13,637 matches
-
des Anciens Étudiants de l'Université Libre de Bruxelles. Annuaire, 1919-1920, pp. 72, 73, 82. 28 Calcul făcut după Léon Vanderkindere, Op. cît., pp. CXXXIX-CXLIII. 29 Constantin C. Angelescu, Op. cît., p. 121. 30 Vezi, spre exemplu, Mihai Sorin Rădulescu, Elita liberală românească (1866-1900), pp. 116, 118, 160. 31 O biografie a lui Ullyse Boldescu în Ana-Maria Rădulescu, Conservatorii în Oltenia. Dolj, 1899-1913, Editura Aius, Craiova, 2004, pp. 193-195. 32 Vezi, spre exemplu, S. Semilian, Istoricul presei brăilene dela 1830 la
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
echivalarea / recunoașterea diplomei științifice în drept a lui Moritz Schönfeld, 6 februarie, 7 februaruie, 26 mai, 29 mai 1922, nepaginat. 29 Lucian Nastasă, The Education of Romanian University Professors în Western Universities, în "Historical Social Research" / "Historische Sozialforschung" (Special Issue: Elite Formation), 33, 2, 2008, pp. 221-231 / (p. 228). Pentru perioada 1864-1918, Lucian Nastasă a avansat și cifră de 27 de titluri de doctor ale cadrelor didactice din universitățile românești, care erau obținute în țară. 30 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
în istorie al Universității BabeșBolyai din ClujNapoca, având ca domenii de interes științific identitățile regionale și locale, istoria culturală și socială, istoria educației. A publicat contribuții în volume colective (România postcomunistă: istorie și istoriografie, 2014 și Jurnalismul o preocupare a elitei. Studii și cercetări de istorie a presei, 2013), precum și numeroase articole în reviste de specialitate (ca, de pildă, Brukenthalia. Romanian Cultural History Review și Political Studies Forum). Anca Filipovici, Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
trebuie să ținem cont că intelectualii primelor decenii ale secolului XX se recrutează din generațiile de absolvenți de studii superioare, accesul tinerilor la studiile universitare din țară sau străinătate fiind mai accesibil ca în secolele trecute. Dacă universitatea este pepiniera elitei intelectuale, învățământul secundar interbelic, prin structura și obiectivele sale, constituie totuși acea sursă primară, deși neexclusivă, a formării viitorilor intelectuali. Pornind de la aceste considerente, am urmărit prezentarea rețelei de învățământ secundar teoretic, nivel superior, din nordul Moldovei, ca incubator de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
a ideilor intelectualilor, cu efecte directe și negative atât asupra societății, cât și asupra autorității intelectuale. Deplasarea polului responsabilității dinspre intelectuali spre intelighenție, de-a lungul istoriei, este totuși discutabilă. Discuția pe marginea intelectualității se intersectează inevitabil cu noțiunea de "elită", dacă vom considera că în cadrul fiecărei categorii socio-profesionale există elemente de vârf ce dețin anumite mecanisme de putere și prestigiu care ar poziționa intelectualitatea într-o adevărată "elită a elitelor"26. Chiar dacă specialiștii nu pot fi suprapuși automat intelectualității, ei
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
totuși discutabilă. Discuția pe marginea intelectualității se intersectează inevitabil cu noțiunea de "elită", dacă vom considera că în cadrul fiecărei categorii socio-profesionale există elemente de vârf ce dețin anumite mecanisme de putere și prestigiu care ar poziționa intelectualitatea într-o adevărată "elită a elitelor"26. Chiar dacă specialiștii nu pot fi suprapuși automat intelectualității, ei reprezentând mai degrabă intelighenția 27, parcurgerea biografiilor intelectualilor demonstrează că recrutarea acestora se operează tocmai din categoria acestor profesioniști cu studii de specialitate. 1.4 Intelectualul la centrul
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Discuția pe marginea intelectualității se intersectează inevitabil cu noțiunea de "elită", dacă vom considera că în cadrul fiecărei categorii socio-profesionale există elemente de vârf ce dețin anumite mecanisme de putere și prestigiu care ar poziționa intelectualitatea într-o adevărată "elită a elitelor"26. Chiar dacă specialiștii nu pot fi suprapuși automat intelectualității, ei reprezentând mai degrabă intelighenția 27, parcurgerea biografiilor intelectualilor demonstrează că recrutarea acestora se operează tocmai din categoria acestor profesioniști cu studii de specialitate. 1.4 Intelectualul la centrul și periferia
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
savoir) în putere (pouvoir). Iar capitalul educațional dobândit în străinătate devine sursă de putere în țară. Condiția metamorfozei constă însă în omologarea științei prin diplomă 28. Meritocrația nu va constitui însă unicul mecanism de promovare socială. În istoria socială a elitelor intelectuale române ale secolelor XIX-XX - mai ales a categoriei universitarilor - istoricul Lucian Nastasă aduce în discuție complementaritatea altor factori. Este vorba astfel de pavarea drumului spre glorie (a se citi "funcții" sau "influență socială", căci, de fapt, discutăm despre identitatea
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
