11,061 matches
-
creație. De exemplu, Thomas Alva Edison, inventatorul american, susținea că geniul este 99% transpirație și 1% inspirație. Dar teza lui Edison nu se aplică deloc în cazul lui Wolfgang Amadeus Mozart, capabil să compună o sonată în câteva zile. Imaginația creativă este un mod de gândire în esență "generativ" (de noi idei, conexiuni, analogii) și a devenit sinonimul conceptului de "creativitate". "Sensibilitatea la probleme". Este o trăsătură esențială pentru rezolvarea eficientă a problemelor. Persoana creativă are capacitatea de a observa ceea ce
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
o sonată în câteva zile. Imaginația creativă este un mod de gândire în esență "generativ" (de noi idei, conexiuni, analogii) și a devenit sinonimul conceptului de "creativitate". "Sensibilitatea la probleme". Este o trăsătură esențială pentru rezolvarea eficientă a problemelor. Persoana creativă are capacitatea de a observa ceea ce este neobișnuit și diferit, de a vedea potențiale nerealizate în situații date, de a observa asemănări și analogii în experiențe diferite. Intuiția"- insight (l. engl.) este o descoperire bruscă, o revelație a unui adevăr
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
engl.) este o descoperire bruscă, o revelație a unui adevăr, a soluției unei probleme etc. în cursul unei "învățări" prin încercare și eroare. O personalitate intuitivă observă relațiile, implicațiile, are o sensibilitate sporită la detalii și pattern-uri. "Originalitatea". Persoana creativă prezintă originalitate în gândire și idei, vede lucrurile în modalități noi. Originalitatea se exprimă și prin aptitudinea de a lăsa la o parte sistemele ferm structurate și stabilite, de a dizolva sintezele existente și de a utiliza elementele și concepțiile
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
stabilite, de a dizolva sintezele existente și de a utiliza elementele și concepțiile în afara contextelor inițiale, pentru a crea noi combinații, noi sisteme de relații. Intr-un "portal de creativitate" Robert Alan Black prezintă definițiile a "32 trăsături ale persoanelor creative". Cu cât o persoană dispune de mai multe dintre cele 32 trăsături, cu atât este mai creativă sau are un potențial să devină astfel. Mulți psihologi consideră creativitatea ca un proces format din faze (etape), parcurse pentru rezolvarea problemelor sau
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
a crea noi combinații, noi sisteme de relații. Intr-un "portal de creativitate" Robert Alan Black prezintă definițiile a "32 trăsături ale persoanelor creative". Cu cât o persoană dispune de mai multe dintre cele 32 trăsături, cu atât este mai creativă sau are un potențial să devină astfel. Mulți psihologi consideră creativitatea ca un proces format din faze (etape), parcurse pentru rezolvarea problemelor sau inventarea noilor produse. Unii experți resping totuși concepția că creativitatea poate fi descrisă ca o succesiune de
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
ca un proces format din faze (etape), parcurse pentru rezolvarea problemelor sau inventarea noilor produse. Unii experți resping totuși concepția că creativitatea poate fi descrisă ca o succesiune de faze ale unui model. De exemplu, Vinacke (1953) consideră că gândirea creativă în arte nu urmează un model segmentat în faze. Totuși, astfel de opinii contrare sunt minoritare. În realitate, modelele proceselor creative sunt utile în ghidarea creativității și inovației, însă nu trebuie utilizate prea rigid, într-o succesiune fixă a fazelor
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
creativitatea poate fi descrisă ca o succesiune de faze ale unui model. De exemplu, Vinacke (1953) consideră că gândirea creativă în arte nu urmează un model segmentat în faze. Totuși, astfel de opinii contrare sunt minoritare. În realitate, modelele proceselor creative sunt utile în ghidarea creativității și inovației, însă nu trebuie utilizate prea rigid, într-o succesiune fixă a fazelor, pot exista devieri de la un model, într-o situație dată. Unul dintre modelele timpurii ale procesului de creație a fost propus
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
propus inițial de Wallas conținea 5 faze: ٭Pregătire: este o fază de preparare, când are loc definirea, observarea și studiul problemei, se adună informații și materiale de bază asupra problemei, pentru a construi o cunoaștere solidă a subiectului (domeniului). Persoana creativă trebuie să cunoască bine domeniul său de specializare, înainte de a se aștepta ca ideile să apară în acel domeniu. Incubație: este o perioadă în care problema este lăsată deoparte, pentru o vreme care poate dura minute, săptămâni sau chiar ani
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
apară în acel domeniu. Incubație: este o perioadă în care problema este lăsată deoparte, pentru o vreme care poate dura minute, săptămâni sau chiar ani.In perioada de incubație problema este internalizată în inconștient, după angajarea activă de la început, gânditorul creativ se ocupă de altceva, complet diferit, iar momentele ""aha"" (care exprimă triumful revelației) vor apărea ca rezultat al gândirii inconștiente. Intimare (avertizare): o fază asociată cu un sentiment care precede deseori intuiția creativă. Iluminare: noua idee sau viziune creativă apare
