13,216 matches
-
Iisus cel Răstignit! A sărutat, și a Îmbrățișat Copilul plăpând cum era La pieptul mamei se strângea Văzând durerea Lui Iisus pe Cruce Pe mama o-ntreba: De ce L-au pedepsit pe El? Cu duioșie și durere Și lacrimi printre gene I-a zis: Vei afla tu mai târziu... Copilul meu, copilul meu Și zâmbetul lui, S-a transformat În lacrimi De iubire și durere... Și astăzi mai plânge acel copil Durerea Lui Iisus, Iisus! Dumnezeule Ceresc 15.08.2006 Doamne
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
pe datorie. Din toată gașca nu era unul care să nu fi făcut pe el și să nu fi dat pe goarnă Îndată ce ar fi fost trosnit peste bot și-ntrebat „De unde-ai luat-o?” Cel mai nasol dintre toți era Gene Doolie, un irlandez pirpiriu, undeva Între poponar și pește ca stil. Gene era informator pînă-n măduva oaselor. Probabil că scotea din buzunar liste murdare - avea mîinile murdare tot timpul - și le recita gărzii. Ți-l Închipuiai intrînd agitat În cartierele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
făcut pe el și să nu fi dat pe goarnă Îndată ce ar fi fost trosnit peste bot și-ntrebat „De unde-ai luat-o?” Cel mai nasol dintre toți era Gene Doolie, un irlandez pirpiriu, undeva Între poponar și pește ca stil. Gene era informator pînă-n măduva oaselor. Probabil că scotea din buzunar liste murdare - avea mîinile murdare tot timpul - și le recita gărzii. Ți-l Închipuiai intrînd agitat În cartierele generale ale englezilor În timpul tulburărilor din Irlanda, Într-o togă cenușie murdară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
creștini, dînd informații Gestapo-ului, GPU-ului, stînd de vorbă Într-o cafenea cu un agent de la Narcotice. Mereu cu aceeași față slabă, de șoarece, cu haine ponosite, demodate, și cu vocea ascuțită și plîngăreață. Lucrul cel mai insuportabil la Gene era vocea. Te pătrundea pînă-n rărunchi. Prin vocea asta am luat prima dată contact cu existența lui. Nick tocmai ajunsese la mine cu niște bani de marfă, cînd a sunat interfonul. - SÎnt Gene Doolie, a spus vocea. Îl aștept pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
și plîngăreață. Lucrul cel mai insuportabil la Gene era vocea. Te pătrundea pînă-n rărunchi. Prin vocea asta am luat prima dată contact cu existența lui. Nick tocmai ajunsese la mine cu niște bani de marfă, cînd a sunat interfonul. - SÎnt Gene Doolie, a spus vocea. Îl aștept pe Nick și-l aștept de mult timp. Vocea i s-a subțiat pe „mult timp” Într-un scîncet șuierat, care-ți zgîria urechile. - Păi, e-aici. Presupun că o să te vezi cu el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
un exemplu clar. Da, se știa despre Nick că vorbise o dată. Dar faptele În cazul ăla, În care fusese implicat și Doolie, indicau că sifonul putea să fi venit la fel de bine și de la Doolie. La cîteva zile după faza cu Gene Doolie, tocmai ieșeam de la metrou În Washington Square, cînd m-a abordat un puști blond și slăbănog. - Bill, a zis, Îmi Închipui că nu știi cine sînt. Luam de la tine prin Nick și m-am săturat să-mi fure din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
a zis, Îmi Închipui că nu știi cine sînt. Luam de la tine prin Nick și m-am săturat să-mi fure din fiecare capsulă. Poți să te ocupi de mine direct? M-am gîndit: „În fond, ce mama dracu’? După Gene Doolie, de ce să fac discriminări?” - OK, puștiule, am zis. CÎte vrei? Mi-a dat patru dolari. Hai să facem cîțiva pași, am zis eu și am pornit-o spre Sixth Avenue. Aveam două capsule În mînă și așteptam să ajungem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
mers În continuare. Venea cu mai puțin sau fără un sfanț. Era mereu pe cale să primească bani de la mătușă sau de la soacră sau de la altcineva. Își susținea poveștile cu scrisori și telegrame. A devenit o pacoste aproape la fel de mare ca Gene Doolie. Alt client permanent era Marvin, chelner cu juma’ de normă Într-un club de noapte din Village. Era tot timpul neras și avea un aspect mizerabil. Purta o singură cămașă, pe care și-o spăla cam la o săptămînă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Black, Robert, "Notes on the Date and Genesis of Machiavelli's De principatibus", în Europa e Italia: studi în onore di Giorgio Chittolini / Europe and Italy: studies în honour of Giorgio Chittolini, Firenze University Press, Florența, 2011, pp. 29-41. Brucker, Gene , "Niccolò Machiavelli, His Lineage, and the Tuscan Church", în I Tatti Studies, 13 (2010), pp. 77-89. Bucci, Giulio Cesare, La misteriosa Rocca o Castellaccio dei Machiavelli a Montespertoli, Edizioni IT.COMM, Florența, 2006. Chabod, Federico, "Del Principe di Niccolò Machiavelli
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