afirmarea pe scena internațională a unui stat est-european rămas mult în urma Occidentului. Modernizarea prin cultură a fost asumată de Ministerul Instrucțiunii Publice prin elaborarea unei politici culturale în cadrul căreia educația deținea rolul cheie. Educația devine astfel instrumentul de creare a elitelor și a intelectualității care ulterior vor avea menirea de a imprima țării tendințele modernizatoare. Dacă desăvârșirea educației se obține prin specializarea în cadrul instituțiilor de învățământ superior, sursa primară a formării intelectualilor a constituit-o însă sistemul de învățământ secundar - liceul
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
întreținerea materială a unui număr însemnat de școli, cât și printr-o legislație ce a transformat structura învățământului la toate nivelele 42. Principalele realizări ale ministrului liberal în domeniul învățământului secundar vizează dezvoltarea rețelei de școli secundare creatoare de viitoare elite. În anii interbelici s-au construit 45 de licee și s-au completat cu clădiri 32 de localuri existente. Dintre acestea, în nordul Moldovei s-au construit doar un liceu de băieți la Rădăuți și câte un liceu de fete
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Iar pentru un popor ce și-a realizat cu întârziere unitatea și care este alcătuit în noile condiții din elemente sufletești diferite, unificarea propriu-zisă se va înfăptui doar prin învățământ și educație 49. Și Negulescu atribuie învățământului rolul formator al elitelor publice moderne, însă remarcă o serie de neajunsuri în cadrul acestuia. Pe de o parte, acuză caracterul excesiv teoretic, generator de "intelectualism abstract și verbalism superficial" și incapabil de a pregăti tineretul pentru problemele concrete ale vieții. Pe de altă parte
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de absolvenți de licee teoretice, Gusti insista asupra rolului selectiv pe care liceul ar fi trebuit să îl aibă în vederea admiterii în universitate 54. Concluzionând, cu toate diferențele de opinie, perspectivele asupra învățământului secundar converg către rolul acestuia în crearea elitelor capabile de a prelua frâiele țării. Opinii asemănătoare au fost formulate și de corpul didactic în cadrul Congresului internațional al profesorilor secundari, organizat în România, în iulie 1928. Dacă reprezentantul Sindicatului profesorilor de liceu din Franța reda rolul învățământului secundar într-
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
liceu din Franța reda rolul învățământului secundar într-o formă stilizată, ca "triumful spiritului asupra materiei, prin cultură"55, D. Goemans, inspector general al învățământului din Belgia, afirma: În adevăr, învățământul secundar elaborează și formează în cea mai mare parte elita națiunilor, care le va conduce și a cărei răspundere nu se poate măsura"56. Conceperea liceului ca sursă primară de formare a elitelor caracteriza deci politica educațională la nivel european. 3.2 Politica educațională interbelică în slujba "intelectualismului" Din nevoia
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
al învățământului din Belgia, afirma: În adevăr, învățământul secundar elaborează și formează în cea mai mare parte elita națiunilor, care le va conduce și a cărei răspundere nu se poate măsura"56. Conceperea liceului ca sursă primară de formare a elitelor caracteriza deci politica educațională la nivel european. 3.2 Politica educațională interbelică în slujba "intelectualismului" Din nevoia creării de cadre de conducere, învățământul teoretic interbelic s-a aflat într-o situație privilegiată. Încă de la prima sa reglementare, în 1864, liceul
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
2 Politica educațională interbelică în slujba "intelectualismului" Din nevoia creării de cadre de conducere, învățământul teoretic interbelic s-a aflat într-o situație privilegiată. Încă de la prima sa reglementare, în 1864, liceul era conceput ca sursă de formare a viitoarelor elite. Dar, după abia un deceniu de la prevederi, disproporția între școlile teoretice și cele reale sau profesionale devenea din ce în ce mai proeminentă, iar sintagma "plagă a funcționarismului" se făcea tot mai auzită. Nici examenul de bacalaureat din perioada haretiană nu opera întotdeauna o
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în anii '30 și pendularea cărturarilor între lumea ideilor și scena politică au impus o serie de clarificări. Adept al intelectualului dedicat exclusiv creației, tânărul Mircea Eliade opera, în acest context, o distincție între "belferi" sau intelectualii de club și "elitele spirituale ale unei țări, creatorii de istorie, cele mai splendide exemplare ale unei rasse"83. Pornind tot de la criteriul ideilor ca instrument de lucru, o altă voce diferenția între acei puțini intelectuali "cari cugetă", cei "ce vor să aibă opinii
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Luca, profesor extrem de activ atât în chestiuni de ordin didactic, preocupat de modernizarea politicii educaționale românești, dar implicat și în întreținerea atmosferei culturale a orașului. De altfel, profesorii Laurianului au format viitori intelectuali ai țării, făcând ei înșiși parte din elita intelectuală interbelică a Botoșaniului. Directorului școlii i se datorează și publicarea anuarelor liceului ce surprind prin descrieri detaliate viața școlii pe parcursul unui întreg an. Pe lângă situații statistice și dări de seamă, aceste anuare conțin descrieri ale activității extrașcolare, incluzând și