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
inconștient, după angajarea activă de la început, gânditorul creativ se ocupă de altceva, complet diferit, iar momentele ""aha"" (care exprimă triumful revelației) vor apărea ca rezultat al gândirii inconștiente. Intimare (avertizare): o fază asociată cu un sentiment care precede deseori intuiția creativă. Iluminare: noua idee sau viziune creativă apare brusc (ca un "flash") din procesarea inconștientă a informației.In știință se vorbește de "intuiție",în arte este considerată "inspirație". Ideile iluminante pot fi declanșate uneori de diferite experiențe, utilizând metafore, observând natura
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
gânditorul creativ se ocupă de altceva, complet diferit, iar momentele ""aha"" (care exprimă triumful revelației) vor apărea ca rezultat al gândirii inconștiente. Intimare (avertizare): o fază asociată cu un sentiment care precede deseori intuiția creativă. Iluminare: noua idee sau viziune creativă apare brusc (ca un "flash") din procesarea inconștientă a informației.In știință se vorbește de "intuiție",în arte este considerată "inspirație". Ideile iluminante pot fi declanșate uneori de diferite experiențe, utilizând metafore, observând natura, ascultând muzică etc. Este o fază
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
minte pregătită ٭"Gestația", coordonată complicat în timp ٭"Nașterea", suferința emergenței la lumină ٭"Creșterea noului copil", perioada de dezvoltare ulterioară. Modelul Barron sprijină punctul de vedere popular asupra creativitatii ca proces misterios care implică gîndirea inconștientă, în afara controlului direct al persoanei creative. J. Rossman (1931) a investigat procesul de creație prin examinarea chestionarelor completate de 710 inventatori si a extins modelul original al lui Wallas la șapte faze, care constituie așa-numitul "model de creativitate al lui Rossman": Observarea unei necesități sau
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
dificultăți Analiza necesitatii ٭Analiza întregii informații disponibile ٭Formularea tuturor solutiilor obiective Analiza critica a acestor solutii (avantaje, dezavantaje) Experimentarea pentru a testa cea mai promițătoare soluție, selectarea și perfectionarea alcătuirii finale. Alex Osborn (1953), creatorul metodei brainstorming pentru stimularea gândirii creative, a optat pentru o teorie similară de echilibru între imaginație și analiză în modelul său de gândire creativă. "Modelul Osborn" include șapte faze: orientarea, pregătirea, analiza,ideația, incubația, sinteza și evaluarea. Alex Osborn (op. cit.) și Sid J. Parnes (1992) au
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
Experimentarea pentru a testa cea mai promițătoare soluție, selectarea și perfectionarea alcătuirii finale. Alex Osborn (1953), creatorul metodei brainstorming pentru stimularea gândirii creative, a optat pentru o teorie similară de echilibru între imaginație și analiză în modelul său de gândire creativă. "Modelul Osborn" include șapte faze: orientarea, pregătirea, analiza,ideația, incubația, sinteza și evaluarea. Alex Osborn (op. cit.) și Sid J. Parnes (1992) au dezvoltat procesul (sau modelul) rezolvării creative a problemelor (CPS), denumit și "procesul Osborn-Parnes", care alternează fazele de gândire
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
similară de echilibru între imaginație și analiză în modelul său de gândire creativă. "Modelul Osborn" include șapte faze: orientarea, pregătirea, analiza,ideația, incubația, sinteza și evaluarea. Alex Osborn (op. cit.) și Sid J. Parnes (1992) au dezvoltat procesul (sau modelul) rezolvării creative a problemelor (CPS), denumit și "procesul Osborn-Parnes", care alternează fazele de gândire divergentă și convergentă. Procesul CPS a beneficiat de dezvoltări în mai multe variante succesive, de la versiunea 1 pînă la versiunea 6.1, elaborate de Isaksen, S.G. și Trefflinger
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
1 pînă la versiunea 6.1, elaborate de Isaksen, S.G. și Trefflinger, D.J. (1985). Procesul CPS este prezentat, de obicei, în 6 pași. ٭"Stabilirea datelor (sau faptelor)" Generarea unor idei multiple, prin utilizarea metodei brainstorming, este critică pentru rezolvarea eficientă, creativă a problemelor, prin aplicarea procesului CPS. Koberg,D. și Bagnall,J. (1981) au propus un model de rezolvare creativă a problemelor care este cunoscut și sub denumirea de "modelul călătorului universal". Fazele propuse în acest model sunt următoarele. "Acceptarea situației
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
obicei, în 6 pași. ٭"Stabilirea datelor (sau faptelor)" Generarea unor idei multiple, prin utilizarea metodei brainstorming, este critică pentru rezolvarea eficientă, creativă a problemelor, prin aplicarea procesului CPS. Koberg,D. și Bagnall,J. (1981) au propus un model de rezolvare creativă a problemelor care este cunoscut și sub denumirea de "modelul călătorului universal". Fazele propuse în acest model sunt următoarele. "Acceptarea situației" (ca o provocare) "Analiza" (pentru a descoperi contextul problemei) "Definirea" (principalele probleme și obiective) "Ideația" (generarea opțiunilor de rezolvare
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
