15,033 matches
-
ajungem. Astăzi avem onoarea și, totodată, bucuria de a-l avea în mijlocul nostru pe domnul Dan Puric, personalitate cunoscută în spațiul cultural românesc și nu numai, actor, regizor, creator al unui spectacol de teatru total, o sinteză a artelor, dansului, costumului și mimicii, și, nu în ultimul rând, publicit și scriitor. Vocea domnului Dan Puric a putut fi auzită în ultimii ani, în spațiul public, ca vocea unei personalități care dorește să trezească în inima, în sufletul și în mintea românului
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
din l’Indépendance Roumaine din anul 1881 amănuntele unui mare bal dat de către prințul Gheorghe Bibescu, de curând venit în țară. A fost un bal costumat care a făcut senzație și despre care s-a vorbit mult în saloanele bucureștene. Costumul francez predomină, firește. Prințul Bibescu, în ducele de Marly, costum Ludovic XI, Grigore Canta cuzino (Grigri), în Cromwell, Emanuel Băleanu, în Don Juan, Nicolae Cerkez, în Jean de Nivelle, Grigore Cerkez, în Cigogniac din Capitaine Fracasse, prințul Ferdinand Ghica în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
bal dat de către prințul Gheorghe Bibescu, de curând venit în țară. A fost un bal costumat care a făcut senzație și despre care s-a vorbit mult în saloanele bucureștene. Costumul francez predomină, firește. Prințul Bibescu, în ducele de Marly, costum Ludovic XI, Grigore Canta cuzino (Grigri), în Cromwell, Emanuel Băleanu, în Don Juan, Nicolae Cerkez, în Jean de Nivelle, Grigore Cerkez, în Cigogniac din Capitaine Fracasse, prințul Ferdinand Ghica în patrician din Veneția, Mihail Marghiloman, în Pompoinet din La fille
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
lănțuit, prințesa Bibescu, în țărancă din Mans, prințesa Ferdinand Ghica în nebună, prințesa Maria Știrbey în noapte de toamnă, marchiza D’Aubespine Sully în buchetiera din Piața Inocenților etc. etc. Și în mijlocul tuturor acestor splendori occidentale și orientale, un singur costum național românesc: doamna Olga Mavrogheni, marea doamnă de onoare a doamnei Elisabeta. Delicată atențiune și lecțiune severă pentru toată această lume de sus care, cucerită de mândrețele civilizațiunilor mai înaintate, uita, în viața de toate zilele, și graiul, și portul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
pâinea și o arunca mulțimii de jos și lumii de pe la ferestre. Carul caretașilor tras de cai de lux. Carul birjarilor muscali, înhămat în troică, este dintre cele mai reușite. Carul tramvaielor tras de cai foarte frumoși călăriți de surugii în costume pitorești. Carul Societății de tragere la semn, al vânătorilor, al israeliților, Marea lojă masonică națională română, Societățile germane, Societatea ungară, carul băuturilor spirtoase, berăriile Oppler și Luther, măcelarii. Aceștia vin cu 6 boi: 4 albi și doi negri, dar atât
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și durează câteva luni. Pe vremea aceea nu era cinematograful; cinematograful aproape a omorât circul. Claymoor face darea de seamă a spectacolului. Ascultați-l, fiindcă merită: „A droite M-me Pierre Gradisteano toujours (?) belle et très entourée. M-me Gradisteano portait un costume en drap vieil or garni de satin viel or, corsage à l’enfant avec fraise au cou; sur la tête un chapeau gris avec une plume bleue traversée d’une plume vieil or. Etc. etc. Aux fauteuils tout Bucarest, hommes
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
corpului de gardă. Au defilat toate trupele prezente în Capitală din Corpul 2 armată. Regina și arhiducesa au primit defileul de la una din ferestrele palatului. Balul de la Teatrul Național a fost organizat cu o intenție deosebită; toate doamnele ereau în costum național românesc. în vestibul, prințul Dimitrie Ghica, înconjurat de unii dintre miniștri și alți demnitari a primit pe Regele care dedea brațul arhiducesei, iar Regina erea la brațul arhiducelui. Regina ca și arhiducesa ereau în costum național românesc. Această punere
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
toate doamnele ereau în costum național românesc. în vestibul, prințul Dimitrie Ghica, înconjurat de unii dintre miniștri și alți demnitari a primit pe Regele care dedea brațul arhiducesei, iar Regina erea la brațul arhiducelui. Regina ca și arhiducesa ereau în costum național românesc. Această punere în scenă avea de scop să facă pe arhiduce simpatic în România și să amețească pe români spre a uita și chestia Dunării, și soarta românilor subjugați în Austro-Ungaria. Zadarnice încercări cari nu puteau înșela pe
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
