11,250 matches
-
Nostradamus! Opoziție sau careu Dispoziție: Vulnerabilitatea este accentuată. Individul se simte fragil, depășit de emoțiile sale, invadat de incertitudini și de o profundă senzație de nehotărâre, de nesiguranță. Evenimente: Acest tranzit se traduce În general prin faze depresive a căror gravitate se determină cu ajutorul temei natale. Există o pierdere temporară a echilibrului, o lipsă a reperelor, care aduce uneori ezitări, erori, temeri nejustificate, coșmaruri nocturne. Cea mai mică schimbare În obiceiuri este resimțită Într-o manieră dureroasă sau perturbatoare. Mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
Exemplu: Paul (vezi tema de la p.) 1975: Neptun este În careu cu Luna natală. „Evenimentul principal al anului a fost pentru mine o depresie nervoasă gravă, cu spitalizare. La originea acesteia s-a aflat o succesiune de Întâmplări fără o gravitate evidentă și fără o legătură specială Între ele, În urma cărora am devenit mai vulnerabil. Devenisem incapabil de a-mi controla emoțiile, reacțiile. Aveam impresia că toate lucrurile pe care Îmi clădisem echilibrul erau iluzorii sau dispăreau. Experiența asta m-a
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
trei niveluri, astfel: strict secrete de importanță deosebită, strict secrete și secrete. Informațiile strict secrete (SUA), cărora le corespund informațiile strict secrete de importanță deosebită (România), sunt informațiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă daune de o gravitate excepțională securității naționale. Informațiile secrete (SUA), ceea ce echivalează cu informațiile strict secrete (România), sunt informațiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă daune grave securității naționale. Informațiile confidențiale (SUA), corespunzătoare informațiilor secrete (România), sunt informațiile a căror divulgare
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
unei persoane juridice de drept public sau privat; • nivelurile de secretizare se atribuie informațiilor clasificate din clasa secrete de stat și sunt: - strict secret de importanță deosebită - informațiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă daune de o gravitate excepțională securității naționale, - strict secrete - informațiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă daune grave securității naționale, - secrete - informațiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă daune securității naționale; • protecție juridică - ansamblul normelor constituționale și al
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
neputinței, al handicapului și durerii. Un program de activități echilibrat, satisfăcător (muncă, educație, sport etc.) are o importanță deosebită pentru bunăstarea - sănătatea fiziologică, psihică și psihologică a deținuților(telor). Repartizarea deținutelor în camere trebuie să se realizeze nu doar în funcție de gravitatea penală a actului comis și gen, ci mai ales în funcție de vârstă, personalitate, înclinații, gradul de degradare morală și fizică, de deficitul sentimentelor social-morale (pervertire), de tehnicile de reabilitare psihosociale stabilite în cazul fiecăreia, de șansele inegale de remodelare - îndreptare pe
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
hipotalamo-hipofizo-ad renocorticală, efectul de calmare pe care sprijinul suportiv îl are în reducerea rapidă a anxietății și a tensiunii musculare, efectul suportului social asupra stimei de sine, efectul asupra depresiei, mecanismul sugerat fiind acela că percepția unui sprijin disponibil scade gravitatea percepută a stresorilor, scade anxietatea, crește abilitatea de adaptare, efectul asupra abuzului de substanțe, integrarea socială ridicată alături de un bun sprijin emoțional fiind corelată cu rate mai scăzute ale abuzului de tutun și alcool. În concluzie, apartenența la o rețea
