10,721 matches
-
domnii celor trei țări românești și-au păstrat individualitatea în cadrul imaginarului cult (reflectat în cronici și letopisețe); la trecerea în legendele și în poveștile populare, ei s-au apropiat de modelul religios al sfinților-eroi cărora au început să le "semene" - pomeniți des în Jitii, Minee și Sinaxare. Atitudinea exemplară a unora dintre domnii români, așa cum este ea mărturisită de realizările lor cultural-religioase și de textele istoriografice, a dus la analogia cu faptele marilor mărturisitori ai credinței, iar sacrificiul lor, motivat ideologic
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
definitiv în pre-renașterea italiană. În schimb, despărțirea la nivelul imaginarului colectiv era de dată mai veche, pentru că se manifestase prin atitudinea instituțională a papalității, iconodulă, în timpul crizei bizantine a icoanelor (secolele VIII-IX). Umanismul Renașterii de secol XV (despre care am pomenit într-un capitol din prima parte a volumului) va realiza, paradoxal, exaltarea omului natural și a ambientului său agrest, dar și întoarcerea la "teologia naturală a forțelor antropomorfe care stăpânesc natura" și la o imagistică păgână, reziduală în mitologiile locale
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
A fost uimită la vederea atâtor cărți prăfuite și se întreba cum de nimeni nu a intrat acolo. A luat o carte și a deschis-o la întâmplare. Deodată o învălui un fum și dispăru ca prin minune și se pomeni pe un covor fermecat în mijlocul galaxiei, lângă cartea pe care o deschise.Aceasta îi spuse că este primul om care a deschis vreodată o carte și, drept răsplată, o va duce în galaxia Cărților, unde va putea cunoaște multe lucruri
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
de femei alienate de la mănăstirea Adam, desprindem câteva fapte, mai întâi vechimea acestui ospiciu organizat, desigur, de către mănăstire cu mult înainte de 1866, când a fost trecut sub administrația Epitropiei Sf. Spiridon. Este caracteristic pentru vechimea acestei instituții rezistența unui sigiliu, pomenit de revizori ca existent în inventarul ospiciului printre obiectele de la cancelarie și denumit "sigiliu al stabilimentului din 1833", în prezent de negăsit. Precum nu putem stabili data de început a existenței bolniței și apoi a ospiciului de la mănăstirea Adam, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
sus, a execuției înaltului prelat Gheorghe, dar care a fost, se pare o înscenare. Denumite relații sexuale "preste fire", aberațiile par să fi fost cunoscute: malahia (anevrismul), slabozna (ejacularea în afara vaginului), relații anormale, orale, și altele mai ales incestuoase sunt pomenite frecvent. În fața judecătorului, femeile au o situație favorizantă, "de vreme ce easte mai proastă și mai lesne spre cădere de căt bărbatul" (Pravile). Plătesc și ele, cu capul, numai sodomia (conviețuirea cu animalele), dar în rest pedeapsa este mai mică, chiar pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Dar nu-mi bat joc deloc. Va fi așa cum îți spun. (Ilie rămîne pe loc; Mina se îndreaptă spre bucătărie, dar în drum se oprește în dreptul colțului camerei; privește îndelung apoi intră în bucătărie. Ilie se plimbă încet și se pomenește în raza aceluiași colț; se oprește și privește intens; Mina se reîntoarce fără ca Ilie să observe; îl privește, apoi, caldă) Hai să ne culcăm. Hai, lasă-l, acum e noapte! Condamnat al o viață ale cărei sensuri sînt din ce în ce mai greu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
P. unu: Hm, deși nu-i luni, sînt sigur că el e. El e! Vine să ne jucăm iar de-a teatru'..., să ne jucăm de-a viața! Vrea spectacol! E, lasă că-i fac eu un spectacol să mă pomenească! (răstoarnă un fotoliu și masa, împrăștie cîteva fursecuri) Îmi face mie scamatorii! Îi arăt eu scamatorii! (se întinde pe miniscenă; pune mîinile pe piept; își dă seama că trebuie trasă cortina; se scoală, o trage) Tu mi-ai dat o
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
de mîine mă fac scriitor... de registre... Gata! Marieta: Păi dacă ați vrut revoluție! Ei, revoluție aveți. Să vă săturați! Înainte nu era bine! Nu era bine că nici n-apuca să se usuce cerneala pe diplomă că te și pomeneai angajat, colo, cu un salar sigur..., mare, mic, dar era un salar... Apartament... D'acu'! Ce faci acu'! Ei, răspunde, de ce taci? