11,487 matches
-
agă etc. Din documentele publicate de Gheorghe Ghibănescu reiese că «cu a sa cheltuială a fondat "casa ospitalicească" în anul 1852, a zidit paraclisul din fața bisericii cu hramul Sf. Gheorghe din imediata apropiere a spitalului, a donat averea obținută de pe moșia sa Giurgeni din ținutul Romanului (împreună cu nepotul său Panait Donici - inginer și prefect de Vaslui). Funcționarea legală a spitalului Drăghici va fi în urma Actului de fondațiune din 23 februarie 1864. Dimitrie Drăghici a lăsat prin legat testamentar spitalului de 40
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
din ținutul Romanului (împreună cu nepotul său Panait Donici - inginer și prefect de Vaslui). Funcționarea legală a spitalului Drăghici va fi în urma Actului de fondațiune din 23 februarie 1864. Dimitrie Drăghici a lăsat prin legat testamentar spitalului de 40 de paturi, moșia sa de la Giurgeni, iar până la moartea sa i-a făcut o rentă de 11.000 piaștri. Postelnicul a trecut acest așezământ sub patronajul Spitalului Central Sf. Spiridon din Iași, partea administrativă revenindu-i medelnicerului Ioan Andone și slugerului Ioan Kotinescu
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
stil vechi și stil nou,,, Craiova 1898. Important pentru spital este "Cuvântul Defunctului Panaite Donici la sfințirea bisericii făcute de el în comuna Elisabeta județul Roman" 1905. După copertă la începutul textului figurează "Cuvânt preparat de domnul Panaite Donici, proprietarul moșiei Valea Ursului (Giurgeni) cu ocazia sfințirii bisericii cu hramul Pogorârea Sfântului Duh din comuna ElisabetaDoamna, făcută după planul său și pe cheltuiala sa proprie. Executorul testamentar al defunctului face cunoscut Spitalului Drăghici din Vaslui sumele anuale destinate așezământului spitalicesc inițiat
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Pogorârea Sfântului Duh din comuna ElisabetaDoamna, făcută după planul său și pe cheltuiala sa proprie. Executorul testamentar al defunctului face cunoscut Spitalului Drăghici din Vaslui sumele anuale destinate așezământului spitalicesc inițiat de unchiul său la Vaslui, sume rezultate din veniturile moșiei Giurgiu (Giurgeni), Valea Ursului, județul Roman. Pe lângă lucrarea evocată mai sus, a mai scris "Etude sur le concordance des epactes avec le ciel" și "Suplement au resume du Calendier de l,Eglise orthodoxe" par P. Donici, Ingenieur, Ancien Ministre, Iassy
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
stăpâna Vasluiului aproape un veac, iar viața ei s-a caracterizat prin memorabile acte filantropice. Provine din familia domnitoare Ghica. Constantin Matei Ghica, născut la Vaslui în anul 1740, a avut rangul domnesc de hatman și logofăt, a fost proprietarul moșiei și a vetrei târgului Vaslui. S-a căsătorit cu Maria Iordache Cantacuzino Deleanu și a primit ca danie această moșie de la Mihai Șuțu Vodă în 1795, devenind astfel proprietarul târgului. În 1818 târgul a revenit lui Alexandru Ghica, unul din
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Constantin Matei Ghica, născut la Vaslui în anul 1740, a avut rangul domnesc de hatman și logofăt, a fost proprietarul moșiei și a vetrei târgului Vaslui. S-a căsătorit cu Maria Iordache Cantacuzino Deleanu și a primit ca danie această moșie de la Mihai Șuțu Vodă în 1795, devenind astfel proprietarul târgului. În 1818 târgul a revenit lui Alexandru Ghica, unul din cei patru copii ai săi. Vornicul Alexandru Ghica a avut și el trei copii: Alexandru dispărut prematur, Elena căsătorită cu
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
ochii și cu ajutorul proprietăresei. Energică și autoritară, ea era uneori prea apăsătoare pe umerii supușilor ei care-i spuneau Coana Elencuța sau Șubinoia. Există și în prezent «Cișmeaua Șubinoaiei» situată la ieșirea din Vaslui spre Mărășeni. A stăpânit târgul (și moșia Vasluiului) din anul 1825 până în anul 1883, când a fost cumpărat de Gheorghe Mavrocordat (din altă familie mare de domni fanarioți). Documentele menționează nenumărate acte filantropice în folosul târgoveților, negustorilor și credincioșilor din Vaslui, împreună cu un alt boier filantrop - Neculai
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
născută Ghika care va purta pururea numele de Spitalul lui Drăghici. Art. 2. Zidurile și toate benalele acestui spital sunt clădite de mai mulți ani cu a mea cheltuială pe loc care fiind dănuit către alte persoane mai înainte de dănuirea moșiei Vaslui către familia Ghika, Doamna Elena Șubin a cumpărat acel loc și l-a datu spre clădire spitalului cu anume condiție să fie scutit de imbotic numai în cât timp clădirile de pe el vor fi afectate la ținerera spitalului și
