12,301 matches
-
aur, condus de berberi care dominau transportul cu cămile prin Sahara și cumpărau aur de la triburile soninke în schimbul sării. În cel mai larg deșert al planetei, Sahara, o caravană de negustori și călători musulmani cu cămile străbăteau deșertul.În fruntea expediției era Ibn Battuta , marocan de origine, care a călătorit toată viața și și-a descris amănunțit călătoriile din Africa,Rusia, Maroc și India, iar pe mare, în China de sud. În Deșertul Sahara sunt temperaturi medii ridicate (38 °C), deosebit de
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
Marele Zimbabwe, cetatea palatului, împrejmuit de ziduri. Între 1424 și 1434, prințul Henric Navigatorul, fiul regelui Portugaliei, după ce a descoperit în Maroc obiecte de preț aduse din vestul Africii, din Songhai și Senegal, curiozitatea l-a împins să întreprindă o expediție navală și să exploreze coasta africană, ajungând în zona actualului stat Sierra Leone. Expediția lui Henric i-a motivat pe portughezi să navigheze mai târziu și mai departe pe lângă coasta vestică africană, în căutarea unor rute maritime spre India și Extremul
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
Navigatorul, fiul regelui Portugaliei, după ce a descoperit în Maroc obiecte de preț aduse din vestul Africii, din Songhai și Senegal, curiozitatea l-a împins să întreprindă o expediție navală și să exploreze coasta africană, ajungând în zona actualului stat Sierra Leone. Expediția lui Henric i-a motivat pe portughezi să navigheze mai târziu și mai departe pe lângă coasta vestică africană, în căutarea unor rute maritime spre India și Extremul Orient. După ce au creat statul Chen-la în sec. IV, din sec. VII în
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
la devastatorul război de 30 de ani și la războiul civil din Anglia. Dar conducătorii au devenit mai bogați și patroni ai artelor. Mulți oameni s-au mutat la oraș, iar gradul de alfabetizare a crescut. În Asia, China trimite expediții năvale în India, Arabia și Africa, însă împărații Ming au interzis contactul cu alte continente și au intrat în izolaționism. În Asia de Sud-Est și India, europenii au întemeiat agenții comerciale și porturi. Rușii au coloniat Siberia, mogulii au cucerit India. Otomanii
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
mutat în Spania unde planurile sale au câștigat suportul unor persoane foarte influente, aranjându-se astfel o audiență în 1486 la Isabella I, regina Castiliei. Regina Isabela l-a finanțat pe Columb pentru a găsi o rută vestică spre India. Prima expediție pleacă din portul Palos de la Frontera cu navele Santa Maria , Pinta și Nina . După două luni de călătorie, la 12 octombrie 1492, la ora 2 noaptea, Rodrigo de Triana - un marinar de pe Pinta zărește pământul, descoperind astfel Lumea Nouă (America
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
firească a unor boli că holeră. S-au impus reforme pentru scurtarea zilei de muncă, angajarea copiilor a fost prohibită, iar sindicatele militau pentru salarii mai mari și condiții de muncă mai bune pentru muncitori. Charles Darwin a plecat în expediție în 1831, la bordul navei Beagle, voiaj în decursul căruia avea să înceapă formularea teoriei evoluționiste.Cercetarea științifică amănunțită pe care a efectuat-o asupra speciilor de animale și a fosilelor a constituit punctul de reper în scrierea unor cărți
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
La Salle a plecat spre Louisiana. Din nefericire, La Salle nu a putut să mai găsească gura fluviului în delta Mississippi și a încercat să înființeze o colonie pe coasta Texasului. La Salle a fost asasinat în 1687 de membrii expediției sale. Conform relatărilor, decesul acestuia s-a produs aproape de ceea ce astăzi este . Nu a fost ușor pentru o monarhie absoluta să administreze Louisiana, un teritoriu de câteva ori mai mare decât Franța Metropolitană. Louis XIV și succesorii săi au încercat
Louisiana (Noua Franță) () [Corola-website/Science/314430_a_315759]
-
24 martie 1834 d. 23 septembrie 1902) a fost un soldat, geolog, explorator al și, în anii săi târzii, cel de-al doilea director al agenției guvernamentale americane de prospectare geologică "United States Geological Survey". Powell a devenit faimos în urma expediției sale de din 1869 dedicată explorării, în premieră absolută, a râurilor și , incluzând trecerea prin Marele Canion al râului Colorado. Powell s-a născut în Mount Morris, New York, în 1834 ca fiu al lui Joseph și Mary Powell. Tatăl său
John Wesley Powell () [Corola-website/Science/314456_a_315785]
-