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
toate școlile pe acele vremuri, în care ideea de bază era, că elevul trebuie să se teamă de profesor"97. Absolvenții de marcă ai liceului au urmat cursurile universităților din țară sau din străinătate devenind apoi ei înșiși membri ai elitei universitare. Iacob Iacobovici, medic chirurg și rector al Universității din Cluj în anii '20, consemnează rolul liceului în formarea sa ca om de știință: "ies din liceul acesta, căruia îi datorez totul. Și trec la Universitate, unde începe marea luptă
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
vieți. Generoasă școală!"140. De altfel, monografiile dedicate acestei instituții subliniază aportul liceului în procesul de plămădire a intelectualității moldovenești, atât prin faptul că a reprezentat prima școală de nivel mediu pentru copiii români, cât și prin corpul didactic de elită 141. O activitate științifică și culturală impresionantă au desfășurat profesorii acestui liceu, mărturie fiind și studiile publicate încă de la 1862 în paginile anuarelor. După Unire, majoritatea lucrărilor sunt publicate în limba română și investighează istoria școlii, a locurilor, dar abordează
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
mulți înregistrând rezultate slabe la învățătură. În ansamblu, învățământul secundar a așezat piatra de temelie în formarea viitorilor profesioniști intelectuali, fiind sursă primară pentru modelarea unei generații de tineri din care unii se vor înscrie ca nume de referință în elita intelectuală a țării, alții vor deveni vocile provinciei. Trebuie spus însă, că parcurgând istoricul școlilor de la înființare și până la al Doilea Război Mondial, constatăm că figurile marcante ale intelectualității române aparțin generațiilor ce au absolvit înainte de Primul Război Mondial. Generația
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
aflându-mă în clasa VI de liceu 214. Etapa formării constituie un moment de referință în istoria intelectualilor provinciei, contribuind la reconstituirea profilului acestei categorii sociale. În Intelectualii în Europa secolului al XIX-lea (2002), istoricul francez specialist în istoria elitelor intelectuale, Christophe Charle, subliniază necesitatea unei istorii comparate a intelectualității pentru crearea unei imagini europene de ansamblu, deplângând în același timp precaritatea studiilor (chiar lipsa, în unele țări) pentru Europa de Est. Istoricul propune, de asemenea, patru direcții de cercetare, una dintre
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de noțiuni sunt de fapt constructe sociale create de agenți sociali 23, dar și că, în același timp, indivizii nu pot înfăptui nimic fără a se afla în prealabil într-un spațiu determinat 24. Acțiunile indivizilor și mai ales ale elitelor locale coagulează și conferă substanță teritoriilor marginale. Coeziunea regiunii analizate se reflectă însă mai ales în atmosfera culturală întreținută de intelectualitatea locală ce promovează spiritul și particularitățile zonei prin instituții și publicații ce adesea au luat numele provinciei, devenind promotoare
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
autentică, ce nu trebuie să fie doar consumatoare, ci și creatoare de cultură. Cultivarea localismului creator reprezenta apanajul grupărilor intelectuale coagulate în jurul unor reviste locale. Incubatorul unei astfel de atmosfere culturale nu putea fi decât orașul provinciei în care activau elitele locale, iar actorul principal într-un astfel de context devenea intelectualul provinciei detașat de "meschine preocupări politice, de acel detestabil spirit al cafenelei, ce ucide atâtea avânturi și transformă în cruci de țintirim, atâtea năvalnice expresii ale vieții literar-culturale"27
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Zub (ed.), Cultură și societate. Studii privitoare la trecutul românesc, Editura Științifică, București, 1991. Gidó, Attila, School Market and the Educational Institutions in Transylvania, Partium and Banat between 1919 and 1948, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților, Cluj-Napoca, 2011. Gyémánt, Ladislau, "Elita intelectuală românească din Transilvania. Evoluție comparativă. 1848-1918", Anuarul Institutului de Istorie Cluj, XXXII, Editura Academiei Române, Cluj-Napoca, 1993. Hangiu, I., Dicționarul presei literare românești (1790-1990), Editura Fundației Culturale Române, București, 1996. Hitchins, Keith, România. 1866-1947, Editura Humanitas, București, 1998. Hrenciuc, Daniel
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
români în secolul XIX", în Ștefan Berceanu (coord.), Cartea interferențelor, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985. Sowell, Thomas, Intellectuals and Society, Basic Books, New York, 2009. Stănciulescu, Elisabeta, Teorii sociologice ale educației, Editura Polirom, Iași, 1996. Suleiman, Ezra, Henri Mendras, Recrutarea elitelor în Europa, Editura Amarcord, Timișoara, 2001. Thiesse, Anne-Marie, Ecrire la France: le mouvement littéraire régionaliste de langue française entre la Belle Epoque et la Libération, Presses universitaires de France, 1991. Ungureanu, Al., Orașele din Moldova. Studiu de geografie economică, Editura
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]