11,345 matches
-
pentru că nu se întinde asupra tuturor". Sigur, citatul spune multe despre sațietatea și prea-plinul unei lumi care s-a săturat de atâta bine. Unui om din estul Europei sau din nordul Africii, care a trăit zeci de ani suferind de foame, asemenea cuvinte i se par fără sens. Am folosit citatul pentru a pune în evidență cât de relativ este conceptul de fericire de la o țară la alta. Mizeria prosperității, Editura Trei, București, 2002, p. 16. 86 Un clasic al economiei
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
evidență cât de relativ este conceptul de fericire de la o țară la alta. Mizeria prosperității, Editura Trei, București, 2002, p. 16. 86 Un clasic al economiei politice, John Maynard Keynes arată: ,,Oamenii nu vor muri totuși întotdeauna în liniște; căci foamea cumplită care pricinuiește la unii letargie și deznădejde neputincioasă, aruncă alte temperamente în agitația nervoasă a istoriei și în disperare nebună. Aceștia, în nenorocirea lor grozavă, s-ar putea să dărâme și ce mai rămâne organizat și să scufunde civilizația
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
a arătat mai de mult situația câinelui pus să aleagă între oploșirea lui lângă stăpân, - care îi asigură hrana, obligat în schimb să-l servească fidel, pierzându-și astfel libertatea, - ori să și-o păstreze, alergând mândru și hămesit de foame... Regimurile politice totalitare, - uneori poeții însiși, doritori de trai bun, indiferent de căile alese, oscilând, de pildă, între versuri și negustoria de orice fel, au înțeles imediat alternativa... Întrebați pe cine vreți. Pe Dinescu, pe Păunescu, învârtiți fiecare pe căi
Apărarea poeziei sau dilema câinelui by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12560_a_13885]
-
și acum de disperare că nu mă voi sătura niciodată, în timp ce, în pustiul în care m-a lăsat Dumnezeu, trei îngeri, Adela și copiii, mă veghează cu lumina lor blândă. Îmi este rușine că în această lumină mă sfâșie o foame atât de deșucheată și, acum, tristețea că voi muri înfometat" (p. 248-249). Toată tragedia unui ,artist al foamei" e rezumată aici. Radu Petrescu își trăiește și în anii 1964-1970 drama marginalizării. Avea gata romanul Matei Iliescu, dar se simte pierdut
Pariu cu posteritatea by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12540_a_13865]
-
Dumnezeu, trei îngeri, Adela și copiii, mă veghează cu lumina lor blândă. Îmi este rușine că în această lumină mă sfâșie o foame atât de deșucheată și, acum, tristețea că voi muri înfometat" (p. 248-249). Toată tragedia unui ,artist al foamei" e rezumată aici. Radu Petrescu își trăiește și în anii 1964-1970 drama marginalizării. Avea gata romanul Matei Iliescu, dar se simte pierdut într-un anonimat nedrept. E funcționar la un institut cu profil agricol. Traduce și stilizează traduceri din italiană
Pariu cu posteritatea by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12540_a_13865]
-
ignora igiena morală făcându-se că nu vede jegul vreunuia dintre prietenii săi. Dorin Tudoran are însă un mare defect. Prin simpla lui existență ne reamintește de lașitățile și fricile noastre de pe vremea lui Ceaușescu. Pe când el făcea disidență - greva foamei! - sub un regim în care nu sufla aproape nimeni, curajul lui ne pălmuia moral. Cine e acesta? Ce-a vrut el să demonstreze cu greva lui? Voia să se care din România și a făcut pe victima! Vorbe din astea
Marele defect al lui Dorin Tudoran by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12550_a_13875]
-
că ai pierdut de tot, pui repede de-o bășcălie: ,prin toată zestrea de mișto/ eu beau o bere, tu cointreau"; ,îmi este deja rău de mine/ din visuri am făcut praline/ și le-am mîncat, și-acum mi-e foame/ mă îngrijesc vreo patru mame/ sînt șchiop și surd și vărs mereu/ același eu, același eu". Oricum, printr-o ciudată răsucire, ce ascund alții se varsă în memoria de rezervă a insului intrat în malaxor: ,ia te uită cum pictează