toate comunele și din toate unghiurile țării a fost unul din momentele cele mai frumoase ale serbării și era o adevărată mândrie a vedea bărbăteasca și vioaia populațiune rurală, în pitoreștile sale porturi de munte și de câmp, amestecată cu costumele orientale ale populațiunelor Dobrogei, iar, pe fața tutulor, energia unită cu blândețea și inteligenta pricepere a solemnului act național care se serba în acea zi. Mai bine de o oră și jumătate a durat acest defileu, care n-a încetat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
adînci bătrînețe. Îi spuneam, iaca, bunică pe moldovenește. Era cochetă și mîndră. Păstra, în camera ei, cu sfințenie, încadrată în argint, o fotografie de familie: ea tînără; părul bine pieptănat, lins, într-o bogată și largă rochie malacov; el în costumul său diplomatic de director al Carantinei, cu sabie și bicorn. Iaca nu săruta niciodată mîna popii, care venea acasă să aghezmuiască cu zi întîi. Săruta numai crucea din mîna popii, dîndu-i apoi la o parte mîna întinsă de el ca să
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
toi. Pentru tatăl meu, faptul că avea acum, un băiat bacalaureat era mai important decît evenimentele mondiale. M-a luat de cum a văzut rezultatul afișat la poarta liceului și m-a dus la croitorul său ca să-mi comande primul meu costum de haine civile. Nu voi uita niciodată bucuria care-i lumina fața cînd îmi alegeam stofa și croitorul îmi lua măsurile. Iar cînd, peste cîteva zile, m-a văzut îmbrăcat cu costumul nou-nouț, m-a sărutat și mi-a spus
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
la croitorul său ca să-mi comande primul meu costum de haine civile. Nu voi uita niciodată bucuria care-i lumina fața cînd îmi alegeam stofa și croitorul îmi lua măsurile. Iar cînd, peste cîteva zile, m-a văzut îmbrăcat cu costumul nou-nouț, m-a sărutat și mi-a spus că dorința lui este să fac dreptul și să fiu avocat. Această simplă schimbare de haine și aceste puține cuvinte îndrumătoare ale tatălui meu au fost pentru mine un imbold și un
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
doctorat. Prin luna octombrie au început cursurile, pe care le frecventam cu toată asiduitatea. Profesorii erau conștiincioși, făceau prelegeri interesante. Fastul și protocolul francez nu lipseau nici în universități. Profesorul intra în clasă precedat de un aprod îmbrăcat într-un costum special negru și cu un lanț lung atîrnat la gît. După ce profesorul lua loc la catedră, aprodul se așeza pe un scaun, în spatele profesorului și rămînea pînă la terminarea prelegerii. La plecare, profesorul părăsea clasa cu același ceremonial. La examene
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
reflexul atașamentului deosebit dintre noi. Sigur, noul drum nu ne va îndepărta de tot ce ne leagă tare bun și tare frumos. Și desigur, pe 30 octombrie n-ar trebui să lipsesc de acolo. Dar e necesar să am și costum, ceea ce e problematic oarecum. Dacă nu mă descurc și vin pe 31 octombrie să vă îmbrățișez, n-o să vă supărați, sper! Ei, dar voi veni la Iași în curînd! Mi-i tare dor de tine și apoi de ceilalți pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
guvernului, N. Iorga. Oficialitățile au fost întâmpinate, la gară, de populație. La cazarma Regimentului s-a oficiat un serviciu religios de către episcop. Au ținut discursuri comandatul Regimentului și Al. Averescu, „proprietarul” unității militare. ,,Exercițiile de alergări și carusel, și cu costume istorice, frumoase tunicile de roșiori - au fost strălucite”. A urmat un dejun oferit de Primărie în marele Palat Cultural moștenit de la unguri. Apoi, cei prezenți au solicitat autografe regelui, prințului Nicolae și prințului Mihai. Entuziasmul public este notat: ,,Mare îngrămădire
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
și Mărgelatu, fiul factorului poștal. Ulterior, numărul elevilor a crescut la cel mult 13, în primul ciclu școlar, dar prin moartea lui Dan Mavros (28 mai 1937) au rămas 12. Elevii purtau uniforme, concepute chiar de rege, constând dintr-un costum bleumarin închis, cămașă de culoarea cerului, cravată unie, de un ton apropiat; drept ecuson, cifrul regal (cifra regală = prima literă a prenumelui suveranului - n.n.) brodat cu fir, sub buzunarul din partea stângă a vestonului”. Un reporter, care a vizitat școala la
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
a fost prezentat celor 8.000 de cercetași de către lordul Baden Powell, întemeietorul organizației cercetașilor. Ziarul „Morning Post” scria că Mihai a fost salutat cu ovații la sosirea în tabăra cercetașilor. Toate ziarele britanice au reprodus fotografia lui Mihai în costum de cercetaș. Însoțit de lady Baden Powell și de lordul și lady Somers, Mihai a făcut o vizită amănunțită în taberele cercetașilor. Gazdele au fost impresionate de interesul său pentru cercetașii invalizi, care formau o cohortă specială. În noaptea de
