12,214 matches
-
și zdrențăroasă, un băț grosolan și o desagă, fără a arbora însă atitudinea umilă obișnuită la cei dependenți de generozitatea altora (p. 107). Diogene îl interpelează pe Aristip pentru faptul că acceptă o poziție de subordonare față de amfitrion : Salut pe filosoful Aristip. Nu și pe sclavul Aristip, care s-a așezat la coada mesei ca să-i facă pe plac stăpânului (p. 108). Cei doi comeseni înțeleg diferit noțiunea de libertate, iar discuția lor în contradictoriu anunță una dintre problemele majore ale
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
dorească în fapt o legătură afectivă. El se grăbește să-i spună că două singurătăți n-au dat niciodată o împlinire, iar el nu-și dorește decât să fie liber, deci singur, ceea ce vine în contradicție, remarcă femeia, cu intenția filosofului, declarată anterior, de a afla un om drept remediu al solitudinii (ca să nu fii singur, trebuie să găsești un om, măcar un om - p. 116). În fața slujbașilor care vor să-i verifice actele, Diogene se proclamă din nou om liber
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
pe nimeni, un om-câine, un câine-vagabond, o făptură între cer și pământ (p. 123). Organizarea sugerată de Pasiphon ar presupune adunarea și unirea oamenilor, ceea ce ar anihila libertatea individuală : dacă nu mai suntem singuri, nu mai suntem liberi (p. 123). Filosoful cinic vede în izolare unica soluție viabilă, așa că le recomandă tinerilor - cu o formulă apropiată de o lozincă a opozanților războiului din Vietnam - să caute fericirea personală și iubirea în locul conflictelor pentru putere : Lupta și celelalte înseamnă ură, moarte, alte
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
independența totală, dar e în același timp conștient de caracterul ei iluzoriu : Dacă iubesc ceva la mine, este voința mea de libertate absolută. Iar dacă urăsc ceva la mine, este neputința de a o avea (p. 129). Așa cum o înțelege filosoful din Sinope, libertatea echivalează cu singurătatea. Acuzat de vagabondaj, Diogene le arată slujbașilor veniți să-l aresteze butoiul în care și-a aflat mai mult decât un domiciliu, un univers unde poate fi singur cu sine (p. 139). Departe de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Confruntarea iscată în jurul butoiului se încheie cu moartea muzicianului, eveniment tragic care modifică radical viața lui Diogene, obligându-l să-și verifice validitatea ideilor în lumea reală. Deși neimplicat în vreun fel în sfârșitul tânărului adept înjunghiat cu cuțitul său, filosoful cu oroare de violență se vede acuzat de omor, fapt explicabil din perspectiva autorităților înclinate să creadă că un om în afara legii, falsificator, exilat, vagabond, stricător al ordinii [...] este, teoretic, capabil și de crimă (p. 141). Asemenea lui Socrate, el
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
are de gând să fugă din închisoare, și se teme să nu devină un fel de sclav când arhontele Aristodem îi propune să-l salveze luându-l acasă drept preceptor pentru fiul său (p. 142). Din punctul de vedere al filosofului cinic, acceptarea înțelegerii echivalează cu renunțarea la principiile de o viață, căci hainele, mâncarea, patul îi sunt dăruite în locul libertății celui obligat să-și amintească necontenit că a fost salvat de la moarte (p. 150) : Dacă trăiesc, dărâm tot ce am
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
de legile ei, dar, iată, mă vezi, am dat un prost exemplu (p. 151). După câțiva ani, Pasiphon se pregătește să-și înlocuiască tatăl în funcția publică și-l cheamă pe Diogene să pregătească împreună libertatea de mâine (p. 157). Filosoful cinic, care în tot timpul petrecut în casa protectorului său și-a dorit un singur lucru, să fie liber, se grăbește să-și ia mantaua, traista și bățul și să plece, deoarece acum socotește că poate să fie liber (p.
