10,591 matches
-
în 1871 la fondarea societății de asigurare „Transilvania” din Sibiu, care a trecut după două decenii în patrimoniul exclusiv al etnicilor sași, fiind membru în consiliul director până la moartea sa. De asemenea, a fost membru fondator în 1871 al Băncii Albina din Sibiu, primul institut de credit și de economii românesc. Iacob Bologa a fost ales membru al Consiliului de administrație și vicepreședinte al băncii în prima adunare generală de la 14 martie 1872, apoi președinte al consiliului de administrație de la 20
Iacob Bologa () [Corola-website/Science/335518_a_336847]
-
ambulant. Creează colecții ornitologice și entomologice pe care le vinde diferitelor instituții. În 1881 s-a stabilit cu traiul în Soroca, perfectându-și cunoștințele și măiestria în domeniul de care era pasionat, implicând în această activitate și pe soția sa Albina Ostermann. În anul 1889 a participat la Expoziția agricolă și industrială din Basarabia organizată de Zemstva gubernială, cu o colecție de păsări, fiind decorat cu "Medalia mare de argint". Odată cu organizarea Muzeului Zemstvei a fost invitat să execute o colecție
Franz Ostermann () [Corola-website/Science/331988_a_333317]
-
al Zemstvei din Basarabia”", care conține caracteristica mediului ambiant și a modului de viață a 63 de specii de animale. Mai mulți ani a lucrat la un studiu dedicat păsărilor din Basarabia, care a fost publicată după moartea sa de către Albina Ostermann, întru comemorarea meritelor sale în cercetarea faunei. F. Ostemann a fost printre inițiatorii creării "Societății Naturaliștilor și Amatorilor de Științe ale Naturii din Basarabia" devenind membru fondator al Societății. A susținut editarea Analelor - "Труды Бессарабского Общества Естествоиспытателей и Любителей
Franz Ostermann () [Corola-website/Science/331988_a_333317]
-
lui Negruzzi, Alecsandri, Pelimon și Bolintineanu etalate în expoziție marchează momentul renunțării la alfabetul chirilic și al adoptării celui latin. Circuitul muzeului se încheie cu prezentarea primelor trei publicații cu caracter regulat: Curierul Românesc (1829), editat de Ion Heliade Rădulescu, Albina Românească (1829), a lui Gheorghe Asachi, și Gazeta de Transilvania, tipărită de George Barițiu. Un interes deosebit din partea vizitatorilor îl stârnesc și celelalte obiecte expuse în muzeu: ornamentele tipografice, inelele sigiliare, xilogravurile, valoroasele legături de carte și tiparnița din secolul
Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești () [Corola-website/Science/331342_a_332671]
-
lui Negruzzi, Alecsandri, Pelimon și Bolintineanu etalate în expoziție marchează momentul renunțării la alfabetul chirilic și al adoptării celui latin. Circuitul muzeului se încheie cu prezentarea primelor trei publicații cu caracter regulat: Curierul Românesc (1829), editat de Ion Heliade Rădulescu, Albina Românească (1829), a lui Gheorghe Asachi, și Gazeta de Transilvania, tipărită de George Barițiu. Un interes deosebit din partea vizitatorilor îl stârnesc și celelalte obiecte expuse în muzeu: ornamentele tipografice, inelele sigiliare, xilogravurile, valoroasele legături de carte și tiparnița din secolul
Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni () [Corola-website/Science/331341_a_332670]
-
lui să fie amenajate mai multe obiective turistice, strâns legate de tradițiile locului. „În apropiere, oaspeții vor putea savura un balmoș, caș proaspăt, berbec la proțap, vizitând o stână turistică. Sau vor putea auzi istorisiri mirobolante despre celebra vânătoare de albine, cunoscută în vechime sub numele de "bărcuit." Vizitând o stupină, vizitatorii vor afla cum arătau coșnițele vechi din nuiele de curpen frumos împletit, știubeiele din trunchiuri de arbori, cioplite cu barda sau rămase în forma în care prisăcarii din Codru
