10,827 matches
-
Americii, unde au început tratativele de pace, negocierile fiind încheiate cu rezultate favorabile Rusiei. În ciuda înfrângerilor catastrofale de pe câmpurile de luptă, Rusia a pierdut foarte puțin după semnarea aranjamentelor finale. După acest succes, Whitte a fost readus în centrul procesului decizional guvernamental, pentru a ajuta la calmarea revoltelor care au urmat masacrului din duminica însângerată de la Sankt Peterburg. A fost numit președinte al Consiliului de Miniștri în 1905. În timpul revoluției ruse din 1905, Witte a militat pentru crearea unui parlament ales
Serghei Witte () [Corola-website/Science/301478_a_302807]
-
să plece la concurență, în favoarea celor reprezentați de ARAIEX, fără ca această asociație să aibă vreo contribuție și să aibă costuri cu elaborarea metodologiei. 4. Decizia ORDA nr. 305/2011 a fost emisă cu încălcarea Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională. Prin urmare, în virtutea respectării principiului transparenței, potrivit Legii nr. 52/2003 , ORDA, în calitate de autoritate a administrației publice, avea obligația de a informa și de a supune dezbaterii publice proiectul acestei decizii, cu atât mai mult cu cât metodologia a cărei
SENTIN��Ă CIVILĂ nr. 5.570 din 5 octombrie 2012 referitoare la soluţionarea acţiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi - CREDIDAM în contradictoriu cu pârâţii Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), Asociaţia Română pentru Artişti Interpreţi sau Executanţi - ARAIEX, având ca obiect "anulare act". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265318_a_266647]
-
justifice nelegalitatea actului contestat. Decizia ORDA nr. 305/2011 este un act administrativ cu caracter individual emis exclusiv în baza și cu respectarea Legii dreptului de autor și a drepturilor conexe, nefiind incidente dispozițiile Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională care se aplică exclusiv actelor normative, neexistând astfel obligativitatea informării și supunerii "proiectului" actului administrativ cu caracter individual dezbaterii publice. Rațiunea și scopul urmărit în emiterea deciziei este reprezentat exclusiv de protecția titularilor de drepturi conexe, remunerațiile cuvenindu-se numai
SENTIN��Ă CIVILĂ nr. 5.570 din 5 octombrie 2012 referitoare la soluţionarea acţiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi - CREDIDAM în contradictoriu cu pârâţii Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), Asociaţia Română pentru Artişti Interpreţi sau Executanţi - ARAIEX, având ca obiect "anulare act". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265318_a_266647]
-
de interpretare rezultă că este necesară o decizie de intrare în legalitate definitivă, urmată de noi comportamente ilicite ale colectorului. Emiterea Deciziei ORDA nr. 305 din 29 decembrie 2011 este o greșeală a ORDA, dar aceasta este atenuată la nivel decizional administrativ de existența controalelor, referate, decizii administrative de intrare în legalitate nedefinitive, deci nu este o greșeală gravă. În plus, înlocuirea CREDIDAM cu ARAIEX este doar indirectă, decizia nu vizează direct CREDIDAM. Distincția dintre greșeala simplă a organului de control
SENTIN��Ă CIVILĂ nr. 5.570 din 5 octombrie 2012 referitoare la soluţionarea acţiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi - CREDIDAM în contradictoriu cu pârâţii Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), Asociaţia Română pentru Artişti Interpreţi sau Executanţi - ARAIEX, având ca obiect "anulare act". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265318_a_266647]
-
-se la activitatea managerială a lui Valeriu Bujor, criminologul Valeriu Țurcan menționează: "„De-a lungul activității sale, Valeriu Bujor a pus în permanență accentul pe dezvoltarea științei criminologice. Aceasta se observă mai ales în perioadele cînd exercita funcții cu atribuții decizionale. În oricare din funcțiile pe care le deținea, fie de lector superior la Academia Națională de Poliție „Ștefan cel Mare”, fie de șef al Centrului de cercetări științifice, fie de prorector pentru știință la aceiași instituție, fie de director al
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