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
p. 167). Intuiția lui Pasiphon se vede confirmată în curând. Respinsă cândva de Diogene din orgoliu și din încăpățânarea lui de a susține ideea libertății mai presus de orice, Hipparhia îl anunță că s-a măritat cu Crates. Rămas singur, filosoful e silit să-și recunoască eșecul existențial și spiritual : Trebuie să schimb tot ce am scris. Adevărul este exact pe dos. Am pornit să caut un om, și nu mi-am dat seama, nenorocitul de mine, că fiecare om poate
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Nu se poate trăi așa, ca un câine (p. 170). Asemenea lui Socrate și Platon, și Diogene este nevoit să admită că a greșit când și-a înălțat eșafodajul teoretic incapabil să reziste la confruntarea cu viața reală. Piesele închinate filosofilor atenieni sunt drame de idei în descendența celor alcătuite de Camil Petrescu, scriitor căruia Dumitru Solomon i-a consacrat studiul Problema intelectualului în opera lui Camil Petrescu (1958). Acestor trei creații teatrale în genul grav autorul le adaugă și o
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
refuzul acestuia de a-l aresta la ordinul lui Critias pe Leon din Salamis (VIII 24), ca și numele acuzatorilor în proces și acuzațiile aduse (XVIII 39 - XIX 40) ; în timp ce din capitolul dedicat lui Platon, el consemnează detaliile cu privire la statura filosofului (V 4), precum și relatarea visului lui Socrate care ar fi văzut o lebădă cu o noapte înainte de a-și cunoaște viitorul discipol (VII 5). Înfățișat drept continuarea imaginară a dialogului Phaidon (III, p. 120), pasajul care înfățișează reuniunea ucenicilor lui
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
întrebările sale insidioase, preludiu al gândirii libere. Atenus propune metoda deja încercată de Critias spre a-l înlătura pe Socrate : să se dea un ordin de reținere împotriva cuiva (nu-i o problemă pentru noi să arestăm pe cineva), iar filosoful să fie însărcinat să efectueze arestarea și astfel să fie pus într-o situație în care n-are de ales : fie pierde dragostea poporului, fie ni se împotrivește fățiș (II, p. 110). După ce respinge ideea ineficientă dat fiind că cel
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Ai învățat totul din carte, cunoști viața din cărți. Creează-ți singur nefericirea, dacă n-o poți cunoaște altfel. Afundă-te în mocirlă. Trădează-ți prietenul (II, p. 116). Ispitit de târgul în măsură să-i dezvăluie taina zbuciumului fertil, filosoful ezită să depună mărturie la proces, dar promite să se prefacă bolnav în ziua respectivă (II, p. 117). Mefistofelicul interlocutor se mulțumește cu această făgăduială, nu fără a evidenția echivocul situației : Opera ta va fi ambiguă, ca și caracterul tău
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
avantajele și dezavantajele ei, iscând, în cultura noastră, o dispută interminabilă între „autohtoniști” și ceea ce E. Lovinescu a numit „sincroniști”, în sensul aculturației occidentale. Dezavantajul modelului cultural cantemirian a fost subliniat de unul dintre cei mai profunzi reprezentanți ai acestuia, filosoful Constantin Noica în pagini scrise cu prilejul tricentenarului nașterii lui Dimitrie Cantemir, la finele anului 1973. Este vorba de studiul Modelul Cantemir în cultura noastră sau Memoriu către Cel de Sus asupra spiritului în cele trei țări românești. Cum problematica
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Smith). În opinia sa, un guvernământ minimal (stat minimal) reglează relațiile dintre indivizi într-o societate care constituie mediul natural de conviețuire al cetățenilor. Ulterior, el va promova și ideea unui "stat asistențial". 4. John Adams 10 (1735-1826) a fost filosof, om de stat, președinte al SUA între 1797 și 1801, lider al federalismului implicat direct în elaborarea Declarației de la 1776, autor al pamfletului Thoughts on Government. S-a îndepărtat la 1787 de idealismul republican și de federalismul ortodox a lui
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
menit să medieze și să concilieze între clasa aristrocratică și clasa democratică, ceea ce l-a plasat în divergențe cu adepții constituției federaliste americane. Adams a lipsit de la Convenția Constituțională de la Philadelphia, fiind ambasador la Londra. 5. James Madison 12 (1751-1836) filosof și om de stat american, delegat al statului Virginia la Congresul Continental, unde a susținut puternic republicanismul, independența națiunii americane, participant activ la redactarea Constituției americane, promotor al naționalismului american, ulterior membru al legislativului din statul său Virginia și reprezentant
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
pusă în situație de inferioritate nu face o democrație. Acest fapt poate fi argumentat și altfel, traversând diferite viziuni asupra politicului, implicând ideologii, doctrine și concepții diferite, prin compararea a doi indici, puși în aplicare de două organizații cu viziuni, filosofii și obiective total diferite: nivelul democrației așa cum reiese din Democracy Index 2012, realizat de către Economist Intelligence Unit, respectiv nivelul protejării dreptului la proprietate, așa cum reiese din 2013 Index of Economic Freedom, realizat de The Heritage Foundation & The Wall Street Journal
