10,949 matches
-
unde timpul prezent, modern și cel primitiv, arhaic, coexistau atât în societate, cât și în cultură: iată patria care se voia reprezentată de pavilionul său național. Să nu ne mirăm deci de ambiguitatea soluțiilor arhitecturale co-prezente în el, ci să admirăm mai degrabă inteligența arhitectului care a reușit să modeleze într-o singură clădire - temporară - căutările -imaginare - ale unui întreg neam. Note 1 Confuzia maur/neoromânesc este mai veche decât 1937: însuși Mincu a iscat-o cu curțile sale interioare (de
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
cinetic - adică propagandă : Lenin intuise asta cu exactitate. Importanța montajului pentru cinema a fost mai întâi absolutizată („cinema înseamnă montaj”), apoi negată vehement, dar în privința propagandei nu încap dubii : montajul este o componentă esențială. În plus, „mașina” pe care o admira Dziga Vertov ca vestitor al viitorului tehnologic al omenirii prin precizia ei rece, repetitivă, inumană transmitea o impresie de obiectivitate și adevăr subliminală. Așa cum un text tipărit e considerat apriori mai obiectiv și mai adevărat decât unul scris de mână
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
e de-a dreptul scheletic : oportunistul încuiat Constantin l- a faultat dur în meserie pe arhitectul doldora de imaginație Petru și i-a mai luat și femeia. Însă fiul lui Constantin și al Andei trage la Petru, pe care îl admiră. Deși sunt oameni în toată firea, Petru se pupă cu Anda într-o biserică, fac și amor, filmat „artistic” în casa lui cam goală, dar ea se întoarce la meschinul Constantin, în vreme ce Gelu rămâne atașat de Petru. Sfârșit. Pe această
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
predestinat, Cremene (nici nu aflăm vreodată cum îl cheamă pe numele mic, până și iubita îi spune Cremene), strică sărbătoarea : însoțit de câțiva muncitori, saltă capacul generatoarelor aflate pe rampă ca fiind gata de livrare și tov. Prim poate să admire golul de sub carcasă. Apoi, sunt răsturnate câteva lăzi mari de expediție care se desfac în bucăți, goale și ele. „Pe cine mințim, Tovarășe Prim ? Și, de ce ?” cuvântează dramatic Cremene. În drum spre fabrică, în mașină, Cremene povestise o întâmplare de la
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Primul este Un film cu o fată fermecătoare (1967), în care cheia de receptare e dată de replica unui personaj : „Ai văzut prea multe filme cu ingineri !”. Al doilea, Secvențe (1982) de Alexandru Tatos. După ce echipa de filmare l-a admirat într-o cârciumă pe fabulosul personaj interpretat de Mircea Diaconu, are loc următorul schimb de replici : Regizorul (Alexandru Tatos) : Ce tip e ăsta ! O figură ! Operatorul (Florin Mihăilescu) : Măcar de-ai avea în făcătura ta de scenariu un tip ca
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
omului de știință de concepțiile sale inclusiv cele antisemite. Sunt două probleme distincte și trebuie considerate ca atare. Nu se pot amesteca - spune înțeleptul Cajal. Îmi amintesc că tatăl meu, care a fost studentul lui Nicolae Paulescu, îl respecta și admira deși știa că era antisemit. Când judeca valoarea lui remarcabilă ca profesor și om de știință, nu-l interesa concepția lui filosofică sau ideologică. Eu consider că fiecare om are dreptul să aibă propriile lui concepții, indiferent dacă mie îmi
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
au grijă de el, iar în cazul părinților reprezintă principala sursă de sprijin al acestuia. Când agenții socializării îl ajută pe copil, el sau ea are obligația să coopereze cu ei. Toate acestea determină copilul să îi iubească, să-i admire și să vrea să fie pe placul agenților. 5.2.2. Mesaje conflictuale Agenții socializării nu dau aceleiași persoane mesaje asemănătoare. Felul de persoană pe care părinții unui copil vor ca acesta să fie nu este întotdeauna același cu cel
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
va publica însemnările de călătorie pe care le adună în volumul Note din Grecia (1938), socotit „o mărturisire de credință clasică” (G. Călinescu), umanistă, exprimată încă din mottoul din Renan: „Il y a un lieu où la perfection existe...”. Călătorul admiră măreția, armonia, echilibrul, perenitatea artei eline: „Arta grecească, radioasă arătare ce se înfățișează de pretutindeni pelerinului pe Acropole, nu are început, nici sfârșit. Ea s-a născut o singură dată pe pământul fericit al Eladei și de atunci meșterii cei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
