10,793 matches
-
e să arate cu degetul și în același timp să analizeze misterul. Atitudinea mea față de viața afectivă a personajelor mele face parte din actul scrisului, și e prin urmare un amestec de implicare subiectivă, dar și de autocontrol în plan afectiv. Cu toate acestea, n-aș crede ca opera mea să fie autobiografică, în afară poate de prima treime a primului meu roman. Nu cred în roman ca o confesiune ori ca terapie pentru mine asta nu e posibil, oricum. Când
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
e setul lui de amprente. Cred că sensibilitatea mea implică o gamă destul de largă de tonalități, după cum ai spus; în fond, așa e sensibilitatea modernă în general (deși nici Shakespeare nu era altfel). LV. Romanele tale sunt, în parte, distopii afective... JB. Scriu adesea despre partea întunecată a lucrurilor, e drept (deși până acum nu se prea ucide în romanele mele). Și apreciez sfatul dat scriitorului de Cehov, " Dacă vrei să emoționezi, fii distant", adică mânuiește-ți bine tehnica, nu spune
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
faptului că alte forme de artă nu pot reda adevărul așa cum o face romanul. Filmul e un rival miraculos, care e mai bun pe alocuri, dar care nu se poate pune cu romanul când vine vorba de coerență interioară, viață afectivă, reflexie, interioritate pe scurt, cu experiența lecturii, intimă, însingurată și intensă. LV. Flaubert's Parrot ilustrează hibridizarea genurilor literare. Amesteci roman, poezie, dramă, critică și istorie literară, chiar lucrări ale studenților. Construiești o istorie în istorie, incluzi o epocă în
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
afectuos, dacă accepți caracterizarea. DAVID LODGE: Într-adevăr romanele mele sunt pline de ironie, dramatică dar și retorică, din aceea care se asociază cu comedia și satira. Dar ai perfectă dreptate că e și o blândețe, o tandrețe, o latură afectivă în opera mea (unii critici o numesc chiar sentimentală). Nu văd aici nicio contradicție. Unul din idolii mei literari este Dickens, care e și ironic și afectiv până la sentimentalism în unele laturi ale operei lui. Nu obiectez la caracterizarea "romancier
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
o oarecare legătură cu prima mea profesie, cea de violonist. Până pe la 25 de ani am fost solistă și instrumentistă pentru muzica de cameră (am studiat o perioadă scurtă la Salzburg), așa că parte din aplecarea mea pentru acea lume fizică, afectivă și intelectuală vine din sentimentul că inima culturală a Europei e undeva între Viena și Budapesta. Destul de departe de București, dar și de Paris și de Londra. Ca violonistă am trăit o stare de dislocare culturală exil ar fi prea
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și când vorbești de distanță. Ce fericit ești când te citește cineva ca lumea! Cred că distanța vine din faptul că experiența devine "a mea" abia în clipa de reflexie de după real. Nu mă prea interesează poezia care exprimă stări afective. Singura mea reacție e: Ei și ce? Spune-ne ceva ce nu știm, arată-ne lucruile într-o lumină nouă. E așa de ușor să scrii fără substanță, fără formă. LV. Cum arată pentru tine lectorul ideal? Ce aștepți de la
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mișcare Născut în 1949, la Londra, Graham Swift e un romancier Faulknerian, dar cu mare poftă de narațiune clară, Swift îmbină epicul cu un lirism de profunzime. Narațiunea lui, spre deosebire de a altor autori Desperado, se sprijină pe compasiune și participare afectivă. Autor echilibrat, Swift se împarte între inovație și tradiție, folosindu-le în egală măsură, dar prima lui grijă este să-și ajute cititorul să înțeleagă. Egal, viguros ca vână narativă, subtil în analiza psihologică mereu prezentă, Graham Swift este un
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
tehnică de dragul de a inova. Romanele nu sunt simple noutăți. Am sentimentul clar al formei, dar pentru mine forma se conduce după sentiment, după modelarea și ritmul emoției. Văd aici o legătură cu muzica, întrucât muzica are o logică irațională, afectivă, în ultimă instanță. E de asemeni binecunoscut că muzica e un limbaj fără cuvinte și, oricât ar fi de ciudat pentru un scriitor, am un mare respect pentru tot ce e fără cuvinte. Lucrurile nepuse în vorbe sunt adesea cele
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
au menirea să o ajute cât se poate. LV. Mama ta s-a născut la Cluj. Cum trăiesc în România, următoarea întrebare e previzibilă: După ce ai vizitat România, după ce ai întâlnit acea rudă româncă de care vorbești undeva, ce valoare afectivă are această țară pentru tine? GS. Am vizitat prima oară România în 1993. A fost o experiență întunecată și confuză. M-au șocat condițiile de viață, spaimele și demoralizarea oamenilor, haosul fizic. Erau acolo spaime cunoscute. Voiam să fug. Rezultatul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
