). Între anii 1950 și 1957 este interpretul de limba rusă al lui Mihail Sadoveanu în timpul vizitelor acestuia în Uniunea Sovietică. Teza sa de disertație despre Mihail Sadoveanu
Mihail Fridman () [Corola-website/Science/335363_a_336692]
-
modificări îi este acceptată în 1959, iar Fridman primește titlul de candidat în științe filologice. În anul 1972 devine cercetător științific la Institutul de Slavistică și Balcanistică din cadrul Academiei de Științe a URSS, unde se specializează în istoria culturii și literaturii române. Fridman obține apoi titlul de doctor în științe filologice cu o teză despre curentele estetice în literatura română din secolele al XIX-lea și al XX-lea, tipărită în 1989. A realizat numeroase traduceri ale operelor literare române atât
Mihail Fridman () [Corola-website/Science/335363_a_336692]
-
devine cercetător științific la Institutul de Slavistică și Balcanistică din cadrul Academiei de Științe a URSS, unde se specializează în istoria culturii și literaturii române. Fridman obține apoi titlul de doctor în științe filologice cu o teză despre curentele estetice în literatura română din secolele al XIX-lea și al XX-lea, tipărită în 1989. A realizat numeroase traduceri ale operelor literare române atât clasice, cât și contemporane. A tradus printre altele "Venea o moară pe Siret" (1954), "Nicoară Potcoavă" (1955), "Viața
Mihail Fridman () [Corola-website/Science/335363_a_336692]
-
Viața lui Ștefan cel Mare" (1957), "Frații Jderi" (1971), "Neamul Șoimăreștilor" (1977), "Aventurile șahului" (1983) și "Baltagul" (1983). Astfel Friedman a tradus și publicat în limba rusă cele mai importante scrieri ale lui Sadoveanu. A scris și revizuit capitolul „Istoria literaturii române moderne” din volumul "Istoria literaturii din Europa de Est, după al doilea război mondial" (vol. I:. 1945-1960, M. Indrik, 1995), elaborat sub auspiciile Institutului de Slavistică și Balcanistică. A colaborat la realizarea dicționarelor ruso-române și româno-ruse și a participat la scrierea
Mihail Fridman () [Corola-website/Science/335363_a_336692]
-
Frații Jderi" (1971), "Neamul Șoimăreștilor" (1977), "Aventurile șahului" (1983) și "Baltagul" (1983). Astfel Friedman a tradus și publicat în limba rusă cele mai importante scrieri ale lui Sadoveanu. A scris și revizuit capitolul „Istoria literaturii române moderne” din volumul "Istoria literaturii din Europa de Est, după al doilea război mondial" (vol. I:. 1945-1960, M. Indrik, 1995), elaborat sub auspiciile Institutului de Slavistică și Balcanistică. A colaborat la realizarea dicționarelor ruso-române și româno-ruse și a participat la scrierea unor manuale de limba rusă pentru
Mihail Fridman () [Corola-website/Science/335363_a_336692]
-
război mondial" (vol. I:. 1945-1960, M. Indrik, 1995), elaborat sub auspiciile Institutului de Slavistică și Balcanistică. A colaborat la realizarea dicționarelor ruso-române și româno-ruse și a participat la scrierea unor manuale de limba rusă pentru învățământul mediu. A publicat și literatură originală, îndeosebi romane, în limba română ("Întoarcerea la viitor" (1967)) și în limba rusă. Este autorul a două romane autobiografice "Cartea lui Iosif" (1994) și "A doua carte a lui Iosif" (2005), în care evocă anii de liceu la București
Mihail Fridman () [Corola-website/Science/335363_a_336692]
-
diferite reviste din România. s-a născut în Odorheiu Secuiesc la 1 mai 1931. A urmat studii la Gimnaziul Majláth din Alba Iulia și apoi la Liceul Ady Șincai din Cluj, unde a absolvit în 1950. A obținut licența în literatura maghiară la Universitatea Bolyai din Cluj, în 1954. Debutul său ca scriitor a avut loc în 1950 în săptămânalul literar "Utunk" din Cluj. A lucrat începând din 1952 pe post de cronicar cultural la "Igazság", iar din 1957 la "Dolgozó