admitere la Facultatea de Drept a Universității București, fiind admis, iar amintirile sale din acea perioadă sînt relevante pentru modul în care s-a produs rapid comunizarea mediului universitar, prin epurare academică, schimbarea programelor, dominația partidului totalitar în toate structurile decizionale academice, inclusiv la nivelul organizațiilor studențești; acestea din urmă erau la început erau dominate de către studențimea democratică (liberali, țărăniști, social-democrați), dar în scurtă vreme au ajuns să fie controlate de către studenții comuniști, foarte implicați în campaniile de denunțare și exmatriculare
Dinu Zamfirescu () [Corola-website/Science/322876_a_324205]
-
perspective mai largi asupra conștiinței și pentru cuprinderea tuturor datelor pe care lumea le are de oferit. “Brand Simple”, de Allen Adamson explică felul în care simplitatea sporește valoarea unui brand. “Irațional în mod previzibil” de Dan Ariely explică mecanismele decizionale care au dus la actuala situație economică prin intermediul studiilor de psihologie comportamentală. Conluziile studiului arată că, deși întreaga economie clasică a fost construită în jurul lui “Homo economicus”, individul capabil de decizii raționale, acesta este mai degrabă un concept abstract. În
Editura Publica () [Corola-website/Science/319891_a_321220]
-
mișcare, nuanțată, imbrațișând întreg spectrul de ideologii, orientări, gusturi, preferințe, preocupări, profesiuni" de către unii publiciști. După asasinarea prim-ministrului I.G. Duca la 30 decembrie 1933, guvernul a decretat starea de asediu. Curând după ce Carol al II-lea a acaparat puterea decizională și a instaurat un regim auroritar presa era atent monitorizată și cenzurată prin măsuri precum impunerea tipăririi unor articole cu rânduri goale, sancțiuni financiare, suspendări temporare și chiar interzicerea apariției unor publicații. Una dintre cele mai reprezentante figuri ale tradiției
Libertatea presei () [Corola-website/Science/318899_a_320228]
-
ocrotirii sănătății. Putem identifica două etape distincte ale carierei sale: etapa 1925-1950 și etapa 1950-1975. Prima etapă, cuprinsă între anii 1925 și 1950, a constat în două perioade: perioada muncii practice în producție și perioada numirii în înalte funcții administrative, decizionale, în domeniul ocrotirii sănătății pe plan național. Perioada muncii practice ”în producție” începe încă din timpul studenției, când are primul contact cu realitatea autohtonă și cu cerințele medico-sociale ale populației. Se continuă cu cei 12 ani în care a desfășurat
Leonid Grom () [Corola-website/Science/332959_a_334288]
-
vastă activitate în domeniul medicinii preventive și a organizării ocrotirii sănătății în mediul rural, perioadă în care a pus un accent deosebit pe problematica mediului rural, din cadrul diferitelor funcții pe care le-a îndeplinit: Perioada numirii în înalte funcții administrative, decizionale, în domeniul ocrotirii sănătății la nivel național ,debutează în anul 1947, când este chemat în centrala ministerului sănătății prin ordinul ministrului sănătății. Pe parcursul acestei perioade îi vor fi încredințate următoarele funcții: În aceste funcții, a inițiat, organizat și condus întreaga
Leonid Grom () [Corola-website/Science/332959_a_334288]
-
implementării lor depind în mod decisiv de integrarea procesului de decizie în ansamblul procesului de management strategic. Au fost propuse mai multe "modele ale procesului de decizie strategică" care permit realizarea obiectivelor strategice. Modelul Ovidiu Nicolescu. Autorii propun un model decizional normativ (cu caracter de normă) care preconizează un mod eficace de structurare a procesului de decizie. Modelul propus conține șase etape: •identificarea și definirea problemei decizionale; •precizarea obiectivelor deciziei și stabilirea criteriilor de decizie; •stabilirea alternativelor de decizie (care vor
Management strategic () [Corola-website/Science/332995_a_334324]
-
decizie strategică" care permit realizarea obiectivelor strategice. Modelul Ovidiu Nicolescu. Autorii propun un model decizional normativ (cu caracter de normă) care preconizează un mod eficace de structurare a procesului de decizie. Modelul propus conține șase etape: •identificarea și definirea problemei decizionale; •precizarea obiectivelor deciziei și stabilirea criteriilor de decizie; •stabilirea alternativelor de decizie (care vor fi evaluate în raport cu obiectivele); •luarea deciziei, corespunzătoare alternativei optime; • aplicarea deciziei adoptate; •evaluarea rezultatelor aplicârii deciziei. Complexitatea modelului decizional și structura sa logică îl recomandă pentru