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
este nevoit să fugă la București, deoarece a refuzat să se înroleze în armata ungară, unde devine student al Facultății de litere. La București a fost membru al societății "Orientul", unde-l va cunoaște pe Mihai Eminescu și redactor la "Albina Pindului". Din anul 1869 se mută la Iași, unde devine licențiat al Facultății de litere în anul 1873, iar apoi a fost timp de doi ani secretar al Universității de unde a fost destituit la 1 martie 1876, ca urmare a
Miron Pompiliu () [Corola-website/Science/334273_a_335602]
-
jurist promovat precum guvernator al principe-episcopului de Trento, mama lui fiind Claudia Catharin, fiica patricianului trentin Antonius de Gramola (1699-1791), o pictoriță cunoscută. El s-a căsătorit de trei ori: pentru prima dată, în anul 1749 la Cavalese, cu nobila Albina de Miorini (d. 1756) și după moartea dânsei, pentru a doua oară, în anul 1758, cu Catharina de Franchenfeldt (d. pe la 1770). După decesul și acestei soții, s-a cununat, pe 2 august 1774 la Schemnitz, cu Caroline, fiica lui
Giovanni Antonio Scopoli () [Corola-website/Science/335143_a_336472]
-
taluzuri pentru formarea boschetelor, gardurilor vii, păstrându-și frunzele și în timpul iernii și ca ramuri cu frunze, pentru aranjamente florale de iarnă. Poate fi introdusă în stațiuni adăpostite, deoarece suferă la geruri excesive. Suportă tunderea. Are o importanță economico-apicolă mică. Albinele culeg nectarul și polenul din florile mahoniei. Producția de miere este relativ mică, 20-50 kg/ha. Rădăcinile mahoniei conțin un număr mare de alcaloizi, printre care unii au proprietăți farmacologice: berberină, berbamina și oxiacantina cu acțiune hipotensivă, tonică, diuretică, bacteriostatică
Mahonie () [Corola-website/Science/335247_a_336576]
-
al Catedrei de finanțe publice și private la Academia de Înalte Studii Comerciale și Industrie din Cluj, funcție pe care a îndeplinit-o până în 1938. Ion I. Lapedatu a făcut parte din numeroase consilii de administrație, între care la banca „Albina” din Sibiu, la Fundația Gojdu și din 1925 la „SONAMETAN”, societatea de importanță națională constituită pentru exploatarea gazului metan în Transilvania, la care a devenit mai târziu președinte al consiliului. Din 1928 până în 1944 a fost director, apoi Vice-Guvernator și
Ion I. Lapedatu () [Corola-website/Science/335360_a_336689]
-
egida Arhiepiscopiei Ortodoxe Române de Alba-lulia și Sibiu. Ion I. Lapedatu a contribuit circa o treime din fondurile de început, care au inclus donații ale sponsorilor și contribuții ale foștilor beneficiari ai „Mesei Studenților” din Sibiu, instituție finanțată de banca Albina funcționând mulți ani sub direcția Veturiei I. Lapedatu. Până în 1948 patrimoniul imobiliar al Așezământului a fost naționalizat iar mijloacele financiare și-au pierdut valoarea în urma stabilizării monetare. Coroana României în grad de "Comandor", 1921 "Marea Cruce / Cordonul" Coroanei României, 1927
Ion I. Lapedatu () [Corola-website/Science/335360_a_336689]
-
afară. Așa că, în primăvara lui 1985, Adrian reformează trupa Incognito, însă apare Nicky Dinescu în loc de Liviu Pop. Se produc câteva compoziții, unele dintre ele înregistrate și difuzate la radio, cu textele scrise de Dan Bittman, precum: „"Zorile"”, „"De vei veni"”, „"Albina"”, cea din urmă fiind inițial compusă în Iris, însă înregistrată cu alte versuri și difuzată sub numele „"Daruri omului bun"”. Și alte melodii s-au compus, însă care nu s-au înregistrat, precum: „"Lumina"”, „"Mimi (Parodie în Re major retro
Incognito (formație românească) () [Corola-website/Science/331703_a_333032]
-
