16,963 matches
-
renunțat la figurativ la începutul anilor treizeci, vor primi comanda decorării pavilioanelor de aeronautică și ale căilor ferate pentru Expoziția universală din 1937. În sfîrșit, unii dintre cei mai mari reprezentanți ai picturii vor părăsi repede calea reîntoarcerii la pictura academică. Așa se va întîmpla cu Matisse și Bonnard, primul, după călătoria sa în Statele Unite, renunțînd la stilul său sintetic care urmărește să rețină din realitate numai esența formelor, al doilea găsind în această ultimă alegere pretextul pentru a da frîu
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
I. Cuza", Universitatea de medicină și farmacie "Gr. T. Popa", Universitatea "Ion Ionescu de la Brad", Universitatea de arte "George Enescu", Universitatea tehnică "Gh. Asachi", Universitatea "Petre Andrei", cu misia lor înaltă de pregătire a studențimii și de dezvoltare a studiului academic, Academia Română, filiala Iași. Ne gândim apoi la Teatrul Național "Vasile Alecsandri", Opera Română, Filarmonica "Moldova", Teatrul "Luceafărul", Muzeul Unirii, Muzeul Literaturii Române cu prestigioasele sale case memoriale (între care Bojdeuca lui Ion Creangă, cel mai vechi muzeu cu profil literar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
căutarea adevărurilor istorice, sunt semnele aducerii aminte în fiecare clipă a ceea ce a fost. Cărții vechi românești i se stabilesc locul și valoarea cultural-istorică inestimabilă în cunoscuta lucrare Bibliografia română veche, 1508-1830, a lui Ioan Bianu și Nerva Hodoș, ediția academică din 1903. Încrederea necondiționată în valoarea textelor de acest gen ar fi reperul, realul distopic și idealitatea într-un orizont al culturii majore, plină de învățăminte și înțelepciune. Pentru un medieval lectura era îndeosebi teologie și textul eroic, pentru renascentiști
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
subiectele profunde, morale, estetice. Ies din cercul acestui sentiment apăsător și asist la dialogul uman, deschis, curat, realist. Poetul Cezar Ivănescu, directorul editurii, moderează neașteptat de echilibrat, intervine cu mici observații, dar ține bine cumpăna între luciditate și iluzii. Vorbește academic Const. Ciopraga, vorbește și Liviu Leonte, solemn și rar, vorbește și Ioan Holban, aplicat și cu bun-simț critic. Este rugat să intervină și Valeriu D. Cotea, o face în stilul lui fin-ironic. Zice că pălăria-i prea mare pentru a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
buni, Iașul este plin de rezonanțe care pot crea oricui sentimentul existenței semnificative. (Ștefan AVĂDANEI) Prin studenții și profesorii săi, mulți dintre ei veritabili oameni de știință și de școală, Universitatea "Al. I. Cuza" a fost și este o instituție academică de excelență, comparabilă cu marile universități străine. Nu sunt simple cuvinte de complezență sau obișnuite judecăți provinciale, ci fapte pe care le-am constatat personal vizitând de-a lungul timpului mai multe universități europene și americane. (Viorel BARBU) În Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
atitudine, chiar una de optimism. Redresarea poate să vină dacă ne-am exercita cu toții profesiunea cât mai bine, dacă am adopta corectitudinea și cinstea. Un adevărat punct de sprijin în această redresare ar fi solidaritatea intelectuală (nu dezbinarea), reactivarea mediului academic, în prim planul mass-mediei să revină modelele, paradigme ale culturii, științei, artei, nu personaje de umplutură care acoperă ecranele de sticlă și paginile din presa scrisă. Să se pună mai presus de toate ideea de reunificare, de pacificare între oameni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și analiza politică, prezint unele perspective asupra societății și culturii, metode pentru critica culturală și fac propuneri pentru reconstrucția studiilor culturale și teoria criticii sociale. Totuși, cartea n-a fost scrisă numai pentru cititorul specializat. Deși textele răspund unor dezbateri academice asupra metodelor potrivite și chestiunii teoriei sociale și criticii culturale, ele ating probleme politice și culturale importante ale momentului, încercînd să se adreseze unui public larg. Încerc să explic termenii teoretici complexi atunci cînd apar în argumentația mea și să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
se poate vorbi de o îndelungată tradiție în domeniul studiilor culturale, anterioară școlii de la Birmingham 16. Tradițiile majore în studiile culturale combină cele mai bune dintre ele teoria socială, analiza culturală, istoria, filosofia și anumite intervenții politice, depășind astfel barierele academice clasice prin eliminarea specializării care împarte domeniul de studiu în media, cultură și comunicare. Studiile culturale operează astfel cu concepte transdisciplinare care se inspiră din teoria socială, economie, politică, istorie, teoria comunicării, teorie literară și teorie culturală, filosofie și alte
