12,392 matches
-
acoperit-o cu șindrilă. Acestă bisericuță era fără pod și fără pictură: icoanele fiind în alb. Costachi Miclescu fiind rudă cu mitropolitul Calinic Miclescu, a adus pe vestitul pictor al acelui timp,numit Strejescu, care a pictat catapeteasma. Tot acest boier a făcut și cinci clopote cumpărând și cărțile de ritual. Moșia a fost vândută lui Iordache Ciolac, ginerele lui Bezedea Morruzzi. I. Ciolac a vândut moșia familiei Ghika din Dumbrăveni care a vândut-o frațiilor Samoil și Moise Casstiner care
Stamate, Suceava () [Corola-website/Science/301999_a_303328]
-
au găsit registre :condică de prezență, matricolă școlară, cataloage și registre de corespondența. Învățătorul Vasile Grigoriu a educat copii satelor Stamate și Bănești, fapt ce duce la ideea că ambele sate au luat ființă prin aceeasi perioadă la moșia aceluiași boier. Notările din aceea perioada relevă faptul că elevii ce urmau cursurile primare, erau mai mult băieți,a cărui părinți aveau situații materiale bune. Din anul 1903 pană în anul 1906 aici a fost director Savel Manoliu - tânăr, entuziasmat cu convingere
Stamate, Suceava () [Corola-website/Science/301999_a_303328]
-
țărânilor pe categorii: toporași, mijlocași și pălmași. Prima categorie a primit câte 5 ha, a doua câte 3 ha și a treia câte 2 ha. După împroprietărirea din anul 1864, restul moșiei a rămas pe seama statului, fiind arendata de diferiți boieri la care țăranii munceau în dijma. Dintre boierii care au arendat această moșie, țăranii își amintesc pe frații "Tache" și "Tudorica Bancu" și mai tarziu pe "Ștefan Popp" (zis Fane Popp). La primii doi boieri, învoiala era din trei-una, adică
Comuna Vădăstrița, Olt () [Corola-website/Science/302030_a_303359]
-
categorie a primit câte 5 ha, a doua câte 3 ha și a treia câte 2 ha. După împroprietărirea din anul 1864, restul moșiei a rămas pe seama statului, fiind arendata de diferiți boieri la care țăranii munceau în dijma. Dintre boierii care au arendat această moșie, țăranii își amintesc pe frații "Tache" și "Tudorica Bancu" și mai tarziu pe "Ștefan Popp" (zis Fane Popp). La primii doi boieri, învoiala era din trei-una, adică două părți luau țăranii, iar o parte o
Comuna Vădăstrița, Olt () [Corola-website/Science/302030_a_303359]
-
statului, fiind arendata de diferiți boieri la care țăranii munceau în dijma. Dintre boierii care au arendat această moșie, țăranii își amintesc pe frații "Tache" și "Tudorica Bancu" și mai tarziu pe "Ștefan Popp" (zis Fane Popp). La primii doi boieri, învoiala era din trei-una, adică două părți luau țăranii, iar o parte o lua boierul. În plus țăranii erau obligați să facă zile de claca și să secere la pogoane. La boierul "Ștefan Popp", învoiala era jumătate-jumătate, plus zilele de
Comuna Vădăstrița, Olt () [Corola-website/Science/302030_a_303359]
-
au arendat această moșie, țăranii își amintesc pe frații "Tache" și "Tudorica Bancu" și mai tarziu pe "Ștefan Popp" (zis Fane Popp). La primii doi boieri, învoiala era din trei-una, adică două părți luau țăranii, iar o parte o lua boierul. În plus țăranii erau obligați să facă zile de claca și să secere la pogoane. La boierul "Ștefan Popp", învoiala era jumătate-jumătate, plus zilele de claca și pogoanele secerate. După aceea moșia a fost luată în arendă de un comitat
Comuna Vădăstrița, Olt () [Corola-website/Science/302030_a_303359]
-
Ștefan Popp" (zis Fane Popp). La primii doi boieri, învoiala era din trei-una, adică două părți luau țăranii, iar o parte o lua boierul. În plus țăranii erau obligați să facă zile de claca și să secere la pogoane. La boierul "Ștefan Popp", învoiala era jumătate-jumătate, plus zilele de claca și pogoanele secerate. După aceea moșia a fost luată în arendă de un comitat de țărani în frunte cu "Ion M. Istrate", format din: "Spiru lui Bou", "Păunescu", care nu era
Comuna Vădăstrița, Olt () [Corola-website/Science/302030_a_303359]
-
Mironu făceau parte din domeniul domnesc. După întemeierea Mănăstirii Slatina de către Alexandru Lăpușneanu în anul 1558, Valea Seacă și Mironu trec în proprietatea mănăstirii, iar apoi în timpul stăpânirii austriece și ulterior desființării iobăgiei, prin anii 1876-1878, moșia a fost vândută boierului Victor Stârcea. Evenimentele care au marcat evoluția social economică a comunei Valea Moldovei: 1. Perioada 1774-1918, când au loc : colonizarea localităților și ridicarea gradului de civilizație; apariția infrastructurilor(biserică și școală); apariția evidenței cadastrale; apariția de noi meșteșugari și organizarea