ca trupa să se reformeze) și s-a reluat „"Lumini și umbre"”. De asemenea, se produce unica filmare Incognito, difuzată la Televiziunea Română de câteva ori, perioada martie-iunie 1985 (în același timp cu filmările Iris cu Bittman și Adi) a melodiei „"Albina"”. Acum câtiva ani, circula pe internet un fragment din emisiunea Remix de pe TVR 1, în care s-a difuzat melodia respectivă, dar cu altă „coloană sonoră” (i s-a adăugat „Vine din inima mea”, în loc de „Albina”). Din acel moment, filmarea
Incognito (formație românească) () [Corola-website/Science/331703_a_333032]
-
și Adi) a melodiei „"Albina"”. Acum câtiva ani, circula pe internet un fragment din emisiunea Remix de pe TVR 1, în care s-a difuzat melodia respectivă, dar cu altă „coloană sonoră” (i s-a adăugat „Vine din inima mea”, în loc de „Albina”). Din acel moment, filmarea era numită „Vine din inima mea”. Trupa s-a destrămat din nou în vara lui 1985. Perioada 1987-1988 În 1986, Adrian Ilie nu a mai vrut să continue la un moment dat cu Voltaj și, atunci
Incognito (formație românească) () [Corola-website/Science/331703_a_333032]
-
Pentru a își asigura o recoltă bogată, localnicii din aceste zone scriu pe pomii neroditori: Oamenii cred și în puterea "Nevruzului" de a proteja de lucrurile rele. Din această credință, s-au născut diverse obiceiuri. De exemplu, pentru a anunța albinele că a venit primăvara și pentru a le proteja de deochi, agață o cârpă de culoare albastră în apropierea stupilor, sau în speranța că vor fi feriți de durerile de gât, beau cojile ouălor vopsite pentru ziua sărbătorii. Tot în
Nowruz () [Corola-website/Science/331831_a_333160]
-
timp semnificative s-a susținut din punct de vedere material prin activitatea jurnalistică, lucrând ca redactor la "Monitorul Oficial", "Dâmbovița", "Presa", "Timpul" și "Războiul". Gazetar pasionat și destul de talentat, el a fost redactor-șef la mai multe periodice, printre care "Albina Pindului" (1868-1878), "Liceul român" (1870), "Steaua Daciei" (1871), "Tribuna" (1873), "Bucegiu" (1879) și "Sentinela" (1887). A scris pentru majoritatea ziarelor și revistelor importante ale țării, inclusiv pentru "Foaie pentru minte, inimă și literatură", "Amicul poporului", "Familia", "Trompeta Carpailor", "Românul", "Columna
Grigore H. Grandea () [Corola-website/Science/335577_a_336906]
-
în roman, când autorul vorbește de "zmeul" care "capul cu coada să-și împleticească". Sunt înfățișate și frumusețile vieții populare din țară., poezia obiceiurilor moldovenești. Iată un alai de nuntă, transpus în lumea animalelor: ""țânțarii cu fluere, grierii cu surle, albinele cu cimpoi" "cântec de nuntă cântând, muștile în aer și furnicile pre pământ, mari și lungi danțuri rădicară, iar broaștele toate împreună cu brotăceii" "din gură cântec cu acesta în versuri tocmit cânta"." (citat în P. P. Panaitescu, op.cit., p.90
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]
-
traducerea este greoaie. Tălmăcirea din limba franceză a cărții "Prințipii filosofice, politice și morale" (vol. I-II, Iași, 1846-1847) scrisă de colonelul François-Rodolphe Weiss este considerată de același istoric literar „o contribuție la constituirea terminologiei științifice românești”. Inițial în revista "Albina Românească" se anunțase că traducerea a fost realizată de Costachi Gane în colaborare cu Costache Negruzzi. Traducătorul evidențiază acele „puternice morale idei” prezente în carte, dedicând acest „uvraj” sporirii cunoștințelor „obștii”. Comisul Costachi Gane a tradus, de asemenea, romanul „istoric
Costachi Gane () [Corola-website/Science/335691_a_337020]
-