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
se făceau medii trimestriale și anual”. „Elevii salutau intrarea și ieșirea profesorilor din clasă prin ridicare în picioare. Ziua de curs începea cu rugăciunea <Tatăl nostru> rostită în cor sau prin rotație de fiecare elev în parte. Uniforma era de rigoare: costum bleumarin închis, cămașă de culoarea cerului, cravată, unie de un ton apropiat; drept ecuson cifrul regal (cifra regală - prima literă din numele Carol n.n.) brodat cu fir sub buzunarul din partea stângă a vestonului. Ne adresam elevului regal cu apelativul <Măria
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
forțele educative și didactice ale țării. Joi, 27 octombrie. După amiaza, Carol și Mihai au vizitat Fabrica „Malaxa” din comuna suburbană „Principele Nicolae”. De o parte și de alta a drumului s-au aflat mii de elevi bucureșteni, îmbrăcați în costume străjerești. La intrarea în fabrică, oaspeții au fost așteptați de cei 9.000 de muncitori așezați militărește. Oaspeții au fost întâmpinați cu urale și aclamații („Trăiască Regele”). Calea oaspeților a fost presărată cu flori, atât la venire, cât și la
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Duminică, 20 noiembrie. Carol II a avut convorbiri cu oficialitățile franceze, cu primul-ministru, Daladier, și cu ministrul de Externe, Bonnet. Luni, 21 noiembrie. La ora 955, Carol și Mihai au sosit în gara Montparnasse (Paris). Carol era îmbrăcat într-un costum verde de vânătoare, având pe cap o pălărie tiroleză. Președintele Franței, Lebrun, era îmbrăcat în gabardină, iar Mihai într-un costum cafeniu. La ora 10, trenul prezidențial a plecat, sosind în gara Rambouillet la ora 1050, unde a fost așteptat
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
21 noiembrie. La ora 955, Carol și Mihai au sosit în gara Montparnasse (Paris). Carol era îmbrăcat într-un costum verde de vânătoare, având pe cap o pălărie tiroleză. Președintele Franței, Lebrun, era îmbrăcat în gabardină, iar Mihai într-un costum cafeniu. La ora 10, trenul prezidențial a plecat, sosind în gara Rambouillet la ora 1050, unde a fost așteptat de oficialitățile locale. De acolo, delegația română au plecat spre castel, unde au luat dejunul în sala de la parter. Timpul era
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
ca pe viitor să se abțină de la orice amestec în treburile țării. Mihai i-a repetat tatălui său cuvintele rostite de Antonescu și împreună au părăsit Palatul, îndreptându-se către Casa Nouă. Regele își dezbrăcă uniforma și își puse un costum de interior. Imediat a apărut și madame Lupescu... A început o discuție aprinsă. Regele Carol fuma nervos țigară după țigară... Conversația trecea de la momente de dispută la scurte perioade de tăcere. Mihai nu înțelegea mare lucru din ceea ce se spunea
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
și continuitate în teatrul școlar, 18 martie 2009. Petrecerea de Halloween, 31 octombrie, este un bun prilej pentru elevi să se costumeze și să participe la numeroase jocuri și concursuri. Vrăjitoarele, fantomele, pirații și alte personaje se întrec la Parada Costumelor, la concursul de înfășurat mumii sau la pescuitul merelor, totul desfășurându-se sub paza uriașilor dovleci candelă. Deschiși spre Europa În condițiile create după Revoluția din anul 1989, școala a fost puternic implicată în perfecționarea procesului instructiv-educativ și a rezultatelor
DESPRE NOI CEVA EXTRA... (CURRICULAR). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Geanina Honceriu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1862]
-
alteori mă trimitea pe mine (să-i țin bundița când dansa). S-a-ntâmplat ca de Sf. Ilie să nu o poată însoți mama. Spre "supărarea" mea. Abia așteptam să mi se ivească o asemenea ocazie. Din timp ne pregăteam costumele naționale, mărgelele și pantofii de lac. La Frătăuții-Vechi aveam motive de-a fi prezente la bal. Verișorii noștri, Mircea și Ilie Buzilă erau organizatorii balului și ne invitau în mod special. Tatăl lor, notarul Toader Buzilă, fratele mamei, nu prididea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mai frumos. De asemenea, de multe ori, mama a început modelul de la cămașa ei cu altiță. Ea avea niște gusturi deosebite. Se pricepea să armonizeze culorile, să pună "fluturii" și mărgelele pe ie, încât puține fete se puteau mândri cu costume ca ale ei. Catrința avea mult fir auriu și argintiu, înșirat discret între cele două bete, de culoarea macului. La serbările școlare eram mereu împreună. Și ei îi plăcea să recite poezii și să cânte în corul școlii. Când într-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]