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
așezare pe locul numit „ Chilia arsă” în pădure, sau probabil un călugăr ar fi avut acolo o chilie care din motive necunoscute ar fi ars. Astăzi, în acest loc numit Arșița, locuitorii comunei au ridicat un Schit de călugări. În timpul boierului Stârcea au fost aduși de către arendașii moșiei oameni din Ardeal pentru muncă, care erau agricultori și crescători de animale, în special oi. În perioada stăpânirii austriece (1774-1918) au fost colonizați germanii, repatriați apoi în 1941. Numele inițial al satului Valea
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
Valea lui Alb nu veți găsi "picior" de capră sau oaie! Originea toponimului Valea lui Alb este întunecată însă există unele legende care reușesc parțial să arunce o rază de lumină: Se pare ca Alb(u) ar fi fost un boier de la care a derivat și numele localității. Localitatea a avut un statut special și prin faptul că aici își avea casă și ultimul boier "Iliescu", până la colectivizare. Actualmente reședința boierului este localul Școlii cu clasele I-IV Valea lui Alb
Valea lui Alb, Olt () [Corola-website/Science/302029_a_303358]
-
parțial să arunce o rază de lumină: Se pare ca Alb(u) ar fi fost un boier de la care a derivat și numele localității. Localitatea a avut un statut special și prin faptul că aici își avea casă și ultimul boier "Iliescu", până la colectivizare. Actualmente reședința boierului este localul Școlii cu clasele I-IV Valea lui Alb, iar grajdurile de cai ale boierului au fost transformate în Dispensarul localității. Localitatea, oferă importante perspective turistice, însă datorită migrației masive a locuitorilor către
Valea lui Alb, Olt () [Corola-website/Science/302029_a_303358]
-
lumină: Se pare ca Alb(u) ar fi fost un boier de la care a derivat și numele localității. Localitatea a avut un statut special și prin faptul că aici își avea casă și ultimul boier "Iliescu", până la colectivizare. Actualmente reședința boierului este localul Școlii cu clasele I-IV Valea lui Alb, iar grajdurile de cai ale boierului au fost transformate în Dispensarul localității. Localitatea, oferă importante perspective turistice, însă datorită migrației masive a locuitorilor către Spania și Italia, dar mai ales
Valea lui Alb, Olt () [Corola-website/Science/302029_a_303358]
-
numele localității. Localitatea a avut un statut special și prin faptul că aici își avea casă și ultimul boier "Iliescu", până la colectivizare. Actualmente reședința boierului este localul Școlii cu clasele I-IV Valea lui Alb, iar grajdurile de cai ale boierului au fost transformate în Dispensarul localității. Localitatea, oferă importante perspective turistice, însă datorită migrației masive a locuitorilor către Spania și Italia, dar mai ales în lipsa unei industrii în zona care să atragă fonduri și bunăstarea localnicilor și acest aspect a
Valea lui Alb, Olt () [Corola-website/Science/302029_a_303358]
-
doua să domnie dintre anii 1585-1591, da occinele oamenilor din Mateești și din alte sate. Prin hrisovul dat de Mihai Viteazul în luna februarie 1598 lui Preda Buzescu se arată că cetățenii din Turcești "“se vând de bună voie acestui boier cu toata occina strămoșeasca”" pentru suma de 15.900 lei. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mateești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97
Comuna Mateești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302035_a_303364]
-
Dragoiești și fratele său Pîrvul postelnicul au îngroșat rîndurile dușmanilor lui Mircea Ciobanul, trecînd munții în Transilvania. Era firesc în aceste condiții să se producă o nouă confruntare armată. Și ea a avut loc , într-adevăr, în același an - 1548. Boierii și-au unit iarași forțele, au strâns bani si au năimit vreo mie de mercenari secui, apoi, punându-se în sjujba unui tînăr pretendent, au pătruns in țară. Potrivnicii lui Mircea sperau că populația se va răzvrăti și îi va
Milostea, Vâlcea () [Corola-website/Science/302036_a_303365]
-
Potrivnicii lui Mircea sperau că populația se va răzvrăti și îi va sprijini, dar se pare că lucrul acesta nu s-a întamplat. Mai mult chiar, Ostermayer lasă să se înțeleagă că țăranii l-au susținut pe domn, iar dintre boierii pribegi «aceia care n-au fost uciși, au scăpat cu mare greutate...». S-ar putea ca lupta să se fi dat lîngă satul Miloste, în județul Vîlcea."
