10,880 matches
-
totuși și pe memoria de celuloid anumite personaje remarcabile. A jucat în filmele ""La Présidente"", ""Ils étaient neuf célibataires"", ""Austerlitz"", ""Plein Soleil"", ș.a.m.d. În schimb, că actrița pe scenă, Elvira Popescu era realmente inegalabila, posedând toate atuurile, subtilitățile, nuanțele și finețele profesiunii. Elvira Popescu și-a asumat și răspunderea conducerii unor companii teatrale, fiind co-directoare alături de actorul Hubert de Malet, la "Théâtre de Paris" și "Théâtre Marigny". La o vârstă foarte înaintată, fără să-și piardă farmecul, a continuat
Elvira Popescu () [Corola-website/Science/297469_a_298798]
-
Théâtre de Paris" și "Théâtre Marigny". La o vârstă foarte înaintată, fără să-și piardă farmecul, a continuat să țină un salon deschis în apartamentul său din "Avenue Foch", frecventat de toată protipendada literară, artistică, financiară și politica (de toate nuanțele) a Parisului. André Roussin, Guy de Rothschild, Jacques Chirac, Pierre Cardin, Valéry Giscard d'Estaing, precum și mulți alții, se numărau printre cei care o priveau și o ascultau fermecați. A fost distinsa cu premiul ""Molière"" pentru cea mai bună actriță
Elvira Popescu () [Corola-website/Science/297469_a_298798]
-
kilometri de Pământ. Dacă luminii Soarelui îi sunt necesare "doar" 8 minute pentru a ajunge până la noi, lumina celor mai îndepărtate stele din univers călătorește până la Pământ milioane de ani. Stelele sunt de culori diferite, de la roșu intens cu toate nuanțele de portocaliu și galben până la albastru și alb - aceasta depinzând direct de temperatura lor. Cele mai reci stele au culoarea roșie, iar cele mai fierbinți au culoare albastră, temperatura lor la suprafață depășind uneori chiar 30.000 °C, în timp ce temperatura
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
noiembrie 1887, acasă la Take Ionescu, a avut loc întrunirea de constituire a ceea ce s-a numit în epocă „Opoziția Unită”, având ca scop imediat răsturnarea guvernului Ion Brătianu. Aceasta era o adunătură eterogenă formată din opozanții liberali de toate nuanțele (Take Ionescu, Fleva, Arion, Djuvara, Lecca), foștii junimiști trecuți de partea lui Lascăr Catargiu (frații Negruzzi, Vasile Pogor, Dumitru Rosetti, Ion Diamandi), precum și gruparea lui Petre Carp (Maiorescu, Marghiloman, Laurian, Stroici și Nica). La 19 decembrie 1887, Ion C. Brătianu
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
trupele austriece la Magenta, oraș aflat la o distanță de 25 kilometri la vest de Milano. Bătălia în care și-au pierdut viața 9.000 de oameni a fost atât de sângeroasă, încât cuvântul ""magenta"" a început să desemneze o nuanță de roșu aprins. În 1914, a luat naștere la Milano mișcarea fascistă. Aici a anunțat Mussolini formarea "axei Roma-Berlin", prin semnarea tratatului de prietenie dintre fasciștii italieni și hitleriștii germani. În pitoreștile văi alpine de la poalele munților s-au format
Lombardia () [Corola-website/Science/296709_a_298038]
-
toate celelalte, în principal din cele nordice. Din cauza tendinței generale de centralizare care s-a manifestat în decursul istoriei Franței, celelalte limbi, neavând stadard, s-au eclipsat treptat, ajungând să fie considerate "patois", adică graiuri, termenul francez având și o nuanță de sens depreciativă. Actualmente însă, lingviștii tind să le considere pe cele principale limbi aparte. Codul limbii este codice 1 respectiv codice 2 sau codice 3 (după ISO 639); pentru franceza veche (842 până la 1400), codul este codice 4 și pentru franceza medie (cca.