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
care îl voi numi eu după osebite a mele dispoziții va fi îndatoritu a da la casa spitalului pe fie care anu sau în doue vadele și anume la Sf Gheorghe și Sf Dimitrie rămânându acestu venitu asigurat în fondulu moșiei mele Giurgenii de la districtulu Roman sau în ori ce altu fondu analogu. Iar după trecerea din viață a moștenitorului meu această îndatorire va rămânea din neam în neam și în veci asupra acelora în a cărora stăpânire cu legiuitu titlu
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
în veci asupra acelora în a cărora stăpânire cu legiuitu titlu va trece după vremi fondulu asigurator acestui venitu. b. Din dobânda anuală a capitalului de una mie galbeni No. 1000 galb. pe cari Doamna Elena Șubin propietara târgului și moșiei Vasluiu a hărăzitu acestui stabiliment cu osăbit înscris, cari bani acumu să găsescu asigurați cu dobândă plătitoare către spital în două casturi și cari vor urma a fi pururea asigurați de asemenea prin îngrijirea direcției spitalului. c. Din averea pe
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
ale vieții și semnificația relațiilor dintre oameni. „Picnelandii” (Pia și verii ei, Nonel și Andi) descoperă lumea prin intermediul jocului și al interpretărilor metaforice ale realității, miraculosul, magicul făcând parte din viața lor cotidiană. Așteptarea cometei Halley, lumea de basm de la moșia Câmpurile, vacanța ca expresie a libertății totale, curiozitatea stârnită de legende și superstiții, focul ireal de la Poiana Sărată jalonează evoluția spre maturitate și, implicit, accesul în lumea adulților. Importanța amintirii, a conservării micilor experiențe și senzații dă un caracter particular
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290483_a_291812]
-
poate de la mine elevația pe care predecesorii mei cunoscuți nu au avut-o." În 1928 constatase deja "cu mulțumire că din dorințele mele cele mai de căpetenie, cîteva s-au împlinit, cea mai fierbinte îndeosebi: aceea de a avea o moșie" dar nu putea uita că chiar părintele său îl dezmoștenise pe cel care era născut spre a fi bogat: "tata mi-a suflat-o" (moștenirea n.n.) căci "conta pe moștenirea averii soră-sii din care ciupise mai dinainte și pe
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
seniorul unei mici proprietăți a nevestei, la sud de Urziceni, numită de el "Sionu". Pe casă ridicase un steag al lui, galben, însemnat de-a curmezișul cu o dungă verde, care se zărea de pe șosea. Îl cobora la plecarea de la moșie." Așadar, după cum concluziona singur în 1928, "...constat cu satisfacție că dintre principalele mele dorințe unele s-au realizat, mai cu seamă cea mai aprinsă: aceea de a avea o moșie. Am una, mică dar frumoasă, pe care o voi păstra
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
care se zărea de pe șosea. Îl cobora la plecarea de la moșie." Așadar, după cum concluziona singur în 1928, "...constat cu satisfacție că dintre principalele mele dorințe unele s-au realizat, mai cu seamă cea mai aprinsă: aceea de a avea o moșie. Am una, mică dar frumoasă, pe care o voi păstra [...] cît îmi va rămîne de trăit"; cum se va comporta în această situație "Seniorul de la Sionu" (de fapt, Fundulea!)? Va rămîne foarte strîns la pungă ("Nu am cheltuit scrie Maricăi
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
mama și sora dar față de propriile progenituri a manifestat atitudini care frizează absurdul așa cum sugerează și celebra replică pe care cei mici o auzeau destul de des: "Bag cuțitu-n voi! Știți că sunt nebun!" Mai mult, fabuloasa moștenire a Momuloiei (o moșie, cupoane și obligațiuni, bani lichizi) în valoare totală de trei milioane lei aur, obținută prin mijloace discutabile ("Grecii erau încă de pe vremea lui Homer șireți" comenta Maiorescu iar Mateiu nota în jurnal cu un dispreț greu reținut față de conduita ignobilă
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
casă. În lipsa cheii, care se găsea la Mateiu, ușa a fost forțată de un lăcătuș. În garaj a fost găsită o femeie bătrână, uitată de Mateiu. Vă las să ghiciți cine era. Peste câțiva ani, Mateiu se însoară cu stăpâna moșiei Sion, unde se și instalează, după expirarea contractului de arendă. Peste câtva timp îi spune soției: Dragă Marico, uite ce te rog... Îi port de grijă unei bătrâne, care a slujit cu credință zeci de ani la părinții mei. Aș
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
spița familiei, pornirea lui heraldistă nu este mai puțin serioasă în aspectul ei științific; că Matei Caragiale și-a alcătuit el însuși un fel de atitudine de feudal, că și-a arborat cîteva ordine pe piept și un stindard la moșie și că s-a regăsit în tovărășia atîtor spirite aristocratice din literatura veacului trecut, înseamnă că preferințele lui erau și afinități irecuzabile și că un tainic instinct de solidaritate îl ducea spre toate formele care exprimau un sfîrșit de rasă
