10,713 matches
-
enormă, fiind considerat șeful „generației”, dar n-a publicat articole filosofice semnificative. În orice caz, a influențat filosofia românească prin eseul "Dimensiunea românească a existenței". În lucrarea sa, analizează paradigma conceptuală ce servește ca mijloc de evaluare a diveselor viziuni filosofice a românilor. Analizând anumite fraze românești, în care el invocă maniera fenomenologică, el pretinde să descopere viziunea inerentă asupra lumii. De exemplu, din analiza particularităților lingvistice a limbii române, el deduce ethosul românesc, cu trăsături precum fatalismul sau indiferența față de
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
care încearcă să răspundă cum de spiritul nu este la nesfârșit tautologic, analizând filosofia europeană de la Platon la Hume. Transilvania a dat în perioada interbelică trei filosofi remarcabili: Lucian Blaga (1895-1961), D. D. Roșca (1895-1980) și Eugeniu Sperantia (1888-1972). Sistemul filosofic al lui Lucian Blaga, numit „intelectualism ekstatic” este o construcție foarte originală, cu origini în filosofia lui Kant, psihanaliză și filosofia patristică. Sistemul a fost proiectat în cinci „trilogii” monumentale, însă doar trei au fost realizate până la capăt și publicate
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
dezbate amplu, cu multe ilustrații, de ce toate aceste teorii au pierdut un punct important. D. D. Roșca, care va fi mai târziu coordonator și traducător al seriilor de lucrări complete ale lui Hegel în română, a ajuns la o sinteză filosofică prezentată în cartea sa "Existența tragică". Este un amestec personal de existențialism, cu origini la Kierkegaard, dar influențat de asemenea de Hegel. Teza sa de doctorat de la Sorbonne, "Influența lui Hegel asupra lui Taine", precum și traducerea în franceză a "Vieții
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
categoriale ale metafizicii clasice cu analiza întrebărilor celor mai generale, analiză făcută posibilă de problematologia lui. Așadar, teoria-cadru a metafizicii devine logica interogativelor. Recent, concepția sa despre metafizică a fost comparată cu cea a lui Collingwood. Din multitudinea de autori filosofici neafiliați celor trei curente precedente îi putem menționa aici pe Vasile Băncilă (1897-1979), Ionel Gherea, Anton Dumitriu (1905-1992) și Ștefan Lupașcu (1900-1988). Vasile Băncilă a scris două comentarii importante despre Blaga și Radulescu-Motru, și a dat o replică valabilă la
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
un fenomenolog de orientare husserliană. Anton Dumitriu, matematician după formarea inițială, a obținut doctratul în filosofie, iar apoi a devenit ajutorul lui P. P. Negulescu. A fost printre primii filosofi din România interesați de filosofia științei, subiect tratat în "Bazele filosofice ale științei". El introduce în România cea mai recentă formă de logică matematică, în special prin lucrările sale "Noua logică" și "Logica polivalentă", unde prezintă sistemul axiomatic "Principia Mathematica" realizat de Russell-Whitehead, precum și sistemul implicației al lui C. I. Lewis
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
de analiză conceptuală. Rezultatele lor au fost pulicate în antologia "Problema determinismului" și în anumite monografii, precum "Principii de cunoaștere științifică" de Onicescu, "Metoda statistică" de Georgescu-Roegen sau "Gândirea matematică" a lui P. Sergescu. În primul deceniu de totalitarism, viața filosofică românească a fost dominată de persecuția tuturor filosofilor interbelici importanți. Lucrețiu Pătrășcanu (1900-1954) a fost autorul lucrării "Curente și tendințe în filosofia românească", ce va stabili pentru decenii statutul filosofilor români. În special cu mijloace rudimentare și suprasimplificări, invocând doctrina
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
a fost predată în Universități de dentiști și lucrători inculți, ce au devenit profesori peste noapte. În urma morții lui Stalin, nucleul dogmei comuniste a început să-și piardă încet din forță. După 1964, anul marii amnistieri a prizonierilor politici, viața filosofică a avut șansa de a reveni la existență, fiind în parte stimulată de reintegrarea profesională filosofilor supraviețuitori, care au fost întemnițați sau maginalitați, și erau deja relativ puțini. Așadar, putem distinge câteva „școli” de filosofie: școala interbelică, școala de la Păltiniș
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
comunist francez și al Rezistenței). În 1948 s-a întors în România și n-a mai putut părăsi țara deloc. N-a publicat nimic până la sfârșitul anilor 70, când a început un ciclu de patru cărți, - ce conțin un sistem filosofic, - desăvârșit abia în 2005. În timpul regimului comunist a scris și publicat trei din cele patru cărți ce compun ciclul: "Sarea pământului", "A fi, a face, a avea", "Eu & tu & el & ea sau dialog generalizat". Ultima sa carte este întitulată "Clipa
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