la pisică (1892) și N. Paulescu prin eliminare chirurgicală (1906). în 1909 C. I. Parhon publică în colaborare cu Moise Golstein, Les sécrétions internes, premieră în lume. Parhon cercetează acțiunea calciului în tetania experimentală, relevă rolul tiroidei în patogenia psihozelor afective. Spectrul cercetărilor sale se extinde la endocrinologia comparată, predilect la patologia sistemului endocrin în bolile nervoase și psihice După primul război mondial înființează prima societate de endocrinologie. în 1935, înființează în cadrul Facultății de Medicină din București, prima catedră de endocrinologie
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
UTILIZĂRILE TIPARULUI AFECTIV (Det) N1 de N2 (nebunul de Ion) ÎN LIMBA ROMÂNĂ ACTUALĂ ANAMARIA MIHAIL 1. PRELIMINARII Structura supusă analizei a constituit punctul de plecare al unui număr important de studii de specialitate și a beneficiat, de-a lungul timpului, de numeroase
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
și al XVII-lea prezintă o transparență mai mare la nivelul decriptării sensului). b) Nivelul de limbă și contextul comunicativ. Chiar dacă tiparul poate apărea în aproape orice tip de discurs (cu observația că există unele restricții impuse de specificul semantic afectiv), intenția pragmatică, efectele stilistice urmărite și alegerile lexicale diferă în funcție de situațiile de comunicare, de codul oral sau scris și, nu în ultimul rând, în funcție de registrul de limbă. În cadrul limbii literare, restricțiile morfosintactice și semantice sunt mai pregnante, în timp ce limbajul familiar
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
problema apare tratată colateral în lucrări care analizează: a. probleme legate de structura grupului nominal (GALR 2008, II, p. 89-90), b. evoluția unor structuri nominale în trecerea de la latină la limbile romanice (Diez 1876, Meyer-Lübke 1900, Bourciez 1956), c. construcțiile afective în general, d. compartimentul din ce în ce mai studiat al insultelor (Ruwet 1982, Gheorghiaș 2002, Bibeau - Bourget 2003) sau e. procedeele de gradație lingvistică, structura fiind subordonată modalităților de expresie a superlativului (GA 1966, II, p. 132, Lüder 1996, GALR 2008, II, p.
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
o intenție jignitoare 7. Substantive ca negrotei, bozgor, jidan, ciori au în sine (și implicit în aceste contexte) un sens depreciativ, pe care negru, ungur, evreu, de exemplu, nu îl presupun în mod automat. Intrate pe poziția N1 și marcate afectiv, ele își măresc forța de evaluare depreciativă. Există și formații adjectivale mai recente, "pseudoeufemistice", care, în realitate, dau întregii construcții o pronunțată tentă ironică 8: Pe bune că, între două rele, mai bine îl alegeați pe "coloratu'" de Vanghelie! (că
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
Învățământ predominant reproductiv Întrunul În esență creativ. Noile finalități pentru Învățământul preșcolar sunt următoarele: ü asigurarea dezvoltării normale și depline a copilului preșcolar, valorificând potențialul fizic și psihic al fiecăruia, ținând seama de ritmul propriu al copilului, de nevoile sale afective și de activitatea sa fundamentală - jocul ; Îmbogățirea capacității copilului preșcolar de a intra În relațiile cu ceilalți copii și cu adulții, de a interacționa cu mediul, de a-l stăpâni prin explorări, exerciții, Încercări, experimentări ; sprijinirea copilului preșcolar pentru a
Învăţământul românesc în context european by Colpoş Lenuţa () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2350]
-
știința (devenită obiect al transmiterii și asimilării în școală). Logica acestei activități își are sursa în premise psihologice și pedagogice. Premisele psihologice constau în: particularitățile dezvoltării generale a elevilor de diferite vârste; caracteristicile proceselor de învățare la anumite vârste; resursele afectiv - emoționale implicate în învățare etc. Premisele de natură pedagogică se referă la achizițiile privind modalitățile de organizare și desfășurare a predării - învățării, structurile curriculare, caracteristicile relației pedagogice profesor - elev, natura comunicării didactice etc. Deși ambele tipuri de activități (managerial - administrativă
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
inițială; * uneori, scopurile fundamentale ale școlii (instrucția și educația) sunt neglijate în favoarea menținerii sistemului prin instituirea unor norme și regulamente care transformă membrii organizației în simpli executanți. Efectul este crearea unor „personalități birocratice” caracterizate prin supunerea necondiționată la norme, angajare afectivă minimă, dezinteres față de inovație și progres, dependență excesivă față de nivelele ierarhice (respectiv profesorul); * în cadrul unei organizații individul prezintă o dublă tendință: pe de o parte satisfacerea propriilor aspirații, obținerea succesului personal, pe de altă parte el trebuie să răspundă cerințelor
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