specii de vertebrate, mai precis 196 de specii de păsări, 53 de specii de mamifere, 17 specii de pești, 6 specii de reptile și 3 specii de amfibieni. Curenții de apă reci și rapizi favorizează dezvoltarea păstrăvilor. O specie de albină endemică asemănătoare cu "Apis mellifera", numită "albină de Bourzian", este protejată în mod special. Rezervația a fost înființată pentru a proteja ecosistemul puțin înalt al Munților Ural și în special pădurile sale puțin afectate de activitatea umană. Cu toate acestea
Rezervația Naturală a Bașchiriei () [Corola-website/Science/335804_a_337133]
-
specii de păsări, 53 de specii de mamifere, 17 specii de pești, 6 specii de reptile și 3 specii de amfibieni. Curenții de apă reci și rapizi favorizează dezvoltarea păstrăvilor. O specie de albină endemică asemănătoare cu "Apis mellifera", numită "albină de Bourzian", este protejată în mod special. Rezervația a fost înființată pentru a proteja ecosistemul puțin înalt al Munților Ural și în special pădurile sale puțin afectate de activitatea umană. Cu toate acestea, în 1998 au fost înființate două colhozuri
Rezervația Naturală a Bașchiriei () [Corola-website/Science/335804_a_337133]
-
va veni cu război. Mențiuni privind Biserica de la Bociulești s-au mai regăsit ulterior pe harta Moldovei, întocmită de Dimitrie Cantemir, iar ultima cunoscută a fost cea făcută de Gheorghe Asachi în "Calendarul pentru români pe anul 1853" al Revistei Albina (la p. 71-73). Biserica, ce are influențe muntenești, are zidurile construite din piatră și cărămidă, cu o grosime de peste 1,5 m. În timp ce piatra (bolovani de râu) este constituientul soclului și zidurilor, cărămida subțire este materialul din care sunt făcute
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
cu ton și rucola, Elenă, cu sarmale cu mămăligă, Ninel, cu tortelini umpluți cu carne, Mihaela, cu o plăcintă cu pește și salată. Ultimii care au primit sortul au fost, George cu fuagra în sos de prune și miere de albine, împreună cu soția acestuia, Isadora care a pregătit calamari umpluți. Petrică, Iuliana, Mămel, Elenă și George au primit trei de "DA"; Florin Văr., Ninel și Isadora au primit doar doi de "DA", în timp ce Mihaela a primit un "Green-card" de la chef Hădean
MasterChef România (sezonul 4) () [Corola-website/Science/332914_a_334243]
-
prezintă o orbită caracterizată de o semiaxă majoră egală cu 3,0615236 u.a. și de o excentricitate de 0,1261970, înclinată cu 12,86000°, în raport cu ecliptica. Denumirea asteroidului face referire la nimfa Melissa, care a fost transformată într-o albină. Denumirea este și o aluzie la descoperitorul acestui asteroid, Philibert Jacques Melotte.
676 Melitta () [Corola-website/Science/333801_a_335130]
-
documentară a acestui ținut apare într-un act de donație din 15 iunie 1431, prin care domnul Alexandru cel Bun acordă unui boier pe nume Cupcici mai multe sate din ținut, cu prisăci (terenuri pe care se aflau stupii de albine). El a fost menționat ulterior în acte domnești ale lui Ștefan cel Mare și urmașilor săi, precum și în lucrarea "Descriptio Moldaviae", scrisă în perioada 1714-1716 de cărturarul Dimitrie Cantemir. Centrul ținutului era Târgu Frumos, denumit și Târgul Frumos al Cârligăturii
Ținutul Cârligătura () [Corola-website/Science/333871_a_335200]
-
secolul XV și împrejmuită mai apoi de zidurile unei cetăți fortificate tipic săsească. Este una dintre cetățile de acest fel care conservă în stare bună zidurile sale. Fortificația oferea loc pentru magazii, ateliere, grajduri, o bucătărie comună, o crescătorie de albine. Intrarea în cetate era apărată de turnul porții, în care se afla și administrația orașului, cu o celulă pentru prizonieri sau condamnați. Aceasta poate fi văzută chiar și în zilele noastre. Pe la 1350 a fost terminată construcția bisericii. În acea
Biserica evanghelică fortificată din Rotbav () [Corola-website/Science/333072_a_334401]