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
este neutru față de orice credință religioasă sau ideologie atee"2. 1. Despre solicitarea invocării numelui lui Dumnezeu în Constituție Atunci când am început să mă documentez pentru elaborarea acestei intervenții, am pornit de la "prejudecata" că cei mai mulți (dacă nu chiar toți) politologii, filosofii politici sau specialiștii în drept constituțional care au analizat-o au respins solicitarea introducerii numelui lui Dumnezeu în Constituție. Cercetările preliminare făcute în acest sens mi-au arătat, însă, că m-am înșelat în această privință. Într-adevăr, foarte mulți
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
specialiștii în drept constituțional care au analizat-o au respins solicitarea introducerii numelui lui Dumnezeu în Constituție. Cercetările preliminare făcute în acest sens mi-au arătat, însă, că m-am înșelat în această privință. Într-adevăr, foarte mulți dintre politologii, filosofii politici sau specialiștii în drept constituțional care s-au pronunțat până acum în privința solicitării în discuție au argumentat, mai mult sau mai puțin pe larg, împotriva ei. Există, însă, se pare, și excepții semnificative. Cel puțin potrivit site-ului Război
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Aviv preia imediat știrea și adaugă că ar fi avut loc o întâlnire între marele savant de origine chineză și intelectualul român de origine evreiască, trăind în Franța de azi pe mâine, pe care doctorul Sinus îl consideră unul dintre filosofii laici cei mai puțin consensuali. Discuția ar fi arborat problemele vremurilor noastre. Cei doi ar fi hotărât să se revadă și să scrie împreună o carte de convorbiri, nu după un plan anume, pe subiectele frecventate. Scenă conjugală, fără tranziție
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
ei să-i desfacă una, doar una dintre legături, i-ar fi de ajuns, și îi arată cum, e foarte simplu. El refuză. Dacă medicii au indicat să fie legată de pat, trebuie că existe o rațiune aici. Ca totdeauna, filosoful este de partea rațiunii și împotriva anulării rațiunii. Îi propune să se ducă la doctor și, dacă doctorul e de acord, atunci... "Fricosule!" După plecarea lui, se întoarce la articolul ei cu și mai multă furie, trebuie să li se
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
aș ști să-ți spun de ce. Curios, nu?" "Nu... Asta e muzica. Ea nu exprimă un sentiment precis, ci lucrul în sine." Și pentru că ideea nu-i aparținea, locotenentul se grăbi să precizeze: "N-am spus-o eu, ci un filosof pesimist pe care doar arta îl consola oarecum de răul de a trăi. Credea că muzica nu încetează să ne farmece chiar și prin modalitățile ei cele mai dureroase, pentru că se ridică la generalitatea formei pure, iar materia e absentă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Rectoratul, responsabilii de partid și poliția secretă, solidari în aspirații, nu mai suportă prezența în Universitate a unui individ cu veleități de independență, desigur vagi, dar absolut inacceptabile din partea unui evreu, care pe deasupra nici nu e membru de partid. Un filosof fără de partid, greu de crezut. Dacă vrea să facă pe independentul, să plece la Tel Aviv. Prezența lui pune în pericol chiar existența catedrei de filosofie. La întoarcerea din China, Fiul poporului tocmai s-a întrebat public asupra utilității a
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
scrie pentru sertar. (S-o fi gândit la ciornele, pe care, din motive obscure, nu a avut ocazia să le trimită la ziarul partidului?) Pe cale de a-și rotunji legenda de intelectual contra-curentului, își atribuie meritul de a se declara filosof marxist, acționând ca atare pe față în aceste vremuri de postmodernism tăios. Un marxist expus tuturor furtunilor, desigur. Rebelul perfect, ce mai! Cine să azvârle primul cu piatra în el? Caterina și Silvia au supraviețuit treizeci de ani soților lor
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
liberalismul însuși este repus în discuție atît pe plan politic cît și economic. Iar acest lucru se întîmplă chiar în țările unde acesta a triumfat cel mai devreme și în modul cel mai complet. Susținătoare ale liberalismului economic, conceput de filosofii secolului al XVIII-lea și pus în practică în secolul al XIX-lea de burghezia din lumea afacerilor, statele occidentale s-au văzut construise de război să reglementeze inițiativa privată și prin intermediul agențiilor, comitetelor și comisiilor diverse să preia conducerea
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
cunoaștere reciprocă și își dă silința să acționeze asupra opiniei publice prin intermediul presei și a unor manifestări diverse precum colocvii, traduceri, călătorii organizate pentru tineri etc. Poate pentru prima oară din secolul ui XVIII-lea și de la încercările făcute de filosofi de a crea o "republică a literelor" care să depășească frontierele, se încearcă constituirea unui embrion de mediu "european", foarte atașat "spiritului de la Geneva" adică de ideologia pacificatoare a Societății Națiunilor. Acesta nu va supraviețui însă furtunii provocate de criză
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]