românească secretul succesului, cheia biruinții și a rezistenții" (p. 92). Iar acum, că românii s-au izbăvit prin credință de dușmani, tot prin credință se pot mântui și cultural: prin ortodoxie "noi putem fi [...] poporul cel mai iubit și mai admirat în Europa". Ortodoxia, sădită de divinitate în forma națională eternă a românismului, conține în sine și sămânța desăvârșirii existențiale. Ortodoxia românească include în sieși premisele perfecțiunii culturale: " Noi putem realiza cultura cea mai armonioasă, deci cea mai perfectă de pe lume
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
date în ceea ce privește subiectul unor opere, dar nu și elemente de structură sau stil. Influența dantescă și cea franceză medievală 5 poate fi considerată însă majoră.6 Ambii au manifestat o atracție spre poezia franceză sau italiană din secolele XII-XIII, au admirat lirica trubadurilor sau a truverilor, maniera de a scrie a poeților din il dolce stil novo, au citit romanele franțuzești și cunoșteau din tradiția orală multe fabliau-uri, dar, mai ales, și-au declarat și apropriat, ca maeștri indiscutabili, pe Dante
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
iubitul trădător al Fiammettei, Filostrato este eroul unui poem eponim și Dioneo își face prima apariție în Comedia delle ninfe fiorentine. Celelalte trei doamne sunt un fel de omagiu pe care Boccaccio îl aduce unor poeți pe care i-a admirat în mod deosebit: Virgiliu, deoarece Elisa este un alt nume al Didonei; Petrarca, a cărui doamnă este Laura, ca și Lauretta; și Dante, deoarece numele Neifile semnifică <<o nouă dragoste>>, ca și iubirea poetului pentru Beatrice. Țesătura narativă devine mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
întregul roman este o proiecție a sufletului torturat al unei femei îndrăgostite.” Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 39. (trad. n.) 238 ștefan Crudu, loc. cit., pp. XI-XII. 86 Încă din incipit, naratoarea Fiammetta se dorește o inițiatoare în complexa ars amandi, admirăm o scriitură feminină destinată doar femeilor: „Nu țin însă ca întâmplările mele să ajungă și sub ochii bărbaților, ba chiar, atât cât îmi e cu putință, le interzic acest lucru cu desăvârșire.”239 Asistăm la o literatură cu, despre și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
un feed-back direct, imediat, care nu are loc în cazul textului scris.345 „Nevasta își pune întrebări și încearcă să găsească citate relevante care să-i susțină părerile, și acei dintre noi care nu sunt intrigați de blasfemia ei, îi admiră rezistența și tenacitatea și curajul.”346 Puterea limbajului dovedește la târgoveața din Bath un lucru aproape paradoxal: nu construiește, ci distruge.347 Personajele feminine se disting în opera chauceriană tocmai prin puterea de a vorbi sau prin decizia de a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
interzis. Chiar și râsul sau glumele ei sunt distructive, subversive la adresa autorității masculine a vremii. „Criticii literari au oscilat între doi poli în ceea ce privește Prologul târgoveței, fie percepând personajul ca pe o personificare a carnalului și a respingerii stereotipurilor misogine, fie admirându-i energia și acea joie de vivre.” 459 Totuși basmul tărgoveței este surprinzător: tânăra violată nu este chemată la curte să își apere cauza, femeile din suita reginei, alături de aceasta, îi acordă violatorului o șansă, deși regele ar fi preferat
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o inspirație fidelă din opera unor idoli toscani, poeții Dulcelui Stil Nou și Dante. și el are o Beatrice a lui, o donna angelicata. Doamna sa este trimisă din cer, este înconjurată de o curte întreagă de femei care o admiră, ochii ei pot trimite raze de lumină și iubire în inima și sufletul poetului, care, în același timp, îl înnobilează și îi cauzează suferință. Acestea sunt motive preluate și regăsite în poezia trubadurilor până la Dante. Dar, alături de aceste eterice și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dalbi avea/ și trup alung; iar mădulare/ Plinuțe, însă nu prea tare;/ Mâini dalbe, unghii profirii,/ Sâni rotunjori, șolduri nurlii/ și spate drept și neted tot./ 645 „faimoasa descriere a ducesei Dalba și a caracterului ei, pe care Lowell a admirat-o atât de mult și în legătură cu care a afirmat că este <<unul dintre cele mai frumoase portrete ale unei femei care au fost vreodată creionate>>” George Lyman Kittredge, op. cit., pp. 37-72 passim. 646 Geoffrey Chaucer, Legenda ..., p. 51. 647 Robert
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