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
târziu fiind numit ministru plenipotențiar pentru orașele Karlsruhe, Dresda și Berna. Încă înainte de 1840 venise la Iași și se căsătorise în 1842 cu una dintre fiicele cneazului Gheorghe Cantacuzino și ale Elenei Gorciakof. S-a retras împreună cu soția sa pe moșia Bălușești din județul Roman. Era prieten apropiat cu Mihail Kogălniceanu și cu Alecu Russo. Bun cunoscător al limbii române (a trăit în acest spațiu cultural vreme de cincisprezece ani), K. s-a încumetat să facă traduceri din literatura română în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287722_a_289051]
-
-lea, prin datele oferite de catagrafiile întocmite periodic timp de o jumătate de veac, dar și de alte categorii de izvoare, dispunem de informații destul de clare privitoare la evoluția demografică a satelor Belcești, Ulmi și Poleni, precum și la apariția pe moșia Belcești a odăilor Arama, Coarnele Caprei, Dorna, Glodurile, Huc și Praguri, în incinta cărora s-au format ulterior satele Arama, Coarnele Caprei, Focuri și Munteni. Cea mai însemnată creștere numerică a populației a avut-o satul Belcești, datorată, nu atât
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
s-au format ulterior satele Arama, Coarnele Caprei, Focuri și Munteni. Cea mai însemnată creștere numerică a populației a avut-o satul Belcești, datorată, nu atât sporului demografic, ci - așa cum am mai amintit - mai ales emigrației interne, prin stabilirea pe moșia Belcești, începând din ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea, a unor bejenari veniți din Galiția, care au format cătunul Ruși5, precum și a supraviețuitorilor epidemiei de ciumă de la începutul secolului al XIX-lea, de pe moșia Cioara, care s-au strămutat
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
emigrației interne, prin stabilirea pe moșia Belcești, începând din ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea, a unor bejenari veniți din Galiția, care au format cătunul Ruși5, precum și a supraviețuitorilor epidemiei de ciumă de la începutul secolului al XIX-lea, de pe moșia Cioara, care s-au strămutat la est de sat, unde au întemeiat cătunul Ciorăni. 1813 și respectiv, 1816, numărul acestora a crescut la 157, situând Belceștii între primele trei sate, ca număr de lăcuitori, în ocolul Bahlui, alături de Cotnari și
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
lăcuitori, în ocolul Bahlui, alături de Cotnari și Ceplenița. În 1820, la numai 17 ani de la întocmirea recensământului fiscal din 1803, populația satului Belcești s-a dublat, dacă avem în vedere că pe lângă cei 177 lăcuitori birnici se mai aflau pe moșie 5 slugi și 15 oameni fără bir în odaia Coarnele Caprei 10. Numele unora dintre aceștia: Iacob zăt Nechita Cazac, Gheorghe Cazacu, Gligori Cazacu, Mihai Cerchez, Mihai Grecu, Ilie Rusul, Ivan Rusul, Pavăl Rusul, Ion Tătaru, Ion Ungurean, Leonti Ungureanul
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
dar și alte categorii fiscale: 2 preoți, un diacon, 2 dascăli, 11 bătrâni și nevolnici, văduve, 14 slugi și 2 evrei orândari (arendași, n.ns.), iar cea din 1838, 276 birnici, 3 preoți, un diacon, 4 dascăli, un vătav al moșiei, 19 bătrâni, 37 văduve, 21 căpătăieri, o slugă și 4 evrei orândari 13. Și în anii care au urmat numărul de lăcuitori a crescut, fiind în anul 1852 de peste trei ori mai mare față de anul 1803, ajungând la 370 de
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
anii care au urmat numărul de lăcuitori a crescut, fiind în anul 1852 de peste trei ori mai mare față de anul 1803, ajungând la 370 de nume, din care 285 erau birnici, 3 preoți, un diacon, 4 dascăli, un vătav al moșiei, 33 bătrâni și nevolnici, precum și 43 văduve 14.Constatăm că și în această perioadă s au stabilit în Belcești oameni proveniți din afara granițelor țării, după cum lasă să se înțeleagă numele unor birnici, precum: Toader Bejan, Toader Mazuru, Toader Mazuru, el
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
și un evreu orândar. În următoarele decenii, însă, populația a scăzut continuu, catagrafia din 1838 consemna 38 birnici, un preot, 2 dascăli, 3 văduve și un evreu orândar, iar cea din 1852, doar 31 birnici, un preot, un vătav al moșiei, 2 bătrâni și 6 văduve. Nici afluența străinilor spre Ulmi nu a fost mare, tăblița din anul 1851 menționând 4 căpătăieri, din care 2 proveneau din ținutul Cârligăturii și câte unul din Ruginoasa și Coșula (ținutul Botoșani), însă alți 3
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]