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Una dintre problemele actuale ale societății românești o constituie creșterea cererii de droguri în rândul populației generale și, îndeosebi, în rândul tinerilor. Proliferarea fenomenului consumului de droguri în Capitală și în marile orașe a surprins opinia publică prin amploarea și gravitatea sa. Primele studii efectuate în anul 2003 au estimat numărul consumatorilor de heroină injectabilă din București la aproximativ 24.000 de persoane, ceea ce reprezintă 1% din totalul populației orașului. De asemenea, conform studiului național privind consumul de tutun, alcool și
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
dintr-un text, ca o emisiune de televiziune) pot fi evaluate intensitatea pozitivității violenței (să spunem, folosirea violenței pentru a pedepsi și a face dreptate) sau dimpotrivă, intensitatea negativității actelor, termenilor și scenelor de violență televizuală (ca exemplu, prin desemnarea gravității consecințelor actelor violente, de la lezare la vătămare corporală și omucidere). Analiza semio-discursivă, care nu se limitează la cuantificarea și tipologia conținuturilor violente (violența psihologică, violența verbală, violența fizică, violența socială, violența economică, violența sexuală), a frecvenței și duratei faptelor și
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
făcut rezolvarea). ● Desensibilizarea, ca o consecință a faptului că, mai ales în percepția copiilor, ceea ce se întâmplă pe ecran nu este „real” și mai ales faptul că numărul mare de victime îi „desensibilizează” pe tineri, ca și pe adulți, în fața gravității violenței. ● Scenarizarea violenței „de dragul violenței” (estetica spectaculară și dramatizată a violenței). ● Maniheismul tratării semio-discursive a actelor în scenele de violență (reducerea confruntărilor dintre personaje și actori la dispute între două „tipuri pure” de actanți: unii% „negativi”, alții% „pozitivi”. Combinarea unei
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
din emisiunile de informare și din cele ficționale este tabelul 4. Tabelul 4. Categorii și contexte de semnificare Categorii contextuale de evaluare Tipuri de violență Psihologică, verbală, fizică, socială, economică, sexuală Categorii ale negativității și grade de intensitate Tipul și gravitatea consecințelor asupra victimelor (omucidere, rănire etc.) Nivel de vizibilitate (fățișă, mascată) Nivel de realitate (fizică, simbolică) Nivel de intenționalitate (premeditată, întâmplătoare, accidentală) Nivel ludic (umor, ironie, amuzament, detașare) Scene de groază și oroare (tragedii) Potențialul impactului negativ al scenelor și
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
agresorul), victima și consecința actului - pedeapsa - închisoarea. Remușcările sunt față de victimă, de persoana ucisă. B.V. are remușcări, se consideră vinovat, nu-și poate ierta uciderea, moartea celor două victime, nu privește pedeapsa ca un sentiment de injustiție, este conștient de gravitatea faptei comise. „Altfel văd lucrurile acum, nu aș mai face-o, nu trebuia să se întâmple așa. De ce am făcut-o? De ce i-am omorât? Nu am avut chiar așa multe greutăți în viață ca alții; alții au avut mult
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
grilă, deoarece imaginea care trebuie completată este o grilă ghidată de între-bări; în exemplele noastre, este vorba de întrebări despre multiplele aspecte ale delincvenței juvenile (cauzele acestei delincvențe, responsabilitatea pe care o au societatea și delincventul, rolul familiei, gradul de gravitate a infracțiunilor, recidiva, politicile de prevenție, tipurile de sancțiuni, modul de a convinge delincventul să-și rectifice comportamentul...) și întrebările despre mizele campaniei electorale. Răspunsurile care trebuie înscrise în căsuțe pot relua cuvintele actorilor sau un rezumat al acestora. În
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
care agită adesea opinia publică și care poate fi enunțată sub formă de alternativă: dreptate sau iertare? Întrebarea este pusă cu ocazia tuturor proceselor răsunătoare, tribunalele se confruntă mereu cu ea. Justiția cere ca vinovații să fie pedepsiți proporțional cu gravitatea faptei comise. Grațierea semnifică stingerea furiei victimelor și reintegrarea condamnatului eliberat în legăturile sociale care au fost întrerupte. Grațierea nu aduce și uitarea și nu modifică importanța prejudiciilor aduse, dar absolvă: prin grațiere, criminalul nu mai trebuie să suporte consecințele