în jos pe râul , apoi să urce de-a lungul fluviului Mississippi și ulterior pe râul până în centru statului . A fost ales membru al "Societății de istorie naturală a statului Illinois" (conform, "Illinois Natural History Society") în 1859. Membrii primei expediții Powell
John Wesley Powell () [Corola-website/Science/314456_a_315785]
-
în orașul Jiading timp de o lună, rezultând zeci de mii de decese. La sfârșitul celui de al treilea masacru, era greu de găsit o persoană vie în tot orașul. La 31 decembrie 1650, Dorgon a murit brusc în timpul unei expediții de vânătoare, marcând începutul oficial al guvernării personalale a împăratului Shunzhi. Pentru că împăratul avea doar 12 ani în acel moment, cele mai multe decizii au fost făcute în numele său de către mama sa, Împărăteasa văduva Xiaozhuang, care s-a dovedit a fi un
Dinastia Qing () [Corola-website/Science/313238_a_314567]
-
Kumul, care a fost încorporat în Imperiul Qing, ca un vasal, după ce a ajutat Qingul să-i învingă pe Zunghari în 1757, și-a menținut statutul de dupa transformarea Xinjiangului în provincie, pana 1930. La începutul secolului XX, Marea Britanie a trimis expediție armata în Tibet și tibetanii au fost forțați să semneze un tratat. Curtea Qing a răspuns prin afirmarea suveranității chineze asupra Tibetului, ce a rezult în convenția anglo-chineză din 1906, semnată între Marea Britanie și Chină. Britanicii au fost de acord
Dinastia Qing () [Corola-website/Science/313238_a_314567]
-
a fost nava amiral a Flotei Militare Române între anii 1888 - 1918. Nava fost numită după prima regină a României, Elisabeta. Cu acest crucișător, Grigore Antipa a participat timp de nouă luni, în 1893, la o expediție științifică internațională în jurul Mării Negre. Nava a fost pusă la dispoziția lui Antipa de către regele Carol I al României. , primul crucișător al Marinei Militare Române, a fost construit în anul 1888 la Șantierul Naval „Armstrong, Mitchell & Co. Ltd” din Newcastle upon
Crucișătorul Elisabeta () [Corola-website/Science/313325_a_314654]
-
care se răzvrătise. Prin acest pas, Alexie și-a atras asupra sa grave bănuieli din partea basileului, cu toate acestea, Nikephor III i-a poruncit să pornească împotriva turcilor, aliați ai lui Melissenos, care ocupaseră Cyzicul. Comnenul își aduna armata pentru expediție în prejma zidurilor Constantinopolului. Într-un sfârșit, Botaniates și-a manifestat mirarea, în legătură cu efectivul ei prea numeros (el îi ordonase sebastos-ului să ia doar câteva detașamente). Alexie, râzând, i-a răspuns că, de la înălțimea turnurilor, oștirea din preajma unei cetăți pare
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
Beliatoba, favoritul împăratului, marele domestic Grigore Pacurianos. Un an mai târziu, o hoardă de 80.000 de invadatori a trecut Dunărea pe gheață, împăratul a izbutit să-i respingă pentru scurt timp. În toamna anului 1088, Alexie a condus o expediție împotriva pecenegilor, care cuceriseră Dristra (Dorostolon). Retrăgându-se, după asediul eșuat al cetății, armata bizantină a fost risipită, în timpul marșului prin munții Traciei, de forțele superioare ale pecenegilor. Alexie însuși, deși dăduse dovadă încă o dată de vitejie și de bărbăție
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
momentul ca papa să dea curs cererii de ajutor, formulată cu câțiva ani înainte de împăratul bizantin, și aceasta cu atât mai mult cu cât aflase de proiectul de alianță dintre cei doi împărați. Colaborarea trebuia oprită cu orice preț. O expediție generală împotriva ,necredincioșilor’’, având eliberarea Ierusalimului ca scop final, era binevenită. Urmarea ar fi fost o creștinătate unită sub conducerea aceluiași papă, recunoscut ca șef spiritual și politic atât în Occident, cât și în Orient, unde era așteptat de împărat
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
odată cu împuternicirea de a predica ,războiul sfânt’’ în Orient. Despre cruciadă deocamdată nu se spunea nimic. Papa era preocupat să refacă armonia dintre el și principi și să restabilească disciplina în biserică, două imperative de neînlăturat dacă voia declanșarea unei expediții militare generale și recunoașterea sa ca șef al creștinătății. O primă măsură a fost aceea de a ridica excomunicarea împăratul bizantin. Din nou numele lui era pomenit în biserici, teoretic punându-se capăt schismei. Mai rămânea să se facă ordine
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
de conciliu cu privire la cruciadă. În octombrie 1095, în îndepărtatul de Constantinopol, Clermont, capitala regiunii franceze Auvergne, la un conciliu al Bisericii apusene, papa Urban II i-a chemat pe toți creștinii apți să poarte arme să participe la o mare expediție în Orient (numită, ulterior, cruciadă), pentru a redobândi de la "necredincioșii" musulmani Ierusalimul și Sfântul Mormânt. Despre conciliul de la Clermont avea să se vorbească mai bine de o sută de ani ca despre o mare minune, istoriei adăugându-i-se legenda