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
Ōsaka și împrejurimi în secolul al XVII-lea, iar "iki" în Edo (Tokio-ul de astăzi) în prima parte a secolului al XIX-lea. Din punct de vedere estetic, ambele concepte descriu tipul de frumusețe modernă, civilizată, sofisticată, burgheză, cu nuanțe sensuale. Din punct de vedere moral, ele se refereau la viața de bun gust a unei persoane bogate care nu se simțea atașată totuși de bani, căreia îi plăceau plăcerile sensuale dar care nu a fost niciodată sclavul plăcerilor carnale
Estetica japoneză () [Corola-website/Science/317047_a_318376]
-
II-lea de la Abu Simbel etc. Materiale utilizate: piatră, marmură, granit, lemn, care se găseau în abundență. Unul dintre cele mai vechi exemplare cunoscute este Paleta faraonului Narmer, datată în 2920 î.Hr. (după alte surse 3100 î.Hr.) Utilizată pentru combinarea nuanțelor de machiaj, este sculptată în relief și comemorează victoria Egiptului de Sus asupra Celui de Jos. O temă importantă în arta egipteană o constituie Sfinxul. Acesta este o reprezentare a divinității, de fapt a faraonului în ipostază divină, sub forma
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]
-
forfecată, cap ușor turtit și cioc scurt. Are dimensiuni ceva mai mici decât ale vrabiei: lungimea corpului alcătuiește 12-17 cm, anvergura aripilor 20-33 cm, iar greutatea 18-19 g. Spatele, capul și partea superioară a aripilor sunt de un negru-vânăt cu nuanțe albăstrii; restul corpului este acoperit cu puf alb. Coada nu este forfecată prea tare. Picioarele sunt acoperite de pene și puf. Masculii nu se prea deosebesc prin exterior de femele. Indivizii tineri se aseamănă cu adulții, însă au spatele negru-gri
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
puf alb. Coada nu este forfecată prea tare. Picioarele sunt acoperite de pene și puf. Masculii nu se prea deosebesc prin exterior de femele. Indivizii tineri se aseamănă cu adulții, însă au spatele negru-gri, fără luciu, și burta de o nuanță albă-cafenie. Lăstunii năpârlesc o singură dată de an, în schimb procesul este îndelungat, cuprinzându-se între lunile august și martie. Toamna își schimbă puful, iar primăvara penele. În limitele arealului său de viețuire lăstunul poate fi confundat cu rândunicile și
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
Jean-Luc Godard), dar Mark a sfătuit-o să se gândească la altul. Pentru noul nume scenic, "", actrița s-a inspirat din prenumele solistului formației KMFDM Sascha Konietzko și din Scara lui Kinsey, care identifică orientarea sexuală a unei persoane în nuanțe de gri (din engleză "Grey" = gri). Prima invitație la filmările unui film porno Sasha a primit-o atunci când una din actrițele lui Spiegler s-a îmbolnăvit și nu a mai putut apărea pe platoul de filmare a "Fashionistas Safado: The
Sasha Grey () [Corola-website/Science/317679_a_319008]
-
în acest film. Owen Gleiberman de la Entertainment Weekly o descrie astfel: „în realitate un star porno, care reprezintă o actriță mai puțin naturală și mai mult apatică, precum o păpușă Barbie lipsită de afecțiune (imaginați-vă o Ashley Dupré cu nuanțe de Demi Moore)”. Criticul revistei "The New Yorker", David Denby, găsește filmul inert, întrucât „Sasha Grey era atât de focalizată pe egocentrism, încât a uitat să mai și joace”. Moira Macdonald, de la "The Seattle Times", se întreabă „cum poate fi
Sasha Grey () [Corola-website/Science/317679_a_319008]
-
particule mici de alimente solide. Acest mod de nutriție îi face vulnerabili la paraziți interne. Hrana este fărămițată de chelicere și articolele bazale a pedipalpilor și primei perechi de picioare.<br> Opilionii sunt, în majoritate, arahnide nocturne și colorate în nuanțe de maro, deși există un număr de specii diurne, care au modele în galben, verde, negru, roșu etc. <br> Pentru a se apăra de prădători, cum ar fi păsările, mamiferele, amfibienii și păianjenii, corpul unor specii este acoperit de particule