Iubirile unui uituc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11360_a_12685]
-
se desprinde sudul/ și viceversa/ în timp ce potrivesc vestul/ se desprinde estul/ și invers" (p. 224). Instabilitatea părților Basarabiei e chiar tragedia istoriei ei vechi sau recente. Pe urmele lui Mircea Dinescu, Vsevolod Ciornei a deprins subversivitatea și complicitatea cu cititorul: Foamea citește ziarul/ Parafrazez și eu ca să priceapă iapa/ Dacă scriu mai departe etcetera/ o să ziceți, desigur, că sunt evaziv,/ dar dracu știe cum să mai sucesc pastișa aia/ ca să n-o depisteze deștepții ăia/ care-și câștigă pâinea cu depistarea
Privighetori printre vrăbii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11367_a_12692]
-
cu plăcerea sexului. Faire l’amour arată că, la un moment dat, pudoarea minuitiștilor care evită mereu tematizarea sexului pentru a păstra temperatura lecturii scăzută ( închpuiți-vă efectul unei scene de amor pasional în mijlocul lui Molloy) ar putea fi învinsă de foamea de autenticitate. Faire l’amour este un hibrid. Sticluța de acid clorhidric, mascota romanului, constituie simptomul apropierii dintre sardonicul nepăsător, "estet" al foarte-nou-romancierilor ( cînd acidul se află în relație cu protagonistul, aflat astfel mereu în pericol de autosuspendare) și cruzimea
De la nimic la ceva by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13671_a_14996]
-
oricărui dușman împotriva căruia să poți lupta, în afară de timpul care trece, inexorabil, sau care refuză să treacă. Ce v-a susținut în acele momente? R. Eram tot timpul foarte ocupat. Ocupat cu cititul, cu studiul, ocupat să organizez greve ale foamei, să stabilesc comunicarea cu cineva. Și, chiar și în singurătate absolută, așa cum ați citit în cartea mea, eram ocupat cu construirea, în mintea mea, a unui castel. Cît despre momentele de veselie, se întîmpla să rîdem cu lacrimi. Umorul este
Convorbire cu Vladimir Bukovski by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13624_a_14949]
-
putință de îndoială că, apăsînd pedala (și primind mîncarea), produce suferință celui de-al doilea animal. Și acum, cum au reacționat animalele din prima suprafață? În jur de 15 la sută au refuzat complet să apese pedala (chiar dacă le era foame); în jur de 45-50 la sută au refuzat și ei să apese pedala, dacă înainte fuseseră puși în cea de-a doua parte și suferiseră; în jur de 25 la sută mîncau indiferent de experiența lor anterioară. Nu vă amintește
Convorbire cu Vladimir Bukovski by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13624_a_14949]
-
decurge ( și) din puritate, ( din excesul ei, tiranic)... Infernul conștiință încărcată... Tipii inferiori silindu-se să intre în societatea celor ce li se par superiori, printr-un exces de informație, de cleveteală și de bârfe crezând că astfel restabilesc echilibrul... Foamea, fiica puterii. Foamea ca sursă a puterii umilitoare. Ce e mediocru, nu este adevărat. Un prost căruia altă șansă nu-i mai rămâne decât să fie loial. Cruzimea ca barieră mentală protectoare. Unii rezistă la mari suferințe morale din cauza acestei
Creionul de argint by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13688_a_15013]
-
puritate, ( din excesul ei, tiranic)... Infernul conștiință încărcată... Tipii inferiori silindu-se să intre în societatea celor ce li se par superiori, printr-un exces de informație, de cleveteală și de bârfe crezând că astfel restabilesc echilibrul... Foamea, fiica puterii. Foamea ca sursă a puterii umilitoare. Ce e mediocru, nu este adevărat. Un prost căruia altă șansă nu-i mai rămâne decât să fie loial. Cruzimea ca barieră mentală protectoare. Unii rezistă la mari suferințe morale din cauza acestei bariere făcută din