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și comunicare. Studiile culturale operează astfel cu concepte transdisciplinare care se inspiră din teoria socială, economie, politică, istorie, teoria comunicării, teorie literară și teorie culturală, filosofie și alte discursuri teoretice. Abordările culturale și sociale transdisciplinare transgresează frontierele dintre diferitele discipline academice. Ele susțin că textul nu trebuie să fie punctul terminus și că este necesar să se vadă cum se integrează acesta în sistemele de producere de texte și cum diferitele texte sînt astfel părți ale unui sistem de genuri sau
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
unei distincții rigide între ele și afirmarea faptului că una dintre ele este obiectul legitim al studiilor din cadrul respectivei discipline, în vreme ce cealaltă este direcționată spre o altă disciplină reprezintă un exemplu evident al miopiei și lipsei de eficiență a divizării academice arbitrare a muncii 28. În orice caz, studiile culturale britanice reprezintă o abordare care ne permite să evităm o divizare a domeniului media/cultură/comunicare în "înaltă" și "comună", "populară" și "elitistă" și să considerăm demne de a fi studiate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
referă. Neglijarea economiei politice, valorizarea publicului și plăcerii produse de tot ce este "popular", omiterea ideologiei și factorului de clasă socială și eșecul analizei și criticii strategiilor textului cultural vor determina transformarea studiilor culturale într-o altă ramură a studiilor academice, inofensivă și de care beneficiază, în ultimă instanță, chiar industriile de cultură. Pentru a evita asemenea dezvoltare conservatoare a studiilor culturale, este nevoie de o abordare din multiple perspective care să acorde atenție fenomenului de producere a culturii, textului însuși
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
decît pe carne, și reciclează foarte stilat resturi de legume, miel, pui sau pește la grătar" (p. B1). O astfel de folosire improprie a discursului pop-media ar putea stîrni rîsul, dar nici cînd ne îndreptăm spre discursul teoretic al lucrărilor academice lucrurile nu sînt mai clare. În mod frecvent, comentatorii academici consideră pur și simplu că epoca postmodernă este epoca în care trăim, fără a oferi vreo altă analiză specifică. Adesea, folosirea termenului "postmodern" indică fenomene care sînt în mod discutabil
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
miel, pui sau pește la grătar" (p. B1). O astfel de folosire improprie a discursului pop-media ar putea stîrni rîsul, dar nici cînd ne îndreptăm spre discursul teoretic al lucrărilor academice lucrurile nu sînt mai clare. În mod frecvent, comentatorii academici consideră pur și simplu că epoca postmodernă este epoca în care trăim, fără a oferi vreo altă analiză specifică. Adesea, folosirea termenului "postmodern" indică fenomene care sînt în mod discutabil moderne, iar termenul este pur și simplu un sinonim pentru
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
articole, conferințe și discuții asupra numeroaselor modalități ale postmodernului. Oamenii continuă să prețuiască fenomenul postmodern, iar discursul demonstrează importantele schimbări din cultura și societatea noastră, căpătînd în acest moment o anume greutate. Teoria postmodernă a pătruns în aproape toate disciplinele academice, producînd critici ale teoriei moderne și practici teoretice postmoderne alternative în filosofie, teoria socială, politică, economie, antropologie, geografie, ca și în aproape toate domeniile academice. Grupurile și indivizii marginalizați în societate, cultură sau viața universitară și-au însușit termenul și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
căpătînd în acest moment o anume greutate. Teoria postmodernă a pătruns în aproape toate disciplinele academice, producînd critici ale teoriei moderne și practici teoretice postmoderne alternative în filosofie, teoria socială, politică, economie, antropologie, geografie, ca și în aproape toate domeniile academice. Grupurile și indivizii marginalizați în societate, cultură sau viața universitară și-au însușit termenul și îl folosesc pentru a se opune ordinii stabilite. Din moment ce mulți dintre acești indivizi sînt tineri, este de așteptat ca discursul să fie folosit încă o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pentru a ilumina momentul prezent. 8 Vezi Horward și Klare, 1972. În Europa, dimpotrivă, marxismul a făcut parte din standardurile discursului intelectual, deși tindea să fie monopolizat de către partidele marxiste. Pe tema impactului marxismului asupra unei game diverse de cîmpuri academice din Statele Unite, vezi Ollman și Vernoff, 1982. Pentru Anglia, vezi Anderson, 1980 și Davies, în curs de apariție. 9 Pe tema valurilor succesive de feminism care au apărut în Statele Unite în timpul anilor '60, vezi relatarea din Willis, 1984; despre feminismul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
nouă perspectivă sau o nouă analiză, iar nu să încerce să impună limitări teoretice. După cum am mai remarcat, anumite grupuri și indivizi au folosit studiile culturale în scopul de a ridica în slăvi elementul popular și de a legitima studierea academică a "culturii populare", în vreme ce alții le folosesc cu scopul de a critica inegalitățile existente și tendințele de dominare sau cu scopul de a promova diferite programe politice sau culturale. La rîndul lor, grupurile conservatoare le atacă sub motivul că subminează