The Medici în Florența: The Exercise and Language of Power, Olschki, Firenze, 1992. ---, "The Language of Empire", în Florentine Tuscany: Structures and Practices of Power, W. J. Connell și A. Zorzi (eds), Cambridge University Press, Cambridge, 2000, pp. 32-47. Brucker, Gene A., Florentine Politics and Society, 1343-1378, Princeton University Press, Princeton, 1962. ---, The Civic World of Early Renaissance Florența, Princeton University Press, Princeton, 1977. Connell, William J., "Machiavelli on Growth aș an End", în Historians and Ideologues: Essays în Honor of
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
a evoluției instituțiilor reprezentative, istoricii din Florența au preferat să studieze raporturile de tip clientelar așa cum s-au dezvoltat ele în interiorul unor sectoare relativ limitate ale societății 1. Modelul acestui tip de cercetări a fost stabilit în esență să de Gene Brucker în anii '60, atunci când a sugerat că în perioada cuprinsă între sfârșitul secolului al XIV-lea și începutul secolului al XV-lea s-a dezvoltat o nouă specie de patronat care se aseamănă foarte mult cu relațiile din interiorul
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Princeton University Press, Princeton, 1979. Brown, Judith C., În the Shadow of Florența: Provincial Society în Renaissance Pescia, Oxford University Press, New York, 1982. ---, "Florența, Renaissance and Early Modern State: Reappraisals", în Journal of Modern History, 56, 1984, pp. 285-300. Brucker, Gene, "The Structure of Patrician Society în Renaissance Florența", în Colloquium, I, 1964, pp. 2-11. Chiappelli, Alberto, "Sopra due avvenimenti storici notevoli nella vită pistoiese dell'anno 1478. Îl trasferimento della Università di Pisa a Pistoia e la dimora della famiglia
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
The Crisis of the Early Italian Renaissance, (ed. rev.), Princeton University Press, Princeton, 1966. ---, În Search of Florentine Civic Humanism: Essays on the Transition from Medieval to Modern Thought, vol. 2, Princeton University Press, Princeton, 1988, I, pp. 43-67. Brucker, Gene A., The Medici în the Fourteenth Century, repr. în Renaissance Florence: Society, Culture and Religion, Goldbach, Keip, 1994. Cipriani, G., "Îl mito etrusco nella Firenze repubblicana e medicea dei secoli XV e XVI", Ricerche storiche, ÎI, 1975. Bruni, Leonardo, Laudatio
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
124-126. Braudel, Fernand, "Sur une conception de l'histoire sociale", în Braudel, Écrits sur l'histoire, Flammarion, Paris, 1969. Brentano, Robert, York Metropolitan Jurisdiction and Papal Judges Delegate (1279-1296), University of California Press, Berkeley & Los Angeles, 1959, pp. 72-77. Brucker, Gene A., Florentine Politics and Society, 1343-1378, Princeton University Press, Princeton, 1962, pp. 187-193. ---, The Civic World of Early Renaissance Florence, Princeton University Press, Princeton, 1977, pp. 472-507. Buonaccorsi, Biagio, "Sunmario di cose seguite da dì 6 di giugnio 1498 fino
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
patronaj, iar conducătorii Partidului Guelf o treime. Spre deosebire de priory din Anglia, care are o functie monastica, prioria italiană este o simplă biserică care are "sateliți" sau care are în subordine alte biserici. 6 Beneficiile familiei Machiavelli au fost descrise în Gene Brucker, "Niccolò Machiavelli, His Lineage, and the Tuscan Church", I Tatti Studies, 13 (2010), pp. 77-89, care asociază aparentă lipsa de interes a lui Niccolò în privința lor cu atitudinea sa critică față de Biserică. Dovadă că Niccolò a fost în schimb
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Pastorale (în continuare "VP") 004-1, fol. 69r (26 octombrie 1514): "Omnia [canc.: bene] male se habebant. Lampas non erat accensa ante corpus Christi. Domus tota ruinosa. Et ecclesia male se habebat. Relatum est Nicolaum de Malchiavellis tenere ad affictum omnia". Gene Brucker (vezi "Niccolò Machiavelli," p. 77) mi-a pus la dispoziție cu amabilitate o fotocopie a originalului. 12 Pentru localizarea castelului și a prioriei și o dispută de secol XVII asupra pământului deținut de fiecare, a se vedea Giulio Cesare
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
șui rapporti dei primi Medici con le comunità del dominio fiorentino", în Riccardo Fubini (ed.), La Toscana al tempo di Lorenzo îl Magnifico. Politică, economia, cultura, arte, Pacini Editore, Pisa, 1996, 3, pp. 907-1015. Sunt recunoscător în mod special lui Gene Bruckner, James Masschaele și Elisabeth Polliod pentru comentariile lor asupra versiunii inițiale a acestui eseu. 1 N. Rubinstein, The Government of Florența Under the Medici, 1434-1494, Oxford, 1966; Idem, Lorenzo de' Medici. Formation of His Statecraft, un eseu din 1977
