10,787 matches
-
necesitatea îndepărtării algelor, mirosurilor și toxinelor. Efectul principal al poluării cu nitrați a apelor subterane este reprezentat de diminuarea potabilității apei. În România procentul populației care utilizează ca sursă de apă potabilă apa provenită din acviferul freatic liber (apa din fântâni) este semnificativ.* ) Consumul de apă poluată cu nitrați determină cel mai frecvent apariția intoxicației acute la sugar (methemoglobinemia sau boala albastră a noului născut), simptomul principal fiind cianoza; În cazul persoanelor adulte, consumul de apă contaminată cu nitrați poate determina
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
aglomerat, se va proceda la mărunțirea și apoi la cernerea lor, înainte de aplicare; ● în cazul îngrășămintelor lichide, rezervoarele pentru captarea eventualelor scurgeri trebuie făcute lângă depozit și cimentate pentru a evita poluarea apei freatice și apei potabile din puțuri și fântâni. Când rezervoarele sunt pline, soluția trebuie pompată în cisterne și împrăștiată pe terenurile care au nevoie să fie fertilizate; ● nu este permis ca spălarea mașinilor de împrăștiat îngrășăminte să se facă în râuri, lacuri sau în apropierea puțurilor sau fântânilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
fântâni. Când rezervoarele sunt pline, soluția trebuie pompată în cisterne și împrăștiată pe terenurile care au nevoie să fie fertilizate; ● nu este permis ca spălarea mașinilor de împrăștiat îngrășăminte să se facă în râuri, lacuri sau în apropierea puțurilor sau fântânilor cu apă potabilă; ● trebuie să se evite stocarea intermediară a îngrășămintelor în câmp deschis, fără protecție, fiind posibile procese grave de poluare; ● este necesară adoptarea unor măsuri de siguranță maximă în cazul stocării, manipulării și administrării îngrășămintelor chimice lichide. Astfel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
și acumulări de apă), drenuri deschise sau orice alt tip de dren astupat cu materiale cu permeabilitate ridicată (nisip, pietriș); ● la cel puțin 50 m față de foraje hidrogeologice, puțuri sau izvoare; ● la cel puțin 250 m de orice foraj sau fântână utilizată pentru furnizarea publică de apă potabilă. Se recomandă ca la baza depozitului temporar de gunoi de grajd să fie amplasată o folie impermeabilă peste care să fie pus un pat de paie sau alte materii organice, în mod deosebit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
distanțe, se va amplasa la cel mai depărtat punct în aval de sursa de apă. Înainte de stabilirea locației, proprietarul trebuie să analizeze modul de curgere pe parcelă și să se asigure că instalează adăpostul pentru depozitarea bălegarului în aval față de fântâni și direcția de curgere a apei freatice. Dacă substratul este un sol nisipos sau orice altă suprafață permeabilă, solul trebuie protejat de infiltrații prin aplicarea unui strat gros de argilă compactă sau sol argilos. Locul de depozitare va avea o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
directe ale soarelui; ● toate sistemele trebuie să permită răsturnarea (remanierea) materialelor la intervale regulate pentru înlesnirea proceselor de compostare; trebuie să existe suficient spațiu pentru dispunerea și răsturnarea grămezilor de compost; ● toate sistemele trebuie instalate departe de apele de suprafață, fântâni și alte zone protejate; distanța minimă depinde de tipul de sistem de depozitare; ● toate sistemele ce pot produce scurgeri de lichide, în special în timpul căderii precipitațiilor, trebuie echipate cu un bazin de colectare a materialelor lichide; ● este de preferat ca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