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
împotriva opresiunii, împotriva inegalității structurale, bazîndu-și analizele pe antagonismele dintre inegalitățile structurale și oprimare. Studiile culturale insurgente intră în dialog cu membrii grupurilor oprimate aflate în luptă și își extind domeniul, incluzînd voci în mod obișnuit excluse din formele mai academice, luptînd în acest fel pentru impunerea unui proiect mai cuprinzător și mai politizat. Diferitele teorii ale interpretării, abordările culturale și sociale și intervențiile politice ale diverselor categorii, grupuri oprimate și multiculturale au produs, ca urmare, noi perspective și noi instrumente
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de douăzeci și ceva de ani, nemulțumiți, bombardați de cultura media și înstrăinați față de hegemonia conservatoare a societății burgheze "cum-se-cade". Toți tinerii deveniți Slacker trăiesc la marginea societății și duc o viață excentrică, refuzînd să ia parte la jocul succesului academic sau profesional, al mariajului și vieții de familie acceptat de majoritate și celebrat în filmele gen Poltergeist. Filmul se concentrează asupra unei zile din viața tineretului din Austin, Texas, la sfîrșitul deceniului opt. Povestirea debutează cu sosirea la Austin a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
într-un sistem diferențial care implică permanent afirmarea unor simboluri ale identității și ale respingerii celor care nu se încadrează tiparului. Instituțiile sociale încadrează indivizii în liste de vot, în baze de date, în dosare ale poliției și ale instituțiilor academice și așa mai departe, însă a-ți produce o identitate proprie presupune refuzul de a fi definit prin aceste determinante și alegerea altor forme de identitate. În ultimul timp, cultura media oferă din ce în ce mai multe resurse receptate pozitiv de către public, cum
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
treapta cea mai de jos a spiritului comercial vulgar și a manipulării prin media, culmea consumatorismului banal nestăvilit din cultura media. Madona a devenit un spațiu al controverselor, o figură deopotrivă adorată și detestată de public, criticată de reprezentanții lumii academice. Majoritatea polemicilor sînt însă pornite de dragul polemicii, participanții postîndu-se pe poziții ireconciliabile, pro sau contra, nereușind să surprindă multe dintre aspectele fenomenului. În vreme ce unii o elogiază ca pe o revoluționară subversivă în spațiul culturii, alții îi atacă poziția ca fiind
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
suferințele maturizării. Videoclipul ce dă numele albumului scoate în evidență motivul religios prezent în educația catolică a Madonei și marchează o etapă mai modernistă și mai complexă în producția de videoclipuri, care va atrage publicul din rîndurile celor cu formație academică. Deși în videoclipurile precedente și în imaginea construită în acestea, Madona utilizase crucifixuri ca elemente de ornamentație, clipul "Like a Prayer" este construit în principal pe imagini și teme religioase. Pelicula contopește religia și erotismul într-o expunere narativă care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
-o a continuat să reverse asupra publicului șuvoaie de reclamă într-un ritm susținut, publicul fiind ca urmare fascinat de orice detaliu referitor la viața ei. Probabil însă că Madona a determinat cea mai extinsă controversă culturală, atrăgînd atenția criticii academice și a teoreticienilor culturii cu videoclipurile rock de la sfîrșitul anilor '80 și începutul anilor '90. Împreună cu Michael Jackson, ea este una dintre primele superstaruri ale muzicii rock și poate maestra acestei forme. Videoclipurile "Open Your Heart", "Like a Prayer", "Express
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
postmodernă a Madonei pune în mișcare o estetică pop modernistă. Căci o evaluare mai bine documentată din punct de vedere teoretic a fenomenului Madona ar putea pune sub semnul întrebării sau demonta anumite distincții între modernism și postmodernism. Adeseori, discursul academic nu reușește să conceptualizeze în mod adecvat modernismul și descriu drept "postmoderniste" anumite strategii, obiective și practici estetice tipic moderniste sau le teoretizează în mod neadecvat drept "postmoderne". Madona a fost privită, din punct de vedere teoretic, drept "postmodernă" datorită
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
economiei politice și a producției de cultură pop în societatea mediatică a epocii contemporane. Opera sa a devenit mai complexă și tocmai această complexitate, împreună cu permanenta sa popularitate a transformat-o pe Madona într-un subiect extrem de controversat al studiilor academice din ultimii ani. Ea permite interpretări diferite, adeseori chiar contradictorii, care-și au baza în opera sa modernistă, polisemică și în efectele culturale contradictorii. Dacă numele Madonei este menționat la o întîlnire plicticoasă de academicieni, efectul sigur este o serie
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]