Opiliones () [Corola-website/Science/318096_a_319425]
-
dificil de definit și nu poate fi încadrat într-unul din curentele artistice. După o serie de opere marcate de [[impresionism]] („perioada Montmagny”), peisajele urbane realizate între [[1910]] și [[1914]] se caracterizează de o paletă dominată de o gamă de nuanțe în jurul albului („perioasa albă”). Artistul realizează peisaje în care volumele clădirilor (case, biserici etc.) sunt tratate în suprafețe ample, monocrome, de cele mai multe ori albe, luminoase ("Casa lui Hector Berlioz", [[1910]]; "Biserica Notre-Dame de Clignancourt", [[1913]] etc.). Treptat, gama cromatică se
Maurice Utrillo () [Corola-website/Science/318223_a_319552]
-
fiind negre. Păsările au un aspect asemănător cu sternidaele, având însă o talie mai mare. Lungimea corpului ating 50 cm, o greutate de n 300 - 750 g. iar avengura aripilor 1 m. Penajul în afară de coloritul alb negru mai poate vea nuanțe de portocaliu, roșiatic sau roz. Caracteristic este coada lungă în formă de evatai. Picioarele sunt scurte, păsările deplasându-se greoi pe sol. Ciocul de culoare galbenă sau roșie, este lung subțire și ascuțit la vârf. Degetele caracteristic păsărilor acvatice sunt
Phaethontiformes () [Corola-website/Science/318255_a_319584]
-
de o deplasare a dominației lexicale de la “egalitate în concurență”, la “dezavantajul în concurență”. O asemenea deplasare pare să constituie deja un proces încheiat și ireversibil, dovadă că, prin simpla rostire a cuvântului handicap, se induce imediat și ideea de nuanță defavorizantă. Handicapul, indiferent de ce tip este (fizic sau mental) reprezintă o sursă de stigmatizare. Cei care suferă din cauza lui, se confruntă atât cu boala propriu-zisă cat și cu practici discriminatorii. În urma unei cercetări realizate de J. F. Ravaud și I.
Dizabilitate () [Corola-website/Science/319721_a_321050]
-
lung și mai gros; spicul, cu dimensiuni intermediare și puful, cel mai scurt și mai subțire. În funcție de culoarea blănii, există mai multe tipuri de nutrie : - "Nutria sandard" : își are originea în "nutria sălbatică" de culoarea agutty. Blana este maronie, cu nuanțe de maron cărămiziu sau galben-roșcat, pană la un maron spre negru. - "Nutria safir" : este denumită și nutria bej, avand părul de pe intreg corpul de culoare bej, cu excepția celui de pe frunte și de pe bot, care este ceva mai deschis. - "Nutria neagră
Nutrie () [Corola-website/Science/319861_a_321190]
-
sunt de culoare galben-auriu până la portocaliu, iar puful este galben cu reflexe roz-aurii. - "Nutria havana" : cunoscută și sub denumirea de "nutria pastel" . Este rezultatul încrucișărilor dintre nutria neagră și cea de culoare galben-pai. Această varietate are o culoare brun-ciocolatie cu nuanțe de la foarte închis la foarte deschis, fiind în general uniformă pe întreaga suprafață a corpului. - "Nutria albă italiană" : se caracterizează printr-o pigmentație alb-gălbuie murdară, ce-i dă o tentă mai mult spre culoarea crem decât spre cea albă. - "Nutria
Nutrie () [Corola-website/Science/319861_a_321190]
-
eliberarea de ioni de nitrat, care va reacționa în faza a doua cu benzenul, cu eliberare de protoni. Nitrobenzenul este toxic când ajunge în contact cu pielea, mucoasele respiratorii sau digestive. Intoxicația se manifestă prin cianoză, sângele va avea o nuanță albastră. Apar simptome a unor tulburări nervoase ca amețeală, dureri de cap, vomitări. În cazul intoxicațiilor grave, pe lângă tulburări de ritm cardiac, apar crampe, delir, pierderea cunoștinței, care se poate termina în câteva ore cu exitus (moarte). Alcoolul potențează toxicitatea