interiorității, unde găsim „potențialități intermediare”. Mihai Șora este considerat mentorul altei școli mult mai discrete și mai eterogene decât școala lui Noica. În prezent, există un intres în creștere asupra lucrării acestei școli, în special din partea filosofilor grupați în jurul revistei filosofice "Studia Phaenomonologica". Petre Țuțea și-a luat doctoratul la drept administrativ. Înainte și în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, a lucrat ca director în Ministerul Economiei Naționale și a fost cunoscut și considerat de toți membrii generației '27 ca
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
marxiste tinerești, iar apoi a dezvoltat simpatii naționaliste de dreapta, care l-au dus mai târziu la arest și condamnare. În închisoare redescoperă creștinismul, iar după eliberare s-a considerat gânditor creștin. Deși datorită antecedentelor sale politice, a conținutului ideilor filosofice și a credinței religioase, Țuțea n-a putut publica prea mult, a scris o cantitate considerabilă, inclusiv o lucrare târzie proiectată în cinci volume: "Problemele", "Sistemele", "Stilurile", "Științele" și "Dogmele". El le-a terminat pe primele două, și parțial „Stilurile
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
1938) și Corneliu Mircea. Gabriel Liiceanu a devenit proeminent după ce a publicat "Jurnalul de la Păltiniș", unde și-a descris aventura sub îndrumarea lui Noica. De asemenea, aceasta fost cartea care l-a transformat pe Noica într-un fel de stea filosofică. "Jurnalul" este poate cea mai influentă publicație românească de la sfârșitul anilor 1980. Ea încurajează studiul limbi grecești vechi, a latinei și germanei, ca premise pentru un studiu serios al filosofiei. Proiectul filosofic al lui Liiceanu a fost inițial centrat în jurul
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
transformat pe Noica într-un fel de stea filosofică. "Jurnalul" este poate cea mai influentă publicație românească de la sfârșitul anilor 1980. Ea încurajează studiul limbi grecești vechi, a latinei și germanei, ca premise pentru un studiu serios al filosofiei. Proiectul filosofic al lui Liiceanu a fost inițial centrat în jurul ideii de „limită”, și prin urmare și-a dezvoltat cercetarea hermeneutică asupra naturii și istoriei conceptului de „peratologie” (din greacă "peras" = limită). Acest program a fost inițiat cu teza sa de doctorat
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
lui Vasile Dem. Zamfirescu sunt în psihanaliză. Așadar, filosofia sa are amprentele acestor interese. A scris o carte numită " Între logica inimii și logica minții", iubit de Noica, după 1989 a publicat "Filosofia inconștientului" (2 volume), în care explorează pontețialul filosofic a ideii psihoanalitice de inconștient. Alexandru Surdu a fost unul dintre cei mai vechi colaboratori ai lui Noica, dar în mare măsură a fost independent. Ințial, a lucrat în domeniul logicii, pulicând cărți ca "Neointuiționismul" and "Elemente de logică intuiționistă
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
de Sartre, filosofia sa este o investigare a sensului ființei, ce începe cu nimicnicia, încercând să regândească atât "Logica" lui Hegel, cât și "Ființă și neființă" a lui Sartre. El cultivă în mod deliberat o exprimare literară, susținând că discursul filosofic trebuie să aibă două părți, una conceptual obiectivă, iar cealaltă subiectivă, estetică, persuasivă. De curând, Corneliu Mircea pare mai apropiat de filosofia mistică. Urmând exemplele lui Anton Dumitriu, Grigore Moisil sau Octav Onicescu, diferiți profesori de la Universitatea din București s-
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
științifice. Pârvu poate fi considerat ca aparținând curentului structuralism din filosofia științei, urmându-i pe J. Sneed, W. Stegmüller, C. U. Moulines, W. Balzer etc. Analizele structuraliste ale teoriilor au fost aplicate de Ilie Pârvu în domeniul reconstruirii unor lucrări filosofice cruciale, precum "Tractatus" de Wittgenstein sau "Critica rațiunii pure". Ca metafizician, Pârvu a publicat lucrarea în două volume "Arhitectura existenței". În primul volum analizează paradigma structural-generativă din ontologie. În cel de-al doilea volum, el analizează metafizica analitică contemporană, marile
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
scris de asemenea o carte excelentă despre Mircea Eliade, "Ontologii arhaice în actualitate". Marin Țurlea și-a dedicat cariera filosofiei matematicii. Lucrarea sa, "Filosofia și fundamentele matematicii" trasează o distincție între cercetarea proprie a matematicienilor pe bazele lor și cercetarea filosofică a fundamentelor matematicii. În această carte el stabilește posibilitățile, sfera de acțiune și relevanța studiului filosofic al matematicii. Urmând liniile unui program indicat în această primă lucrare, Turlea va elabora "Filosofia matematicii", mai mult ca o istorie a problemelor filosofice
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