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
trebuiau să le facă cunoscute poporului. Urban al II/lea însuși s-a făcut propagatorul propriei sale idei și, în cursul iernii anului 1095 și în primăvara anului următor a călătorit din loc în loc îndemnând credincioșii să ia parte la expediție. Drumul parcurs era același de la venire. El s-a rezumat la sudul Franței și nordul Italiei. Un popas mai îndelungat l-a făcut în Provența, regiunea aflată sub influența contelui de Toulouse și unde pericolul maur-dat fiind apropierea de Spania-pregătise
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
de transmis posterității. Presat de mulțime, lui Petru nu-i rămânea decât să pornească la drum imediat, lucru pe care nu-l prevăzuse și nu-l dorise, nici el, nici papa. Mai erau încă cinci luni până la data hotărâtă pentru expediție (august 1096), semănăturile abia erau date în bob, deci nu exista posibilitatea de aprovizionare a armatei, și totuși au plecat, înarmați cu ce au găsit- mulți nu aveau decât ciomege-și având ca merinde, atât cât puteau duce în traistă
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
anului 1097, revenea la Constantinopol, de unde i s-a pierdut mai apoi urma. Walter cel Sărac era ucis într-o ambuscadă în apropiere de Nicomedia. În timp ce cruciada populară pornise marșul ei nefast, nobilii feudali au început să se organizeze în vederea expediției plănuite. Au fost create patru corpuri de oaste. Primul corp, condus de Godefroy de Bouillon, era compus din nobili loreni, al doilea grupa pe feudalii din Vermandois, conducerea find încredințată fratelui regelui Filip I, contele Hugo, căruia i s-a
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
Toulouse, alături de care se afla Ademar de Monteil, episcop de Puy, conducătorul spiritual al cruciadei. Trupe răzlețe ale unor feudali, ca Etienne de Blois, Rotrou de Perche, Boemund de Tarent, Tancred de Sicilia, s-au înrolat și ele în marea expediție. Tot din Italia au mai participat primii cruciați orășeni, care s-au înrolat din orașele Pisa și Genova și care s-au îmbarcat din cele două porturi preferând drumul mai direct pe apă. Așadar, se poate spune că la prima
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
pe papă), cât și romanii pe noi. Apoi, Germania ferită de secetă, nesuferind din pricina foametei și a bolilor, la început n-a avut nici o înțelegere față de cruciadă, o dovadă în plus că nu factorul religios a fost determinant în declanșarea expediției. Ekkehard scria că la vederea cruciaților, poporul lua în bătaie de joc pe cei care treceau prin țara sa, care ca orbiți de o dobitocie nemaiauzită ...căutau cu lăcomie lucrul altuia, renunțând la avutul propriu. Armata feudală, indiferent din ce
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
și sângele Domnului, privind la omoruri". Dar adevăratele motive de nemulțumire au fost tot cele politice. Când armatele cruciate s-au adunat, în sfârșit, la Constantinopol, s-a pus problema relațiilor dintre cruciați și împărat, fără al cărui concurs continuarea expediției devenea imposibilă. Alexie Comnenul, care stăruia în a se crede urmașul împăraților romani și cel de-al 13 lea apostol, nu voia să renunțe în nici un chip la drepturile Imperiului bizantin asupra unor foste teritorii din Asia Mică. De aceea
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
jurământul aproape al tuturor conducătorilor acesteia: Godefroy de Bouillon, Robert de Flandra și chiar Bohemund de Tarent (fiul lui Robert Guiscard). Numai lacomul conte de Toulouse, Raymond, nu s-a lăsat înduplecat de basileu. Grecii, din partea lor, au trimis în expediție un detașament puternic. Ajunși la această înțelegere, în primăvara anului 1097, cruciații au fost debarcați în Bitinia. Ajunși pe țărmul asiatic, disensiunile dintre cruciați au încetat pentru un timp în fața exigențelor unei cooperări militare. În acest scop, a fost ales
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
cavalerilor, mulți au pierit în râpe. În sfârșit după multe zile de suferință, au coborât în câmpie, punctul final al acestui marș infernal fiind tot Maraș, unde cele două armate, în toamna anului 1097, făceau joncțiunea. Astfel prima etapă a expediției se încheia cu cucerirea unei treimi din Anatolia. Emirii din orașele de pe coastă s-au supus fără prea multă împotrivire. Alexandretta, Shaizar au capitulat, râd pe rând, în fața cruciaților. Când trupele împăratuluiAlexis i-au ajuns din urmă, ele nu au
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]