la creștinism, nu rostește o povestire care să dezvăluie avantajele răbdării. Mai curând, istorisirea constituie exemplul dat de un filosof și clarifică o doctrină, aceea a supunerii obediente în fața divinității. Răbdarea Grizildei poate fi respinsă ca neveridică sau poate fi admirată ca o eroică posibilitate umană. „Povestirea avea nevoie de Prologul târgoveței, o extremă pe care să o contrabalanseze, dar și de Povestirea preotului pentru a aduce lucrurile pe un făgaș normal.”809 Aceasta este povestirea care l-a impresionat până la
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mai mare decât orice semn de virtute sau de moralitate. Poate fi cu siguranță încadrată în tipologia donnei demonicata. Prostituția este aspru incriminată, femeile care se vând pentru bani reprezintă ținta unor atacuri puternice, trezind dezgustul celor care înainte le admirau sincer. Gulfardo, protagonist în prima povestire a zilei a opta, la cererea femeii iubite de a-și oferi plăcerile pentru două sute de florini de aur, trăiește o veritabilă transformare, o redirecționare a sentimentelor dinspre admirație spre dușmănie: „când văzu ce
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
destinație, de data aceasta divină. Ca ființe umane, cei doi îndrăgostiți nu au putut rezista impulsurilor propriilor naturi: Cresida a gravitat firesc în jurul lui Troil, împinsă de Pandar, dar atrasă și de stabilitatea tânărului troian, o calitate pe care o admiră și pe care și-o dorește și ea. Troilus este perceput de tânăra femeie ca un punct de sprijin: „Simțea la dânsul și că-i zid de-oțel,/ S-o apere de orișice ponos.”985 Cresida mereu ezită dacă să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
odgoanele de la vapoare acest mediu a provocat catastrofa. Să-l fi dus cineva pe Eminescu la țară, în liniște, în singurătate; să fi umblat pe poteci cu cotituri; să fi ascultat glasul vechilor păduri și șoapta pâraielor; să mai fi admirat luna oglindindu se în ape, în loc să fi fost ținut între morții vii în casa din strada Plantelor. Meșterul ar fi fost și astăzi între noi. Meșterul cu paltonul cel larg , cu galoșii enormi, cu fața senină, care te muia cu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
vom aduce aminte de cuvântul lui Hristos: „Să judecăm arborele după fructele sale”. Ori că ar fi fost Eminescu predispus sau nu prin nașterea sa la alienațiune mintală, degenerat sau nu, el a fost un geniu pe care toți îl admirăm și înaintea memoriei căruia toți ne închinăm.” Iarăși: este vorba de „acei savanți” și de „noi”, o punere față în față, o detașare. Această compilație, pe care doctorul Ion Nica o ia drept raport autoptic și o discută ca atare
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
vom aduce aminte de cuvântul lui Hristos: „Să judecăm arborele după fructele sale”. Ori că ar fi fost Eminescu predispus sau nu prin nașterea sa la alienațiune mintală, degenerat sau nu, el a fost un geniu pe care toți îl admirăm și înaintea memoriei căruia toți ne închinăm.” Bine ar fi să putem vedea în Al. Șuțu un creștin fercvent.. Iarăși: este vorba de „acei savanți” și de „noi”, o punere față în față, o detașare. Această compilație este un înscris
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
funcționeze ca profesor de filozofie 3 a putut reprezenta mai mult decât o confirmare a convingerii sale că o minte independentă și creatoare se va adapta cu greu obligațiilor pe care le implică acest rol. Noica nu putea să nu admire lipsa totală de disponibilitate a lui Wittgenstein pentru compromisuri care au fost acceptate chiar și de minți strălucite.4 Într-un punct esențial, modul în care a trăit Wittgenstein nu se conformează însă reprezentărilor lui Noica despre o viață închinată
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
britanice. Moore relata că până și lui Ramsey convorbirile cu Wittgenstein îi produceau adesea un sentiment de frustrare. Acesta i-ar fi spus lui Wittgenstein: „Nu-mi place modul dumneavoastră de a discuta.“ O asemenea reacție din partea cuiva care îl admira mult pe Wittgenstein, ca gânditor, nu este surprinzătoare. Ramsey era un cercetător a cărui tărie consta în utilizarea cu inventivitate a tehnicilor formale pentru formularea și soluționarea unor probleme bine delimitate. Nu aceasta era însă maniera lui Wittgenstein. Dacă Ramsey
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
op. cit., pp. 110-111.) Discreția în relațiile dintre oameni, în localități mici și izolate din acest colț de lume, îi făcea bine. O prietenă a lui Wittgenstein, care l-a vizitat în Norvegia mult mai târziu, în 1931, își amintea: „El admira decența omenească simplă a norvegieniloră cerea de la oricine simplitate.“ (Citat după K. O. Amos, R. Larsen, op. cit., p. 237.) 23 Iată ce i spunea lui Pinsent: „Se putea crede că la Cambridge el ar fi putut în egală măsură să
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]