10,932 matches
-
practica observării. Se invocă adesea condiția distanțării, rezervei, discreției observatorului. Dar este realizabil acest deziderat În practică? În cazul În care cercetătorul adoptă poziția obsevatorului participant, pericolul este empatiazarea cu subiectul. Unde se găsește calea de mijloc? Declarațiile despre obiectivarea observatorului sunt adesea simple etichete dogmatice, imposibil de pus În practică. Soluția, cred cei doi autori, este suspendarea Înclinațiilor personale, a prejudecăților, a supozițiilor teoretice ale cercetătorului. O soluție complementară este participarea completă la viața unei colectivități opace (partid extremist, ghetou
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a supozițiilor teoretice ale cercetătorului. O soluție complementară este participarea completă la viața unei colectivități opace (partid extremist, ghetou, instituție Închisă), simpla Întrevedere dovedindu-se imperfectă În unele cazuri. Aceste dileme se amplifică În cazul cercetărilor asupra claselor superioare. Poziția observatorului În mediul acestor categorii de subiecți nu poate trece neobservată, el nu poate fi un „observator mascat”, un „rătăcit” În lumea mondenă care cultivă maniere și stiluri diferite de ceea ce a Întâlnit până atunci cercetătorul. Este nevoit să accepte atunci
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
partid extremist, ghetou, instituție Închisă), simpla Întrevedere dovedindu-se imperfectă În unele cazuri. Aceste dileme se amplifică În cazul cercetărilor asupra claselor superioare. Poziția observatorului În mediul acestor categorii de subiecți nu poate trece neobservată, el nu poate fi un „observator mascat”, un „rătăcit” În lumea mondenă care cultivă maniere și stiluri diferite de ceea ce a Întâlnit până atunci cercetătorul. Este nevoit să accepte atunci poziția artificială de invitat la reuniuni de grup, să Încerce să se integreze jocului social al
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
la reuniuni de grup, să Încerce să se integreze jocului social al acestor tipuri de reuniuni, să decodifice semnificații pe care nu le poate descifra decât consiliat. Când Însă evenimentul se deosebește total de universul social În care se mișcă observatorul, el poate deveni, la rândul său, „observator observat”. Iată, practica vânătorii cu câini: se prezintă ca un „fapt social total” care pune În scenă indivizi și norme fixate În timp, sub forma unor cutume ce scapă neavizatului. Nestiind uzanțele, observatorul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
se integreze jocului social al acestor tipuri de reuniuni, să decodifice semnificații pe care nu le poate descifra decât consiliat. Când Însă evenimentul se deosebește total de universul social În care se mișcă observatorul, el poate deveni, la rândul său, „observator observat”. Iată, practica vânătorii cu câini: se prezintă ca un „fapt social total” care pune În scenă indivizi și norme fixate În timp, sub forma unor cutume ce scapă neavizatului. Nestiind uzanțele, observatorul se expune, devine element străin. El nu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
observatorul, el poate deveni, la rândul său, „observator observat”. Iată, practica vânătorii cu câini: se prezintă ca un „fapt social total” care pune În scenă indivizi și norme fixate În timp, sub forma unor cutume ce scapă neavizatului. Nestiind uzanțele, observatorul se expune, devine element străin. El nu poate Înțelege, de pildă, de ce vânătorii - actori Într-un spectacol la care participă gonaci, câini, public - Își maschează emoțiile, motivațiile, trăirile. Vânătoarea cu gonaci este un subiect care trezește controverse și emoții, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fapt imuabil, sunt complici ai acestei perverse puneri În scenă. Este motivul pentru care aceste practici sunt contestate de către militanții ecologiști și de către reprezentanții organizațiilor pentru protecția animalelor. Poziția sociologului e și ea dificilă: dacă acceptă să participe - chiar ca observator - Înseamnă că Își recunoaște poziția, se complace, intră În joc. Este, poate, locul să invocăm aici, ca problemă cu implicații epistemologice, dar și ideologice, un recent incident din spațiul românesc care a trezit vii emoții: celebra vânătoare cu gonaci de la
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
consolidată, ne alăturăm demersului dezvoltat de Schedler, care susține că "termenul consolidare democratică trebuie folosit doar pentru a defini aspirația pentru o continuitate a regimului politic și pentru nimic altceva. Așadar, acest concept ar trebui să descrie un regim căruia, observatorii relevanți, să-i prevadă un viitor durabil - și nimic mai mult de atât (1998: 102). Principalele noastre supoziții sunt: (i) efectele populiștilor vor fi mai puternice acolo unde democrația este slabă, sau pentru a o spune altfel, forța democrației influențează
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