Béla Jánky () [Corola-website/Science/335381_a_336710]
-
autorului ocazia să realizeze descrieri vibrante de natură și să evidențieze trăirea de către oameni a unui sentiment de comuniune cu natura. Criticii literari au afirmat în mai multe rânduri că Sadoveanu ar fi cel mai strălucit poet al naturii din literatura română. Mihail Sadoveanu realizează în acest volum descrieri picturale ale naturii de o deosebită sensibilitate, transfigurând poetic atât imaginea naturii, cât și contactul între om și natură. Natura evocată nu este picturală și rece, ci vie, cu o vegetație ce
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
ii nășteau. Copiii aparțineau familiei bărbatului. 6. Femeile nu aveau libertatea de a-și cheltui averea. 7. Copiii de sex feminin erau îngropați de vii la naștere, aceasta fiind cea mai mare tragedie a perioadei jahiliyya pentru femei. Din perioada literaturii din epoca jahiliyya s-au păstrat proverbe, legende și numeroase poezii care au fost consemnate în scris în vremea islamului. Atât bărbații cât și femeile compuneau poezii în această perioadă. Bărbații alegeau să scrie în toate genurile, iar femeile scriau
Jahiliyya () [Corola-website/Science/335400_a_336729]
-
арест" ("Prima arestare", 1960), "Возвращение в Бухарест" ("Întoarcerea la București", 1963) și "Цепь" ("Lanț", 1969), despre mișcarea revoluționară clandestină din România în anii 1930. În anii 1960-1970 a publicat mai multe cărți, printre care și una dintre primele cărți din literatura rusă despre Holocaustul din Polonia și România (romanul "Срок давности", "Termen de prescripție", 1966). În 1970, el a publicat o biografie literară a scriitorului român I.L. Caragiale, al cărui volum de opere traduse, selectate și comentate de Ilie Constantinovschi, apăruse
Ilie Constantinovschi () [Corola-website/Science/335377_a_336706]
-
publicat o biografie literară a scriitorului român I.L. Caragiale, al cărui volum de opere traduse, selectate și comentate de Ilie Constantinovschi, apăruse în 1953. Nuvelele lui I.L. Caragiale, traduse de Ilie Constantinovschi, au fost, de asemenea, incluse în volumul de literatură clasică română publicat de editura "Inostrammaia Literatura" în seria Biblioteca de Literatură Universală în 1975. A tradus literatură clasică și contemporană din limba română, a publicat articole despre literatura română contemporană în revistele "Zvezda", "Novîi Mir", "Inostrammaia Literatura" și altele
Ilie Constantinovschi () [Corola-website/Science/335377_a_336706]
-
I.L. Caragiale, al cărui volum de opere traduse, selectate și comentate de Ilie Constantinovschi, apăruse în 1953. Nuvelele lui I.L. Caragiale, traduse de Ilie Constantinovschi, au fost, de asemenea, incluse în volumul de literatură clasică română publicat de editura "Inostrammaia Literatura" în seria Biblioteca de Literatură Universală în 1975. A tradus literatură clasică și contemporană din limba română, a publicat articole despre literatura română contemporană în revistele "Zvezda", "Novîi Mir", "Inostrammaia Literatura" și altele. La sfârșitul anilor 1980 a devenit un
Ilie Constantinovschi () [Corola-website/Science/335377_a_336706]
-
de opere traduse, selectate și comentate de Ilie Constantinovschi, apăruse în 1953. Nuvelele lui I.L. Caragiale, traduse de Ilie Constantinovschi, au fost, de asemenea, incluse în volumul de literatură clasică română publicat de editura "Inostrammaia Literatura" în seria Biblioteca de Literatură Universală în 1975. A tradus literatură clasică și contemporană din limba română, a publicat articole despre literatura română contemporană în revistele "Zvezda", "Novîi Mir", "Inostrammaia Literatura" și altele. La sfârșitul anilor 1980 a devenit un susținător activ al perestroikăi lui
Ilie Constantinovschi () [Corola-website/Science/335377_a_336706]