Management strategic () [Corola-website/Science/332995_a_334324]
-
conține șase etape: •identificarea și definirea problemei decizionale; •precizarea obiectivelor deciziei și stabilirea criteriilor de decizie; •stabilirea alternativelor de decizie (care vor fi evaluate în raport cu obiectivele); •luarea deciziei, corespunzătoare alternativei optime; • aplicarea deciziei adoptate; •evaluarea rezultatelor aplicârii deciziei. Complexitatea modelului decizional și structura sa logică îl recomandă pentru utilizare în procesele decizionale strategice și tactice pentru toate organizațiile din România, indiferent de gradul de risc sau de incertitudine asociat situației decizionale. Modelul Herbert A.Simon. Schema adoptării deciziei, propusă de Herbert
Management strategic () [Corola-website/Science/332995_a_334324]
-
și stabilirea criteriilor de decizie; •stabilirea alternativelor de decizie (care vor fi evaluate în raport cu obiectivele); •luarea deciziei, corespunzătoare alternativei optime; • aplicarea deciziei adoptate; •evaluarea rezultatelor aplicârii deciziei. Complexitatea modelului decizional și structura sa logică îl recomandă pentru utilizare în procesele decizionale strategice și tactice pentru toate organizațiile din România, indiferent de gradul de risc sau de incertitudine asociat situației decizionale. Modelul Herbert A.Simon. Schema adoptării deciziei, propusă de Herbert A.Simon poate fi considerată ca model canonic al deciziei.Acest
Management strategic () [Corola-website/Science/332995_a_334324]
-
optime; • aplicarea deciziei adoptate; •evaluarea rezultatelor aplicârii deciziei. Complexitatea modelului decizional și structura sa logică îl recomandă pentru utilizare în procesele decizionale strategice și tactice pentru toate organizațiile din România, indiferent de gradul de risc sau de incertitudine asociat situației decizionale. Modelul Herbert A.Simon. Schema adoptării deciziei, propusă de Herbert A.Simon poate fi considerată ca model canonic al deciziei.Acest model distinge patru faze ale procesului de decizie: 1.Colectarea informațiilor; 2. Concepția; 3. Selectarea soluțiilor; 4. Evaluare sau
Management strategic () [Corola-website/Science/332995_a_334324]
-
Modul planificat" este un proces rațional și explicit , asociat contextului organizației aflate în faza de maturitate .(vezi Ciclu de viață al produsului). Are caracter normativ. Decizia se ia după analiza diferitelor alternative strategice propuse. "Modul antreprenorial" reprezintă tipul de proces decizional asociat cu voința unui lider puternic, cel mai adesea creatorul organizației. "Modul adaptiv" reprezintă tipul de proces care rezultă din suprapunerea unor tendințe divergente ale decidenților organizației. Dezvoltarea strategiei are loc printr-o succesiune de pași de tip incremental, fiind
Management strategic () [Corola-website/Science/332995_a_334324]
-
fapt a egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați, instituțiile și autoritățile publice centrale și locale, structurile de dialog social, patronatele și sindicatele, partidele politice asigură reprezentarea echitabilă și echilibrată a femeilor și bărbaților la toate nivelurile decizionale. (2) Toate comisiile și comitetele guvernamentale și parlamentare asigură reprezentarea echitabilă și paritară a femeilor și bărbaților în componența lor. ... (3) Partidele politice au obligația să prevadă în statutele și regulamentele interne acțiuni pozitive în favoarea sexului subreprezentat la nivel de
LEGE nr. 202 din 19 aprilie 2002 (*actualizată*)(**republicată**) privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265348_a_266677]
-
și în politicile, programele și proiectele specifice domeniului de activitate; ... b) raportează ANES, anual, progresele obținute. ... (2) Instituțiile, autoritățile și organizațiile prevăzute la art. 22 alin. (1) și (2) raportează ANES, anual, stadiul privind reprezentarea femeilor și bărbaților la nivel decizional, precum și măsurile propuse și realizate pentru îmbunătățirea situațiilor care nu respectă principiul reprezentării echilibrate. ... (3) Planurile de acțiune prevăzute la alin. (1) sunt evaluate și avizate de ANES, care urmărește aplicarea lor. ... ---------- Art. 23^2 a fost introdus de pct.