Ideația" (generarea opțiunilor de rezolvare a problemei) "Selectarea" (alegerea celei mai convenabile alternative) "Implementarea" (realizarea formei fizice a ideii) "Evaluarea" (analizarea și o nouă planificare a acțiunilor următoare). Se observă că ideația- focarul tradițional al instrumentelor de stimulare a gândirii creative, ca de exemplu brainstorming, este precedată și urmată de gândirea deliberată, analitică și practică. Modelul Geneplore. Ronald A. Finke et al (1992) au încercat să identifice procesele și structurile cognitive specifice care contribuie la actele și produsele creative, pentru a
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
a gândirii creative, ca de exemplu brainstorming, este precedată și urmată de gândirea deliberată, analitică și practică. Modelul Geneplore. Ronald A. Finke et al (1992) au încercat să identifice procesele și structurile cognitive specifice care contribuie la actele și produsele creative, pentru a dezvolta noi tehnici pentru studierea creativității în contextul experimentelor științifice controlate. Acești specialiști au elaborat " Modelul Geneplore" care consideră că "cogniția (cunoașterea) creativă" este o interacțiune între procese generative și procese exploratorii. In baza acestui model, invenția creativă
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
au încercat să identifice procesele și structurile cognitive specifice care contribuie la actele și produsele creative, pentru a dezvolta noi tehnici pentru studierea creativității în contextul experimentelor științifice controlate. Acești specialiști au elaborat " Modelul Geneplore" care consideră că "cogniția (cunoașterea) creativă" este o interacțiune între procese generative și procese exploratorii. In baza acestui model, invenția creativă are loc în două faze de procesare principale. În "faza generativă", persoana construiește reprezentări mentale denumite structuri preinventive, care sunt utilizate pentru a reprezenta noi
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
creative, pentru a dezvolta noi tehnici pentru studierea creativității în contextul experimentelor științifice controlate. Acești specialiști au elaborat " Modelul Geneplore" care consideră că "cogniția (cunoașterea) creativă" este o interacțiune între procese generative și procese exploratorii. In baza acestui model, invenția creativă are loc în două faze de procesare principale. În "faza generativă", persoana construiește reprezentări mentale denumite structuri preinventive, care sunt utilizate pentru a reprezenta noi pattern-uri vizuale, forme noi ale obiectelor, exemplare categoriale, modele mentale și combinații verbale. Aceste
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
utilizate pentru a reprezenta noi pattern-uri vizuale, forme noi ale obiectelor, exemplare categoriale, modele mentale și combinații verbale. Aceste structuri au diferite proprietăți emergente (noutate, semnificație implicită, divergență) care sunt exploatate în a doua fază, denumită "faza exploratorie". Cogniția creativă rezultantă poate fi concentrată sau extinsă, conform cu cerințele sarcinii sau necesitățile individuale, prin modificarea structurilor preinventive și apoi repetarea ciclului. Pot fi impuse constrângeri asupra produsului final în orice moment, în timpul fazei generative sau exploratorii (op.cit.,p.18). "Modelul procesului
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
în timpul fazei generative sau exploratorii (op.cit.,p.18). "Modelul procesului de creație" propus de Robert Fritz (1991) prevede următoarele etape: 1) Concepția. 2) Viziunea. 3) Analiza realității curente. 4) Inițierea unor acțiuni. 5) Ajustare, învățare, evaluare, ajustare. 6) Construirea impulsului creativ. 7) Terminare. 8) Utilizarea creației realizate. R. Fritz identifică începutul unui proces creativ cu acțiunile creative de concepție și viziune, urmate de analiza realității, acțiune, evaluare,examinarea detaliată a opțiunilor publice și terminarea procesului. R. Fritz afirmă că procesul de
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
de Robert Fritz (1991) prevede următoarele etape: 1) Concepția. 2) Viziunea. 3) Analiza realității curente. 4) Inițierea unor acțiuni. 5) Ajustare, învățare, evaluare, ajustare. 6) Construirea impulsului creativ. 7) Terminare. 8) Utilizarea creației realizate. R. Fritz identifică începutul unui proces creativ cu acțiunile creative de concepție și viziune, urmate de analiza realității, acțiune, evaluare,examinarea detaliată a opțiunilor publice și terminarea procesului. R. Fritz afirmă că procesul de creație are o natură ciclică. Instrumentele (sau tehnicile) creativității sunt metode euristice pentru
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
1991) prevede următoarele etape: 1) Concepția. 2) Viziunea. 3) Analiza realității curente. 4) Inițierea unor acțiuni. 5) Ajustare, învățare, evaluare, ajustare. 6) Construirea impulsului creativ. 7) Terminare. 8) Utilizarea creației realizate. R. Fritz identifică începutul unui proces creativ cu acțiunile creative de concepție și viziune, urmate de analiza realității, acțiune, evaluare,examinarea detaliată a opțiunilor publice și terminarea procesului. R. Fritz afirmă că procesul de creație are o natură ciclică. Instrumentele (sau tehnicile) creativității sunt metode euristice pentru facilitarea și stimularea
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]