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Martie 1453. Martelli, "Profilo ideologico", cît., pp. 30-33, explică ce era atât de ofensiv într-un astfel de tratat aparent inofensiv. Cf. Vespasiano, Comentario, ÎI, p. 593. 77 Vespasiano, Comentario, ÎI, p. 587. 78 Vespasiano, Comentario, ÎI, pp. 535-6. 79 Gene A. Brucker, "The Medici în the Fourteenth Century", repr. în Renaissance Florența: Society, Culture and Religion, Goldbach, Keip, 1994, p. 2. 80 Vezi Vittorio Franchetti Pardo and Giovanna Casali, I Medici nel contado fiorentino: ville e possedimenti agricoli tra Quattrocento
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
fol. 21. 22 Prevederea din 29 august 1367 este citată de Guido Pampaloni, "Gli organi della Repubblica fiorentina per le relazioni con l'estero", în Rivista di studi politici internazionali, 20 (1953), p. 266, nota 23. 23 Despre acest război: Gene A. Brucker, Florentine Politics and Society, 1343-1378, Princeton University Press, Princeton, 1962, pp. 187-193. În mod semnificativ commissario este în totalitate absent din studiul lui Daniel Waley asupra miliției comunale: "The Army of the Florentine Republic from the Twelfth to
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
de' dua rectori sia di tale extimatione che non și habbi ogni giorno a mandarci un Commissario Generale...". 96 Zorzi, "Aspetti", p. 421, care se bazează pe Chittolini, "Ricerche", p. 334 notă 45. 97 Atmosferă politică a fost descrisă de Gene A. Brucker, The Civic World of Early Renaissance Florența, Princeton University Press, Princeton, 1977, pp. 472-507; și Kent, Rise of the Medici. Un țel al florentinilor în războiul cu Lucca a fost crearea unor noi funcții teritorial. 98 Piero Parenti
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Ivan (1), Ilișescu (1), Vâlcu (1), Cîrligeanu (1), Amoagdei (1), Dumitrache. Antrenor: Ion Arsene. HCM BUZĂU: Gongea, Costache - Goran (7), Moise (5), Fl. Chelaru (4), Antoce (4), Bodârlău (3), Ciobanu (3), Matei (2), Stoica (2), L. Roșu(2), Senchiu (1), Geană (1). Antrenor: Romeo Ilie. 20 AUGUST Două reprize, două fețe: Știința MD Bacău - Dinamo Municipal Brașov 29-24 (15-17) Știința a debutat cu o victorie la ediția 2010 a Cupei Municipiului Bacău, însă după o primă repriză care ar trebui cât
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
obligatoriu și ceva din noi, ca urmași firești. Chiar dacă ne doare prea puțin de alții, dar ne doare de noi, să ne gândim că bacteriile ancestrale de pildă, ca și toate formele de viață care au urmat, au lăsat câteva gene În noi, ce se manifestă, tot În noi, chiar dacă uneori neplăcut, ori de câte ori apare o incompatibilitate cu mediul, un stress adică. Atunci ele ies la iveală - cancerul adică - vrând să salveze ce se mai poate salva, adică viața cu V mare
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
orice om care se respectă trage până la patru-cinci cărți pe an. Când nu e ocupat cu operarea vreunei tumori la cine știe ce jigodie de câine. Fi-sa era destul de jenată. Arăta incredibil de normal cu așa părinți. Când te gândești ce gene moștenea. Sau poate mă-sa, din fericire, îl înșelase pe veterinar într-un moment de luciditate. Io aș încerca și cu dânsul, părea să zică. Dumnealui. Nimeni nu știe prea bine cum să mi se adreseze. O babă, odată, m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
biserică - era duminică și astfel se explică -, i-au măcelărit, au mai rămas doar câțiva moșnegi, boșorogi netransportabili, la slujbă. Nu se prea vorbește despre acel eveniment, pentru că i-ar pune pe cei de aici într-o lumină proastă. Ce gene le-au lăsat lor acei infirmi, boșorogi, știindu-se că pe atunci rar se cununau doi tineri din sate diferite? Și ce zestre genetică au sătenii, în consecință? E o enigmă la mijloc. Singura explicație ar fi că au migrat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
niștite și mai precare prin descoperirea, adică, a anticorpilor, a razelor X, ultrascurte și ultraviolete, a radiumu lui, a anti bio ticelor, penicilina și streptomicina, a neosalvarsanului, a sulfamidelor, a vitaminelor și a hormonilor, cu funcțiunile misterioase ale secrețiilor glandulare; gene rația noastră, cât și cea de sub ochii noștri au cunoscut și vor avea să mai cunoas că Încă pe ultimii oameni ciupiți de văr sat, pe ultimii holerici, difterici, tuberculoși, canceroși, pneu monici, sifilitici și blenoragici, ca și pe ultimii
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]