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
suferința, resimțită de el ca boală, sub forma unor manifestări pe care le enumeră și care sunt pentru medic simptomele sau semnele clinice care exprimă suferința. 2) Etapa de analiză, sinteză și clasificare a simptomelor într-o ordine logică în conformitate cu gravitatea, primaritatea sau secundaritatea lor, ierarhia apariției, evoluției clinice etc. 3) Psihiatrul operează, în final, un act de „reducție fenomenologică” punând între paranteze datele culese anterior de la bolnav, din relatările acestuia, sau observația clinică directă. 4) Rezultatul reducției fenomenologice va fi
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
conștiincios prescripțiile terapeutice. 4) Ipohondriacul, este tipul de bolnav exagerat în raport cu precedentul. El este dominat de „ideea bolii”, care-i declanșează o stare de angoasă, o tensiune psihică permanentă. Totul în cazul acesta capătă proporții exagerate, amenințătoare, de o maximă gravitate. Bolnavul este agitat, are idei sumbre, catastrofice în legătură cu boala sa. Ideea de boală îl domină atât în plan ideativ, cât și afectiv. Se consideră condamnat, suferind de afecțiuni grave, incurabile. Medicii au foarte mult de luptat cu această categorie de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
medicale mari” cu mai mulți specialiști, într-o limbă străină, pentru ca bolnavul să nu înțeleagă cele discutate referitoare la starea sa clinică. Acesta are un efect psihologic și moral extrem de negativ asupra bolnavului trezindu-i angoase, ori inducându-i ideea gravității sau chiar incurabilității bolii sale. De regulă, în cazul comunicării cu bolnavul medicul trebuie să asculte, iar bolnavul este cel care trebuie să vorbească. Tot legat de psihologia medicului se discută, din ce în ce mai mult, atitudinea medicului față de boală și moarte. Aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau maladii terapeutice. În general, medicii urmăresc în primul rând „îngrijirea bolnavului” (Gosset). Această atitudine se reflectă adesea în examenele suplimentare abuzive și în prelungirea și schimbarea tratamentelor aplicate. Faptul de a prelungi și intensifica „îngrijirea medicală” accentuează impresia de gravitate a bolii pentru bolnav. În cazul bolilor psihice, psihofarmacologia modernă duce la rezultate spectaculare, rapide, creând iluzia vindecării. Dar ea poate da, în mod egal și efecte negative (dependență de medicamentele psihotrope, forme de intoleranță, sindromul parkinsonian neuroleptic, depresii secundare
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
stadii de tulburări psihopatologice ale experiențelor psihice”, în diferite grade, forme de intensitate și aspect clinic, așa cum se poate vedea mai jos. Este de remarcat faptul că între diferitele tipuri de sindroame cu caracter reversibil există relații în ceea ce privește „gradul de gravitate” al acestora, precum și „nivelul de restaurare al echilibrului psihic”. Direcția de succesiune progresivă a sindroamelor din punct de vedere psihopatologic ca gravitate clinică fig. pg. ms 181 1) Sindroame neurastenice 2) Sindroame afective 3) Sindroame delirante endogene 4) Sindroame halucinatorii
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Este de remarcat faptul că între diferitele tipuri de sindroame cu caracter reversibil există relații în ceea ce privește „gradul de gravitate” al acestora, precum și „nivelul de restaurare al echilibrului psihic”. Direcția de succesiune progresivă a sindroamelor din punct de vedere psihopatologic ca gravitate clinică fig. pg. ms 181 1) Sindroame neurastenice 2) Sindroame afective 3) Sindroame delirante endogene 4) Sindroame halucinatorii 5) Sindroame delirante organice 6) Sindroame confuzionale Sensul de succesiune al sindroamelor în cursul procesului de restaurare al echilibrului psihic tulburat Din
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