cu legislația Uniunii Europene cu privire la Evaluarea de impact asupra mediului (EIM), Directiva 85/337/CE, amendată și completată de Directiva 97/11/CE. - Înmagazinarea apei potabile se va face numai în rezervoare închise. - Pomparea în rețeaua publică a apei din fântânile existente în vatra satului să nu fie permisă fără a fi trecută prin stația de tratare. - Să se folosească numai aducțiuni închise. - Pentru toate tipurile de captare (subterană, izvoare, de suprafață) să fie instituite în mod obligatoriu zonele de protecție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180170_a_181499]
-
agricole s-a redus semnificativ și monitorizarea recenta a datelor arată o îmbunătățire generală a calității apei. Totuși, poluarea apei freatice rămâne o problema în unele zone datorită administrării greșite a gunoiului de grajd și aici continua să se raporteze fântâni publice și private cu standarde bacteriologice inacceptabile și niveluri excesive de nitrați/nitriți. Deși managementul apei în cadrul politicii de agromediu este foarte important nu exista o submăsura distinctă privind apa în cadrul prezentei măsuri. Cu toate acestea submăsurile incluse privind eroziunea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180170_a_181499]
-
fină a apei sau utilizarea apei că agent de răcire a spațiilor interioare și se asociază altor tipuri de tehnologii integrate în elementele constructive (planșee, pardoseli). Sunt folosite oglinzile de apă (ajutate și ele în procesul de răcire adiabatica de fântâni arteziene sau alte instalații) sau sunt create special suprafețe inundate imediat lângă construcție. Stocajul termic în masă construcției este un concept important al proiectării ecologice integrate. De fapt fiecare spațiu ce adăpostește o funcțiune, facilitează prin convecție (prin intermediul aerului interior
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
considera minimale. I.7.4.5. Efectele de reflexie Efectele de reflexie ce pot influența aportul de lumină naturală într-un spațiu provin din trei mari categorii: - mediul exterior neconstruit - vegetație, dalaje, trotuarul de gardă al construcției, suprafețe de apă, fântâni arteziene - fațadele construcțiilor învecinate - finisajul fațadelor învecinate (reflectanta mare pentru culori deschise, pastelate), elemente reflectante (panouri sticlă, placaje metalice etc.) - elemente ale clădirii studiate - elemente constructive de protecție solară dispuse la exterior, dimensiunile ferestrelor I.7.4.6. Distribuția luminii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
tipuri de tehnologii fie ele de umbrire, fie integrate anvelopei. De asemenea se recomandă testarea pe machetă în tunelul de vânt a unui grup de clădiri, care prezintă zonele exterioare dintre ele amenajate mai ales acolo unde se vor amplasă fântâni, paravane spălate de apă, suprafețe de apă cu rol ecologic etc. Tehnologia computerizată avansată este un instrument pentru simularea mișcărilor aerului în interiorul spațiului construit în funcție de condițiile exterioare privind: viteza vântului, geometria clădirii, mediul construit înconjurător, temperaturile interioare și exterioare, tipul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
târziu: ,,Taci, bunico, nu-mi spune povești / că mă-ngână zmeii la ferești, / Balaurii fluieră sub streașină și-n pod / Și șoarecii de aur gândul mi-l rod”. S. nu reușește să treacă de nefericirile biografiei sale modeste nici în Fântâni pentru popas (1939), unde construiește câte o imagine mai reușită, dar o devalorizează cu câte un clișeu final. Ultimul volum, Desfrunziri (1945), sugerează chiar din titlu drama inadaptării, motiv curățat acum de influențele sămănătoriste vizibile anterior. S. își încercase condeiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290004_a_291333]
-