ideologia de stânga sau mai degrabă de populism. În sfârșit, vom investiga dacă demersul electoral al lui López Obrador a avut "efecte pozitive moderate" sau dacă, nu cumva, acesta a reprezentat o amenințare la adresa instituțiilor democratice, așa cum au sugerat-o observatorii rezultatelor alegerilor. În 2005, atunci când López Obrador a renunțat la funcția de primar, acesta era unul dintre cei mai populari edili din istoria orașului Mexico, cu un nivel de încredere care depășea 80% (Murphy 2006). În ciuda unui scandal de corupție
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
este una irezistibilă nu doar pentru că guvernul lui Fico i-a avut ca parteneri pe HZDS-ul lui Mečiar (un partener modest ca importanță, redus mult ca dimensiune față de cum era la începuturile sale) și pe SNS, ci și pentru că observatorii din Slovacia și de peste hotare au etichetat cu multă lejeritate pe Fico și guvernul său ca "populiști" (Krastev, 2007; Lewis, 2008). Mulți chiar l-au acuzat pe Fico că îi calcă pe urme lui Mečiar, că procedează exact ca acesta
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Grupul este format din opt persoane și este animat de doi terapeuți. Pentru fiecare ședință, unul dintre terapeuți pregătește planul acesteia pe care îl prezintă celuilalt, cu câteva momente înainte de ședința propriu-zisă. El este cel care animă ședința (celălalt este observator). După fiecare ședință, pacienții pot fi consultați individual, la cerere sau la indicația terapeutului (în special dacă a existat o problemă în timpul ședinței). Pentru problemele care nu au legătură cu grupul, pacienții sunt îndrumați către terapeutul lor. In trimestrul care
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
avea dorința de a pleca? Probabil nu! Același lucru se întâmplă și cu fobia socială: atâta timp cât vă supuneți acesteia, ea n-are nici un motiv să vă lase în pace...”. Explicații și exemple în legătură cu autoobservarea Terapeutul explică utilitatea de a deveni observatorul propriei persoane (pentru a amplifica reculul) și a propriilor simptome (pentru a nu le mai percepe ca pe o masă informă de fatalitate și automatisme). El poate propune să lucreze asupra ultimelor situații sociale care au provocat amplificări semnificative ale
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
situație asemănătoare? - In urmă cu douăzeci de ani (înainte de depresie), în aceași situație, ce aș fi gândit? - Imi imaginez o persoană pe care o cunosc bine și care ar fi în aceeași situație, ce ar gândi aceasta? - Dacă eram un observator exterior, ce aș fi gândit despre situația aceasta? Aceste observații complementare permit pacientului să se detașeze de situația inițială încărcată din punct de vedere emoțional. Acest efect se numește „decentrare”. Tablou recapitulativ 1. Identificarea momentelor de vârf emoționale. 2. Intocmirea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pe Martine. Intrebările care o ajută cel mai mult sunt cele cu numărul 3 („Imi imaginez o persoană pe care o cunosc bine și care ar fi în aceeași situație, ce ar gândi aceasta?”) și numărul 4 („Dacă eram un observator exterior situației, ce gândeam despre aceasta?”). Imaginându-și că o prietenă apropiată intervine cu sfaturi și plasându-se în pielea unui observator exterior, ea reușește să-și diminueze starea emoțională și să formuleze argumente mai nuanțate. Sarcini de efectuat 1
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
bine și care ar fi în aceeași situație, ce ar gândi aceasta?”) și numărul 4 („Dacă eram un observator exterior situației, ce gândeam despre aceasta?”). Imaginându-și că o prietenă apropiată intervine cu sfaturi și plasându-se în pielea unui observator exterior, ea reușește să-și diminueze starea emoțională și să formuleze argumente mai nuanțate. Sarcini de efectuat 1. Să aplice la o situație personală această tehnică. 2. Să amplifice/mențină sarcinile comportamentale. Sedința 11: alegerea interpretării și trăirea emoțională care
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mă privească în timp ce îmi fac cumpărăturile. Si chiar dacă acest lucru s-ar întâmpla, ei nu vor păstra despre neîndemânarea mea o amintire de neuitat. Iar în ceea ce mă privește, dacă mă simt prost, îmi va trece”. Dacă aș deveni un observator exterior situației, ce aș gândi despre aceasta? „De câte ori nu mi-am rupt picioarele într-un magazin și n-am văzut oameni plimbându-se printre raioane deoarece nu găseau ceea ce căutau... Acesta nu este un motiv să-i consider nebuni sau
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
elimină în funcție de valoarea recompensativă sau punitivă a consecințelor sale" (Thorndike, 1898). "Numim întărire tot ceea ce mărește probabilitatea emiterii unui răspuns" (S→ (O)→R→). Prin topografie, se înțelege toate modalitățile concrete ale răspunsului (comportament motor, cogniții și emoții) pe care un observator extern sau subiectul însuși îl poate descrie. De exemplu, într-o criză de mânie, comportamentele de tip țipăt, spargere de obiecte sau lovire a unei persoane aparțin clasei de conduite agresive, dar topografia lor este cu totul diferită. Această concepție
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