confuzionale Sensul de succesiune al sindroamelor în cursul procesului de restaurare al echilibrului psihic tulburat Din schema de mai sus, se poate observa că „succesiunea” sindroamelor este condiționată de viteza de „evoluție clinică” ce respectă „ordinea” acestora în „scara de gravitate” a tulburărilor psihopatologice. Să vedem, în continuare care sunt principalele caracteristici ale acestor sindroame. 1) Sindromul neurastenic se caracterizează prin scăderea inițiativei, reducerea sferei de interese, scăderea randamentului, iritare disforică sau dispoziție depresivă, cefalee, insomnii, inapetență, labilitate neurovegetativă. 2) Sindroamele
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
grade ca profunzime. Grupa sindroamelor reversibile, descinse mai sus reprezintă o „scară de fenomene vitale biologice și psihiatrice” ai căror poli sunt reprezentați, la un capăt de starea de sănătate psihică, iar la celălalt capăt, de starea de boală mintală. Gravitatea este în raport cu tipul de tulburări psihopatologice; iar formele clinice ale acestor sindroame psihopatologice, se desfășoară între acești doi „poli” ai vieții psihice reprezentați prin „normalitatea” și „anormalitatea” psihică. Fig. ms. pg. 182 1) Psihopatii (caracteropatii) 2) Nevroze (sindrom astenic, fobic
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
starea crepusculară, halucinoza verbală. 5) Sindromul epileptic caracterizat prin următoarele; accesul convulsiv paroxistic, stările crepusculare, dismneziile, tulburările psihice interaccesuale. 6) Grupa de tulburări ale sindromului psiho-organic cerebral, în care sunt puse în evidență, leziuni organice cerebrale diferite ca localizări, întinderi, gravitate, așa cum sunt ele întâlnite în cursul următoarelor afecțiuni psihiatrice: PGP, stările pseudo-paralitice, sindromul psiho-organic cerebral, demența parțială (dismnestică), sindromul Korsakow (amnestic-confabulator, sindroamele demențiale (presenile, senile și presbiofrenia). 16. SINDROAMELE PSIHOPATOLOGICE II (Descrierea sistematică a sindroamelor psihopatologice) Cadrul general Cele anterior
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
compasiune, înțelegere, susținere, încurajare, propunerea unor soluții, amenajarea unor conduite și condiții protective adecvate, manifestarea unei devoțiuni. Sunt însă posibile și situații contrarii. Dacă situațiile mai sus menționate sunt frecvente și specifice bolilor somatice, în special celor de o severă gravitate, cu evoluție rapidă sau cronică, de regulă incurabile, letale, în cazul bolilor psihice atitudinea anturajului se modifică, în sensul că manifestările acestuia față de suferința bolnavului se pot manifesta prin următoarele: dezgust și antipatie (în cazul alcoolicilor și a toxicomanilor), teamă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ale facultăților intelectuale, morale sau instinctive: a) tulburările de inteligență, sensibilitate și voință, b) tulburările sentimentale, intelectuale și instinctive, 2) tulburări datorate unor idei sau sentimente predominante ale individului: orgoliu exagerat, delir religios, delir erotic; 3) tulburări în raport cu întinderea și gravitatea delirului: alienație generală sau parțială, expansiva sau depresivă. Guislain (1826) distinge existența a șase grupe de boli psihice: 1) melancolia sau frenalgia care este o stare de tristețe patologică; 2) extazul sau frenoplexia care constă în suspendarea actelor intelectuale; 3
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și schizofrenie. Psihiatria sistematică Cercetările actuale de psihiatrie caută o clasificare a bolilor psihice după anumiți „factori” caracteristici care sa răspundă unui „set” de probleme cum ar fi: etiologia bolilor psihice, tipul de evoluție clinică, nivelul de alterare al personalității, gravitatea procesului psihopatologic, prognosticul bolii, modul de răspuns la tratament etc. În plus, se urmărește stabilirea unui „limbaj psihiatric comun”, capabil să exprime, dar concomitent să reprezinte acordul doctrinar al tuturor specialiștilor în psihiatrie. În sensul acesta se înscriu clasificările internaționale
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]