Desfrunziri (1945), sugerează chiar din titlu drama inadaptării, motiv curățat acum de influențele sămănătoriste vizibile anterior. S. își încercase condeiul și în proză, dar romanul Părintele Nichita, deși finalizat, rămâne netipărit. SCRIERI: De pe dealuri uitate, Mediaș, 1937; Vibrări, Mediaș, 1938; Fântâni pentru popas, Mediaș, 1939; Desfrunziri, Sibiu, 1945. Repere bibliografice: Romulus Demetrescu, ,,De pe dealuri uitate”, PLI, 1937, 5; Romulus Demetrescu, ,,Vibrări”, PLI, 1938, 4-5; Romulus Demetrescu, ,,Fântâni pentru popas”, PLI, 1940, 1-2; Predescu, Encicl., 823; Călinescu, Ist. lit. (1941), 857, Ist.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290004_a_291333]
-
Nichita, deși finalizat, rămâne netipărit. SCRIERI: De pe dealuri uitate, Mediaș, 1937; Vibrări, Mediaș, 1938; Fântâni pentru popas, Mediaș, 1939; Desfrunziri, Sibiu, 1945. Repere bibliografice: Romulus Demetrescu, ,,De pe dealuri uitate”, PLI, 1937, 5; Romulus Demetrescu, ,,Vibrări”, PLI, 1938, 4-5; Romulus Demetrescu, ,,Fântâni pentru popas”, PLI, 1940, 1-2; Predescu, Encicl., 823; Călinescu, Ist. lit. (1941), 857, Ist. lit. (1982), 943; C. Fântâneru, ,,Fântâni pentru popas”, UVR, 1940, 16; George Popa, I. O. Suceveanu, ,,Tribuna Sibiului”, 1972, 1 241; Titus Andronic, Poetul I. O.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290004_a_291333]
-
Sibiu, 1945. Repere bibliografice: Romulus Demetrescu, ,,De pe dealuri uitate”, PLI, 1937, 5; Romulus Demetrescu, ,,Vibrări”, PLI, 1938, 4-5; Romulus Demetrescu, ,,Fântâni pentru popas”, PLI, 1940, 1-2; Predescu, Encicl., 823; Călinescu, Ist. lit. (1941), 857, Ist. lit. (1982), 943; C. Fântâneru, ,,Fântâni pentru popas”, UVR, 1940, 16; George Popa, I. O. Suceveanu, ,,Tribuna Sibiului”, 1972, 1 241; Titus Andronic, Poetul I. O. Suceveanu (1905-1960), T, 1978, 10; Ion A. Moldovan, I. O. Suceveanu - Pagini monografice, ,,Cercetări de limbă și literatură” (Sibiu), 1983
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290004_a_291333]
-
apariția demarcativului (prepozițional): Le soleil brunit la peau/La peau se brunit au soleil 'Soarele bronzează pielea'/'Pielea se bronzează la soare' La sécheresse a tari le puit/ Le puit a tari sous l'effet de la sécheresse ' Seceta a secat fântâna'/' Fântâna a secat din cauza secetei' On réusit le coup/ Le coup réussit ' Cineva reușește lovitura'/'Lovitura reușește' L'aspirine passe le mal de tête/Le mal de tête passe avec l'aspirine ' Aspirina vindecă durerea de cap'/'Durerea de cap
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
demarcativului (prepozițional): Le soleil brunit la peau/La peau se brunit au soleil 'Soarele bronzează pielea'/'Pielea se bronzează la soare' La sécheresse a tari le puit/ Le puit a tari sous l'effet de la sécheresse ' Seceta a secat fântâna'/' Fântâna a secat din cauza secetei' On réusit le coup/ Le coup réussit ' Cineva reușește lovitura'/'Lovitura reușește' L'aspirine passe le mal de tête/Le mal de tête passe avec l'aspirine ' Aspirina vindecă durerea de cap'/'Durerea de cap se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
unică trăsătură definitorie este inversarea dintre subiect și obiectul direct, îi permite autoarei să subordoneze pasivului atât construcțiile reflexive cu subiect de adâncime neexprimat (Fereastra se aburește, Pulsul se accelerează, Ridurile se adâncesc), cât și toate construcțiile ergative ( Ședința începe, Fântânile seacă, El îmbătrânește). Definiția largă a pasivului determină identificarea a trei tipuri de pasiv: cu auxiliar, reflexiv și ergativ, ultimele două fiind caracterizate prin nedefinire, rezultată din neexprimarea fie a Agentului, fie a Cauzalului. Diferențele semantice dintre varianta reflexivă și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
verbului, implicat în proces, suferind efectele procesului, în condițiile inexistenței unui Agent și, implicit, în condițiile unui sens nonpasiv al verbului; Pacientul reprezintă obiectul unei schimbări de stare (Copilul cade7/crește/scade în greutate, Profitul se dublează, Starea se îmbunătățește, Fântânile/râul seacă, Casa se ruinează, Drumul se înfundă, Copacii se usucă − GALR I: 328). În al treilea rând, prezintă interes pentru ergative problema tranzitivității. Pană Dindelegan 2008a [2005a]: 343−344, în GALR I, arată că verbele ergative au un statut