LEGE nr. 202 din 19 aprilie 2002 (*actualizată*)(**republicată**) privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265348_a_266677]
-
licențelor de transport feroviar din România, în conformitate cu prevederile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 55/2006 , cu modificările și completările ulterioare. (2^4) Autoritatea Feroviară Română - AFER asigură organismelor prevăzute la alin. (2^1)-(2^3) independența funcțională și decizională, respectarea și punerea în aplicare a deciziilor. (2^5) Autoritatea Feroviară Română - AFER, precum și organismele prevăzute la alin. (2^1)-(2^3) efectuează activități specifice, date în competența lor prin acte normative. (2^6) Veniturile încasate de organismele prevăzute la
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 33 din 30 iunie 2015(*actualizată*) pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul feroviar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270417_a_271746]
-
incidentelor prevăzute la art. 21 din Legea nr. 55/2006 , cu modificările și completările ulterioare, precum și alte atribuții în legătură cu investigarea altor evenimente decât accidentele și incidentele feroviare. Art. 9^3. - AGIFER este independentă din punct de vedere organizatoric, funcțional și decizional de Autoritatea de Siguranță Feroviară Română - ASFR, care funcționează în cadrul Autorității Feroviare Române - AFER, de orice administrator de infrastructură, operator de transport feroviar, organism de tarifare, organism de repartizare, organism notificat, autoritate de reglementare a sistemului feroviar și de orice
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 33 din 30 iunie 2015(*actualizată*) pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul feroviar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270417_a_271746]
-
Articolul I La articolul 3 din Ordinul viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne, nr. 77/2015 privind sistemul decizional și de coordonare pentru implementarea programelor naționale și pentru gestionarea asistenței financiare aferente Cadrului financiar multianual 2014-2020, domeniul Afaceri interne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 10 iulie 2015, alineatul (1) litera b) și alineatul
ORDIN nr. 56 din 30 martie 2016 pentru modificarea Ordinului viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne, nr. 77/2015 privind sistemul decizional şi de coordonare pentru implementarea programelor naţionale şi pentru gestionarea asistenţei financiare aferente Cadrului financiar multianual 2014-2020, domeniul Afaceri interne. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270459_a_271788]
-
reprezentarea studenților la nivelul comunității universitare se va face cu respectarea statutului și specificului dogmatic și canonic al cultului respectiv. ... (4) Statutul de student reprezentant nu poate fi condiționat de către conducerea universității. ... (5) Studenții pot fi reprezentați în toate structurile decizionale și consultative din universitate. ... (6) Federațiile naționale studențești, legal constituite, sunt organismele care exprimă interesele studenților din universități, în raport cu instituțiile statului. ... (7) Organizațiile studențești care reprezintă interesele studenților la nivelul fiecărei comunități universitare pot avea reprezentanți de drept în structurile
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269910_a_271239]
-
și consultative din universitate. ... (6) Federațiile naționale studențești, legal constituite, sunt organismele care exprimă interesele studenților din universități, în raport cu instituțiile statului. ... (7) Organizațiile studențești care reprezintă interesele studenților la nivelul fiecărei comunități universitare pot avea reprezentanți de drept în structurile decizionale și executive ale universității. ... (8) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului colaborează, în dezvoltarea învățământului superior, cu federațiile naționale studențești, legal constituite, și se va consulta cu acestea ori de câte ori este nevoie. ... (9) Studenții pot participa la acțiuni de voluntariat, pentru
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269910_a_271239]
-
rectorului, sancționarea personalului cu performanțe profesionale slabe, în baza unei metodologii proprii și a legislației în vigoare; ... n) îndeplinește alte atribuții, conform Cartei universitare. ... (3) Componența și mărimea senatului universitar sunt stabilite prin Carta universitară, astfel încât să se asigure eficiența decizională și reprezentativitatea comunității academice. ... (4) Mandatul senatului universitar este de 4 ani. Durata mandatului unui membru al senatului universitar este de 4 ani. Pentru studenți, durata mandatului se reglementează prin Carta universitară. ... ---------- Alin. (4) al art. 213 a fost modificat
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269910_a_271239]
-
un raport consiliului facultății privind starea facultății. Decanul conduce ședințele consiliului facultății și aplică hotărârile rectorului, consiliului de administrație și senatului universitar. Atribuțiile decanului sunt stabilite în conformitate cu prevederile Cartei universitare și cu legislația în vigoare. (10) Consiliul facultății reprezintă organismul decizional și deliberativ al facultății. Consiliul facultății are următoarele atribuții: ... a) aprobă, la propunerea decanului, structura, organizarea și funcționarea facultății; ... b) aprobă programele de studii gestionate de facultate; ... c) controlează activitatea decanului și aprobă rapoartele anuale ale acestuia privind starea generală
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269910_a_271239]