și dintre membrii oricărei organizații sociale, deci și ai școlii, nu pot fi menținute fără o comunicare eficientă. La nivelul școlii comunicarea poate menține distanța dintre indivizi cu funcții și statusuri diferite sau poate contribui la stabilirea unor relații socio - afective. Nu trebuie neglijată importanța canalelor informale de comunicație ce pot deveni adevărate „instrumente” de cunoaștere a elevilor (A. Neculau, Ș. Boncu, 1999, pp.232 234). Aceste caracteristici ale sistemului școlar nu trebuie înțelese ca fiind separate, independente. Ele se află
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
un grup, ansamblul percepțiilor colective și al trăirilor emoționale existente în cadrul unei organizații. Climatul exprimă stările generate de confruntarea dintre așteptările angajaților și condițiile de muncă și de viață oferite de organizație. Climatul exprimă deci, stări subiective, îndeosebi de ordin afectiv și moral... Climatul reprezintă moralul grupului.” Climatul reprezintă calitatea activității pedagogice și mai ales performanțele profesorilor și ale elevilor. În funcție de calitatea sa, climatul poate deveni un factor de mobilizare sau unul perturbartor pentru membrii școlii. El se referă la percepțiile
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
stări conflictuale). * Factori instrumentali țin de condițiile și de mijloacele de realizare a obiectivelor propuse: condițiile materiale, relațiile dintre membrii școlii, stilul de conducere și competența directorului, eficiența comunicării în interiorul școlii și între școală și deferiți parteneri externi. * Factori socio - afectivi și motivaționali se referă la contaminarea afectivă în cadrul relațiilor interpersonale (acceptare, respingere, aprobare etc.), relațiile membrilor școlii cu directorul, tehnicile de motivare utilizate în școală, gradul de implicare în realizarea activităților, existența unor subgrupuri (E. Păun , 1999, p. 117). Deși
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
și de mijloacele de realizare a obiectivelor propuse: condițiile materiale, relațiile dintre membrii școlii, stilul de conducere și competența directorului, eficiența comunicării în interiorul școlii și între școală și deferiți parteneri externi. * Factori socio - afectivi și motivaționali se referă la contaminarea afectivă în cadrul relațiilor interpersonale (acceptare, respingere, aprobare etc.), relațiile membrilor școlii cu directorul, tehnicile de motivare utilizate în școală, gradul de implicare în realizarea activităților, existența unor subgrupuri (E. Păun , 1999, p. 117). Deși sunt grupați în trei categorii acești factori
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
De asemenea, specificul acestei meserii, constând în fragmentarea obiectivelor și intensificarea controlului extern pare să-i deranjeze mai mult pe bărbați decât pe femei. În același timp, femeilor pare să le convină această profesie, deoarece presupune accentuarea dimensiunilor expresive și afective, necesare atât în interacțiunile cu elevii, dar și cu celelalte cadre didactice. E. Păun evidențiază efectele negative care apar în cazul „feminizării” profesiei didactice în planul climatului școlar: gelozie, invidie, bârfă, blocaje de comunicare, tensiuni determinate de repartizarea elevilor pe
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
acesteia, cele mai importante patru calități pe care trebuie să le aibă un profesor sunt: empatia, comunicativitatea, competența, tactul pedagogic. Inteligența se situează abia pe locul al cincilea (L. Antonesei, 2000, p. 107). Studenții deci, apreciază mai mult calitățile psiho - afective ale profesorului, decât competența profesională, nivelul de inteligență sau calitățile manageriale. Ipoteza care se naște este că subiecții au menționat acele calități pe care nu le-au observat la foștii lor profesori, ceea ce s-a confirmat ulterior. Rezultatele acestei cercetări
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
însuși recomandă ca un cadru didactic să opteze în învățământul preșcolar pentru relații bazate pe afectivitate, în învățământul general pentru relații bazate pe afectivitate și pe judecarea elevilor în funcție de calitățile individuale, iar în învățământul secundar pentru relații bazate pe neutralitate afectivă și pe judecarea elevilor în funcții de criterii generale. Se observă răcirea treptată a relației profesor - elev pe măsura înaintării în vârstă și a creșterii experienței de învățare a celui din urmă (T. Parsons, apud. E. Păun, 1999, p. 81
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
Dezvoltarea eului social ca dimensiune complexă a personalității reprezintă rezultatul depășirii egocentrismului specific copilăriei, al achizițiilor multiple de roluri sociale și al asumării statusurilor noi împreună cu cerințele și responsabilitățile pe care le incumbă acestea. Adolescența reprezintă ”o fază de restructurare afectivă și intelectuală a personalității, un proces de individualizare și de metabolizare a transformărilor fiziologice legate de integrarea corpului sexual. Adolescența constituie un câmp psihologic privilegiat pentru studierea schimbării”. Schimbările produse în această perioadă sunt explicate dintr-o perspectivă psihanalitică: ”prin
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]