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de a satisface construcția pasivă (Pană Dindelegan 2008d [2005d]: 142/140, în GALR II). Deși incapabile să apară în construcții pasive 8, ergativele realizează construcții aparent pasive, construcții cu Pacientul așezat în poziția subiectului (Soarele apune, Frunzele cad, Producția crește, Fântânile seacă, Mâncarea se arde, Cireșele se coc, Copilul se însănătoșește) și care, în plus, pot apărea în perechi de construcții, una tranzitivă, cealaltă intranzitiv-ergativă, creând impresia realizării opoziției activ/pasiv (Negustorii cresc prețurile − Prețurile cresc, Gospodina arde mâncarea − Mâncarea se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
însănătoșește) și care, în plus, pot apărea în perechi de construcții, una tranzitivă, cealaltă intranzitiv-ergativă, creând impresia realizării opoziției activ/pasiv (Negustorii cresc prețurile − Prețurile cresc, Gospodina arde mâncarea − Mâncarea se arde, Căldura coace fructele − Fructele se coc, Seceta seacă fântânile − Fântânile seacă). În realitate, construcțiile ergative sunt lipsite de sens pasiv; cele două verbe din construcția tranzitivă și din perechea ei intranzitivă nu sunt legate printr-o relație de "pasiv", ci reprezintă unități lexicale distincte (GALR II: 142/140, s.n.
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și care, în plus, pot apărea în perechi de construcții, una tranzitivă, cealaltă intranzitiv-ergativă, creând impresia realizării opoziției activ/pasiv (Negustorii cresc prețurile − Prețurile cresc, Gospodina arde mâncarea − Mâncarea se arde, Căldura coace fructele − Fructele se coc, Seceta seacă fântânile − Fântânile seacă). În realitate, construcțiile ergative sunt lipsite de sens pasiv; cele două verbe din construcția tranzitivă și din perechea ei intranzitivă nu sunt legate printr-o relație de "pasiv", ci reprezintă unități lexicale distincte (GALR II: 142/140, s.n.). Restricția
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pe când a doua serie de exemple ilustrează asumarea conștientă a unei poziții/localizări, verbele având deci comportament inergativ: (a) Cea mai adâncă piscină din lume se află în Belgia Președintele se află în Australia (b) Crengile copacului se apleacă peste fântână Ion se apleacă peste fântână (c) Drumul cotește la dreapta Ion cotește la dreapta, spre casa Ioanei (d) Apa se adună/se strânge în gropi Copiii se adună/se strâng în parc (e) Râul înaintează printre munți Ion înaintează cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
exemple ilustrează asumarea conștientă a unei poziții/localizări, verbele având deci comportament inergativ: (a) Cea mai adâncă piscină din lume se află în Belgia Președintele se află în Australia (b) Crengile copacului se apleacă peste fântână Ion se apleacă peste fântână (c) Drumul cotește la dreapta Ion cotește la dreapta, spre casa Ioanei (d) Apa se adună/se strânge în gropi Copiii se adună/se strâng în parc (e) Râul înaintează printre munți Ion înaintează cu greu prin zăpadă. Posibilitatea trecerii
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Belgia (agentiv: Președintele se află în Australia) part. aflat, -ă nom. aflarea (aflatul − rar) A SE ALEGE Când sosul s-a îngroșat, uleiul se alege deasupra part. ales, -ă nom. alegerea A SE APLECA Crengile copacului/Ion se apleacă deasupra fântânii part.: aplecat, -ă nom. aplecarea, aplecatul NEREFLEXIVE A APUNE Soarele apune la vest part. apus, -ă nom. apunerea, apusul A ASFINȚI Soarele asfințește part. asfințit, -ă nom. asfințitul, asfințirea A AVANSA Pata de petrol avansează spre mal part. avansat, -ă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]