Nitrobenzen () [Corola-website/Science/319079_a_320408]
-
simbolizate cele trei voturi făcute odată cu profesiunea religioasă: ascultarea, castitatea și sărăcia." "Griul" - culoarea originară Deoarece pentru a confecționa haină franciscana se teșea lâna neprelucrata (nevopsita), în modul cel mai simplu și mai sărac, culoarea apărea de un gri-cenușiu, cu nuanțe diferite, cănd mai deschise, cănd mai închise (în funcție de lâna pe care o aveau la dipoziție). Culoarea hainei franciscane a fost definită nu după mult timp că fiind cea gri-cenușie pentru toți fra...nciscanii, așa încât deja din timpul sfanțului Bonaventura, mai
Minoriți () [Corola-website/Science/319236_a_320565]
-
aurii, este un gen de păianjeni araneomorfi din familia Nephilidae. Genul include cei mai mari păianjeni țesători de pânze. Ei se numesc țesători aurii nu din cauza culorii corpului, ci a firelor de mătase de culoare galbenă, în lumina soarelui căpătând nuanțe aurii. Pe lângă acest nume, sunt numiți și "păianjeni banană" sau "păianjeni gigantici de lemn". Numele genului "Nephila" provine de la cuvintele grecești νήμα (nema) - fir, ață, fibră și φίλος (philos) - a iubi, a plăcea; adică iubitori de a țese. Dimensiunile corpului
Păianjeni țesători sferici aurii () [Corola-website/Science/319337_a_320666]
-
iubitori de a țese. Dimensiunile corpului variază de la 1 până la 4 cm, inclusiv picioarele - 12 cm. Dimorfismul sexual este foarte pronunțat, masculii sunt de 4 - 5 ori mai mici decât femelele. Culoarea corpului e foarte variată. Se întâlnesc reprezentanți cu nuanțe de roșu, portocaliu, galben, argintiu, alb, gri și negru. Contrastul dintre culori avertizează dușmanii despre toxicitatea pe care o prezintă. Opistosoma este voluminoasă și, de regulă, tubulară. Forma alungită mărește suprafața de contact a corpului cu aerul prevenind supraîncălzirea. Vârful
Păianjeni țesători sferici aurii () [Corola-website/Science/319337_a_320666]
-
demonstrează că această culoare are un efect dublu: atrage unele insecte în plasă, care devin prada păianjenilor și acționează ca un camuflaj pe fonul frunzelor îngălbenite sau uscate. Păianjenul e capabil să modifice componența chimică a mătasei, schimbând astfel și nuanța mătasei, fiind adaptate vederii insectelor.<br> Păianjenii "Nephila" construiesc plase complexe cu diferite crenguțe, frunze, cuticula neconsumată a victemelor, ataște la o mică distanță de pânză, îndeplinind rolul unor bariere, care văzute de păsări sau de animale mai mari împiedică
Păianjeni țesători sferici aurii () [Corola-website/Science/319337_a_320666]
-
culoare argintie pe partea dorsală, iar cea ventrală - neagră. Opistosoma este neagră, cu câteva fâșii albe laterale, pete neregulate ventral și 2 fâșii galbene dorsal. Uneori, prosoma este în totalmente gri. Chelicerele și pedipalpii sunt negri, însă uneori pedipalpii au nuanțe de roșu sau galben. Picioarele la fel sunt negre, dar coxele și articulațiile sunt galbene. La femelele tinere, a doua și a patra perechi de picioare au perișori, care dispar la maturitate. Este frecvent întâlnit în păduri cu vegetație rară
Nephila pilipes () [Corola-website/Science/319333_a_320662]
-
injecta veninul în pradă. După aceasta, păianjenii își iau masa. Ei vânează diverse insecte, dar se întâlnesc și specii care sunt capabile să prindă pești mici. De asemenea, acești păianjeni se pot scufunda în apă, iar corpul lor dobândește o nuanță argintie, datorită aerului dintre perișori. Majoritatea speciilor sunt mari, unele femele au până la 26 mm, dacă să includem și lungimea picioarelor, atunci lungimea corpului va ajunge la 80 mm. Datorită modul semiacvatic de viață păianjenii dolomezi posedă unele caracteristici ce
Dolomedes () [Corola-website/Science/319366_a_320695]