jocurilor de rol. Conversație în sala de așteptare, schimb de informații, confruntarea propriilor dificultăți cu cele ale celorlalți, dezvoltarea empatiei, învățarea prin imitație observându-i pe ceilalți... Ereutofobia este teama obsedantă de a nu roși. Rolurile de animator și de observator alternează de la o ședință la alta (fiecare terapeut animează jumătate din numărul total de ședințe). La sfârșitul fiecărei ședințe, terapeuții fac schimb de impresii timp de cincisprezece minute: acest lucru este util pentru intervizare. Se poate utiliza fișa pe trei
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
contemporane. Sibiu: Editura Alma Mater. Rizescu, Alexandru. (2005). „Vecinătatea” - o instituție tradițională românească cu vocație europeană, Transilvania, Sibiu, 1. Sandu, Dumitru. (2003). Sociabilitatea în spațiul dezvoltării. Iași: Editura Polirom. Sandu, Paula. (1998). Modern și tradițional în cadrul instituției vecinătății, Caiete de teren, Observatorul Social, București, IV. Schenk, Annemie. Die Nachbarschaft bei den Siebenbürger sachsen. Zum Inhalt von Nachbarschaftladen. În Krupa Andras, Eperjessy Ernö, Barna Gabor (Redigiert von). (1995). Treffen von Kulturen - Konflikte von Kulturen, Békéscsaba/Budapest. Schullerus, Adolf. (2003). Scurt tratat de etnografie
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
disciplinelor din învățământul superior de management. La nivelul Uniunii Europene, majoritatea inițiativelor relevante sunt subsumate devizei „Europa inovației”, adresată prioritar tandemului universități-firme; Comisia Europeană asumă fie calitatea de organizator pentru manifestări cum este conferința-expoziție „KM Europe”, fie pe cea de observator și evaluator de rezultate și tendințe înregistrate în spațiul european, care sunt făcute publice. Se poate constata că acțiunea forurilor europene acordă prioritate rolului tehnologiei informației și comunicațiilor în asistarea inteligentă a activităților de învățare, inovare și management al cunoașterii
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
reținem informația și despre cum selectăm acea parte de informație care servește scopurilor noastre de cercetare. Orice observație empirică ne furnizează o cantitate imensă de informație. Atunci când cere unei persoane să răspundă, de exemplu, la o întrebare de calcul matematic, observatorului îi sunt furnizate informații extrem de diverse. Măsura în care ele ajung la observator depinde de felul în care acesta este pregătit să le primească. Observatorul probabil va înregistra răspunsul, va înregistra faptul că acesta este corect sau nu, va putea
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
noastre de cercetare. Orice observație empirică ne furnizează o cantitate imensă de informație. Atunci când cere unei persoane să răspundă, de exemplu, la o întrebare de calcul matematic, observatorului îi sunt furnizate informații extrem de diverse. Măsura în care ele ajung la observator depinde de felul în care acesta este pregătit să le primească. Observatorul probabil va înregistra răspunsul, va înregistra faptul că acesta este corect sau nu, va putea înregistra ușor timpul necesar subiectului pentru a da răspunsul, va putea nota mijloacele
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
informație. Atunci când cere unei persoane să răspundă, de exemplu, la o întrebare de calcul matematic, observatorului îi sunt furnizate informații extrem de diverse. Măsura în care ele ajung la observator depinde de felul în care acesta este pregătit să le primească. Observatorul probabil va înregistra răspunsul, va înregistra faptul că acesta este corect sau nu, va putea înregistra ușor timpul necesar subiectului pentru a da răspunsul, va putea nota mijloacele ajutătoare de care subiectul s-a folosit pentru a ajunge la răspuns
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
fi nivelul și zona activității cerebrale în momentul rezolvării problemei, schimbări în puls sau respirație, raționamentul folosit pentru rezolvarea problemei etc. Dincolo de selecția pe care o operează mijloacele prin care are acces la informație și mijloacele prin care o înregistrează, observatorul este pradă unui alt tip de selecție a informației, conștient sau adesea fără să fie conștient de acest lucru. E vorba despre selecția operată de propriile scheme de percepție și conceptualizare, ele dându-i o înțelegere și interpretare a celor
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
a celor pe care le observă și care îi ghidează activitatea de înregistrare a informației. Orice observație și investigație empirică se bazează pe presupuneri conceptuale, pe presupuneri asupra sensului, semnificației, înțelesului celor observate. Ca atare, ceea ce vede și înregistrează un observator diferă, în mai mare sau mai mică măsură, de ceea ce vede și înregistrează un alt observator care se uită la același lucru. Acest lucru depinde, așacum am văzut, de: a) schemele mentale și perceptuale ale observatorului, care dau o interpretare
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]