a dedicat cariera filosofiei matematicii. Lucrarea sa, "Filosofia și fundamentele matematicii" trasează o distincție între cercetarea proprie a matematicienilor pe bazele lor și cercetarea filosofică a fundamentelor matematicii. În această carte el stabilește posibilitățile, sfera de acțiune și relevanța studiului filosofic al matematicii. Urmând liniile unui program indicat în această primă lucrare, Turlea va elabora "Filosofia matematicii", mai mult ca o istorie a problemelor filosofice în raport cu sistemul matematicii, de la Platon și Proclus la "Principia Mathematica". El analizează metafizica entităților matematice în
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
filosofică a fundamentelor matematicii. În această carte el stabilește posibilitățile, sfera de acțiune și relevanța studiului filosofic al matematicii. Urmând liniile unui program indicat în această primă lucrare, Turlea va elabora "Filosofia matematicii", mai mult ca o istorie a problemelor filosofice în raport cu sistemul matematicii, de la Platon și Proclus la "Principia Mathematica". El analizează metafizica entităților matematice în "Existență și adevăr în matematică" și studiază filosofia matematicii a lui Wittgenstein (care e mai degrabă anti-filosofie). În România, marxismul n-a dat nici un
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
a lui Wittgenstein (care e mai degrabă anti-filosofie). În România, marxismul n-a dat nici un filosof notabil. Singurul filosof marxist de o anumită importanță născut în România, Lucien Goldmann, s-a realizat în Franța. Din cadrul masei de ideologi cu pretenții filosofice, unele figuri s-au detașat totuși, ca filosofi onești. Este cazul lui Athanase Joja (1904-1972), logician și comentator al filosofiei antice, cu contribuții la „logica dialectică” marxistă. A fondat Institutul de Logică al Academiei Române, unde au fost reintroduși profesional mulți
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
deși aceasta rămâne mai curând discretă, fără vreun filosof matur. Filosofia analitică s-a dezvoltat mai mult la Universitatea din București, prin nume precum Mircea Dumitru, Adrian-Paul Iliescu, Adrian Miroiu, Valentin Mureșan, Mihail-Radu Solcan. Mircea Dumitru a scris despre logica filosofică, filosofia limbajului și filosofia minții. Iliescu este un filosof politic (liberalism și conservatorism), dar de asemenea are interese în filosofia limbajului și a publicat o carte despre Wittgenstein. Adrian Miroiu a publicat lucrări în domeniul logicii formale, filosofiei științei și
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Știință Politică și Administrație Publică, s-a concentrat pe alte domenii ce sunt destul de înrudite cu știința politică, precum teoria alegerii sociale, teoria alegerii raționale, competiația electorală, politicile publice și politicile educaționale. Valentin Mureșan lucrează în domeniul eticii, cultivând comentariul filosofic. A publicat comentarii despre Platon, Aristotel și Mill. Profesoul Solcan a contribuit la dezvoltarea filosofiei minții în România, publicând o introducere la filosofia minții din perspectiva științelor cognitive. Un filosof afiliat intelectual tradiției interbelice, foarte apropiat de membrii școlii de la
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
zilele", unde încearcă investigheze în mod hermeneutic "metaphysica naturalis". În final, mulți filosofi universitari, cei mai mulți exponenți ai stilului continental, continuă tradiția interbelică a filosofilor care se pricep la toate, producând în special lucrări de istorie a filosofiei și de hermeneutică filosofică.
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
istoria Huang Xianfan a încercat să ofere investigării trecutului un sens: istoria trebuie învățată pentru a putea face din prezent o durată a demnității umane. Huang Xianfan a considerat necesară considerarea moștenirii antichității ca un întreg de cunoștințe, istorice și filosofice. Între anii 1956 la1981, el a efectuat un studiu cuprinzător de istorie și cultură a Zhuang. Printre scrierile sale principale se numără și editarea operelor „ Istoric simplu al Zhuang”(1957), „Distribuția istorică a Zhuang Guangxi”(1957), „Poezie Zhuang ”(1957), „Sistem
Huang Xianfan () [Corola-website/Science/316047_a_317376]
-
ele însele aparte de restul umanității. (Bailey, p. 375) Ross descrie învățăturile lui Bailey ca punând accent pe "unitatea ce stă la baza tuturor formelor de viață" și pe "unicitatea esențială a tuturor religiilor, domeniilor științei și a tuturor curentelor filosofice". Campbell notează că Noul Grup de Servitori ai Lumiia fost înființat pentru "... promovarea înțelegerii internaționale, a împărțirii beneficiilor economice și a unității religioase". Alice Bailey a vorbit cu putere împotriva tuturor formelor de fanatism și intoleranță. Ea a văzut acest
Alice Bailey () [Corola-website/Science/316179_a_317508]
-
să fie un dantesc permanent îndemn. Tit Liviu Pop- Scriitori contemporani Editura, George Coșbuc”, Bistrița, 2003. Emil Dreptate, un nume ca un pseudonim, nu și-a permis niciun rabat de la calitatea poetică a textelor sale. Poezia lui este meditativă, nu filosofică în sensul lui Blaga, ci apropiată de simțirea lui Ion Pillat. Emil Dreptate transformă lumea din jur în poezie, o poezie sensibilă, ca un obiect de cristal, scump, ușor de spart: O vrabie tresare între picăturile ploilor/Cu mâna ating
Emil Dreptate () [Corola-website/Science/316265_a_317594]