Milostea, Vâlcea () [Corola-website/Science/302036_a_303365]
-
Oamenii au înțeles că urgia războiului este aproape de ei. După Al Doilea Război Mondial s-a înfăptuit reforma agrara din 1945. Participanții la război au fost împroprietăriți cu 1,50ha și un loc de casă. Anul 1949 adus la exproprietarirea boierilor, eveniment petrecut într-o noapte de vară. operațiunea a fost executată de către slugile boierilor care trăiseră în preajma acestora bine și chiar foarte bine. Boierii locului nu se aflau în comuna, ci la București. Din casele boierești au fost furate obiecte
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
s-a înfăptuit reforma agrara din 1945. Participanții la război au fost împroprietăriți cu 1,50ha și un loc de casă. Anul 1949 adus la exproprietarirea boierilor, eveniment petrecut într-o noapte de vară. operațiunea a fost executată de către slugile boierilor care trăiseră în preajma acestora bine și chiar foarte bine. Boierii locului nu se aflau în comuna, ci la București. Din casele boierești au fost furate obiecte de valoare, acțiunea a fost un jaf autorizat de autoritățile timpului. În aceiași vară
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
au fost împroprietăriți cu 1,50ha și un loc de casă. Anul 1949 adus la exproprietarirea boierilor, eveniment petrecut într-o noapte de vară. operațiunea a fost executată de către slugile boierilor care trăiseră în preajma acestora bine și chiar foarte bine. Boierii locului nu se aflau în comuna, ci la București. Din casele boierești au fost furate obiecte de valoare, acțiunea a fost un jaf autorizat de autoritățile timpului. În aceiași vară a început demolarea gospodăriilor boierești și transportarea materialelor rezultate la
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
la Drăgășani. Ca vecinătăți ale comunei regăsim la: sud - comuna Orlești, est - comuna Olanu și râul Olt, nord - comuna Sirineasa și orașul Babeni, vest - comuna Scundu. În documente se arată că până la 1882 s-a numit Ioneștii Minhului după numele boierului Minhu Bucsenescu. Din anul 1882, primarul Alecu Popescu, care administra și comuna Ioneștii-Govorii, își mută reședința în satul Marcea, unde avea locuința și proprietatea personală. Satul Obeni, așezat pe Valea Oltului, în partea de miazănoapte a comunei avea ca și
Comuna Ionești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302032_a_303361]
-
așezat de asemenea în Valea Oltului, s-a format pe moșia lui Udrea zatreanu trecută lui Minhu Bucsenescu, de unde îi vine și denumirea. Acest sat a avut în componență cătunul Afumați, care purta anterior numele de Romaneasca, după numele unui boier care îl stăpânea. Numele afunați a fost folosit de învățătorul V. Georgescu, care, dorind să îi atragă pe locuitorii acestuia către școală și către banca Populară, a întâmpinat recalcitranța acestora. De la acest epitet a derivat ulterior numele cătunului. Ca și
Comuna Ionești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302032_a_303361]
-
Istoria culturii și școlii din județul Vâlcea (sec.XVI - XIX) - Lista cu învățătorii și școlile existente în satele din Vâlcea în anii 1838-1843”. În anul 1857 școală din Pietrari funcționa într-un local “de nuiele” ce se găsea pe proprietatea boierului Ion Dinculescu; în 1862 se menționează că la aceeași școală cursurile erau frecventate de 13 copii, iar învățător era Zamfir Dumitrescu. În 1870 se construiește un local de școală corespunzător, în Pietrari, cu 2 săli de clasa, tot pe proprietatea
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
a fost Domnitor al Moldovei (1540-1541). Fiul lui Bogdan al III-lea, a fost înălțat în rangurile boierești ajungând hatman în prima domnie a lui Petru Rareș. După uciderea lui Ștefan Lăcustă, în decembrie 1540, boierii l-au ales domn. Apoi boierii au impus domnului să reîntregească țara cu sabia în mână. Fără să mai aștepte mult Alexandru Cornea atacă Cetatea Albă, Chilia și Tighina, plănuind chiar să asedieze cetatea Oceakov. Faptele lui de vitejie au
Alexandru Cornea () [Corola-website/Science/302054_a_303383]
-
fost Domnitor al Moldovei (1540-1541). Fiul lui Bogdan al III-lea, a fost înălțat în rangurile boierești ajungând hatman în prima domnie a lui Petru Rareș. După uciderea lui Ștefan Lăcustă, în decembrie 1540, boierii l-au ales domn. Apoi boierii au impus domnului să reîntregească țara cu sabia în mână. Fără să mai aștepte mult Alexandru Cornea atacă Cetatea Albă, Chilia și Tighina, plănuind chiar să asedieze cetatea Oceakov. Faptele lui de vitejie au umplut lumea. Solul polon, nobilul Teczynski
Alexandru Cornea () [Corola-website/Science/302054_a_303383]
-
de Soliman Magnificul. În schimb, otomanii s-au îngrijorat de cutezanța lui Cornea și ca să regleze conturile cu domnitorul moldovean au dat domnia lui Petru Rareș, precum și oaste ca să cucerească tronul. Confruntarea a avut loc la Galați unde, părăsit de boieri, Alexandru Cornea a fost înfrânt de unchiul său. Pe 23 februarie 1541, Alexandru Cornea a fost decapitat iar la 11 martie au căzut și capetele boierilor trădători.
Alexandru Cornea () [Corola-website/Science/302054_a_303383]