Creionul de argint by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13688_a_15013]
-
apoi le răstoarnă spectaculos sau cărora le găsește noi valențe. În cartea dedicată durerii și identității (The Body in Pain), Scarry propune o legătură interesantă între suferința fizică și imaginație: în vreme ce durerea e o stare fără un obiect imaginar exterior (foamea mă face să-mi imaginez mîncare, dar durerea e autoreferențială mai degrabă), imaginația e o serie de obiecte care nu decurg din nici o stare anume. Dacă ar fi să o considerăm stare, ea presupune suprapunerea desăvîrșită cu obiectele ei exterioare
Ipoteze ciudate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16600_a_17925]
-
că nu visăm, că realitatea e infinit mai insuportabilă decât visul! Crima regimului Constantinescu e și ea imprescriptibilă: cu iresponsabilitate, ascunzându-și incompetența în spatele unor minciuni infantile, ei au ucis speranța. De-acum înainte, amărășteanul căruia copiii îi mor de foame nu va mai crede că democrația e o soluție și Europa o salvare. Refugiat prin bufete imunde și bodegi luate-n antrepriză de șobolănime, românul-standard nu mai crede decât în minciuna roșie, în naționalismul agresiv și în demagogia fascistoidă. La
Un dăunător de toamnă: indicele demografic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16640_a_17965]
-
un milion de lei. Adică sub patruzeci de dolari! Toate acestea nu vor rămâne fără urmări. Oricâte F.N.I.-uri și oricâte Bingo-uri vor demara sub privirile încurajatoare ale viitorilor stăpâni ai țării, ele nu vor elimina spaima de exterminare prin foame, deja adânc înfiptă în mintea românilor. Iată, am ajuns să dăm "Matizuri" pe carne de pui, după ce am dat lemn pe cafea și minereuri pe țigări. E, oricum, un pas înainte! Un pas care vorbește despre performanța economiei românești: cele
Un dăunător de toamnă: indicele demografic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16640_a_17965]
-
mută la Consiliul Culturii și Educației Socialiste și la CC al PCR. Era o cenzură dublă, agresivă și foarte mult dăunătoare. Pe vremea iernilor geroase și a foametei ceaușiste erau interzise nu numai idei ci și cuvinte (frig, ger, frică, foame). De un regim sever, să adaug, aveau parte textele clasicilor literaturii române. Operau cîteva interdicții (pasaje antirusești de care erau pline scrierile scriitorilor secolului al XIX-lea, recriminări naționaliste). În loc să se fi publicat astfel de pasaje cu aprobarea cenzurii, redactîndu-se
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
încât să nu știe ce face. Mai precis, c-a intrat în slujba pesedeilor. Orice vot luat de la alinața D. A. e-un ghiocel așezat în glastra lui Năstase. Dacă va fi răsplătit pentru jocul periculos de azi, vom vedea. De foame nu va muri, pentru că România are încă destule reprezentanțe în străinătate unde se poate roade un oscior dulce. Nici personajul Lia Roberts nu intră în altă logică. La un popor unde temperatura xenofobiei urcă foarte ușor — vezi succesele pe ramură
Celuloza de la cap se-mpute by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13103_a_14428]
-
revindea cu 3000”. Iar mie-mi spunea: “M-ai furat de bani!” (rîde). Cică eu l-am furat! Sunt nebuni! R.G. - Ați avut și disperări? A.C. - Tot timpul. Nu știu dacă voi mai reuși să trăiesc sau voi muri de foame... aici... R.G. - Disperarea a fost numai din lipsă de bani? A.C. - Dar din ce alt motiv? Există altul? (rîde) R.G. - Disperări existențiale... A.C. - N-am avut așa ceva. Nici în țară și nici la Paris. R.G. - A meritat Parisul... A.C. - Absolut
Interviu cu Aurel Cojan by Ruxandra Garofeanu () [Corola-journal/Journalistic/13072_a_14397]
-
marilor națiunii trebuia să fie de domeniul evidenței. În interiorul granițelor țării, nimeni nu avea dreptul să pună sub semnul Întrebării această chestiune, chiar dacă noi, neputincioșii, zăceam ore În șir, uzi și mânjiți din cap până În picioare, sau răbdam, cumplit, de foame. Cel care ar fi Îndrăznit era Împotriva partidului și conducătorului iubit. După povestioară, am ațipit. M-am trezit târziu, spre miezul nopții. Difuzorul Încă mai cânta. Niște vechi romanțe, pline de dor, m-au adormit din nou. Dimineața, același difuzor
Mătăniile Alexandrei(continuare). In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/75_a_280]
-
fugă erau mitraliați. Totuși, puținii dintre ei care au reușit să se salveze au dat informații, după destrămarea Uniunii Sovietice, despre crimele petrecute în acest lagăr. Multe mărturii a tipărit ziarul "Curierul de Nord" din Bălți. Cadavrele celor doborâți de foame, boală, sau uciși de gardieni erau aruncate în șanțurile mocirloase din apropiere. După ce locul masacrelor a fost dat în vileag, în anii 1991-1992 s-au făcut cercetări în lungul mlaștinilor și rezultatele au fost cutremurătoare. Români evlavioși și gazetari de la
Masacrul de la Bălți. In: Curierul „Ginta latină” by Nicolae Ciubotaru () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2254]
-
să închid ochii, mă va face Domnia voastră, cu toată puterea pe care o aveți, să adorm, daca nu vreau?" Și mai departe: "Să procur abundență celor necesare vieții, căci nu există lucru care să obosească inima săracilor mai mult decat foamea și lipsurile". În această lumină, Don Quijote, respins că excepție aberantă în sistemul de fier, devine centrul generator al sistemului diamantin de promovare a valorilor umane. Valori pe care nu le reneagă niciodată. Niciodată? Atunci ce sens au "vindecarea" și "pocăința
Noi concepte-cheie în interpretarea lui Don Quijote by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/17615_a_18940]
-
Vei fi puternic! - Piei, voce impura,/ Nu ești a mea! - Ba da, ba da, învață:? Șunt tu, șunt eu! Șunt eul tău de zgură,/ Inoxidabilul experienței!/ Ascultă-mă: soarele zdrente-i,/ Vînturi polare-ti matură prin viață./ Vrei leac la foame de căldură?/ Îmbracă-te cu gheață!". O situatie limită a acestui vizionarism ambivalent o formează estetizarea demoniei însăși, în atari cristale ale răului, care, tinzînd spre culminație, explodează în fast baroc: "Frate, ce vine nu-i război:/ E cristal adînc
După un model dantesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18151_a_19476]
-
dedă zilnic unor exerciții de sinucidere, transcrise în tonul imparțial al unor procese verbale, pentru ca imediat după aceea, morțile imaginare să fie reduse la formula "dar înainte de toate, mor de mama mea". Sintagma reduce mama la un factor letal, ca foamea, setea sau frigul, ori bolile și suferințele "de care se poate muri...". Cît despre exil, el este asumat "ante factum". "Sedentarismul acționa asupra mamei mele și a soțului ei pe care l-a luat de pe drumuri întocmai unei boli spastice
Raftul cu ultimele suflări by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14291_a_15616]
-
explozive, să fie îmbibat de experiența intra- și extra-muzicală a predecesorilor, dar informația, oricât de apetisantă, nu se cade să fie doar ingerată, ci, mai ales, digerată, în așa fel încât, fie ideea ori conceptul, fie setea de inedit sau foamea de insolit să se coaguleze în energii ce întrețin vibrația. Componistica românească pare a fi învățat să dea glas unei atari vibrații. Dacă în deceniile 6-7 morbul formalizărilor sățioase (explicabil prin tentația “fructului oprit” consecutivă epocii staliniste) pusese stăpânire cu
Curiozitate și erudiție by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14339_a_15664]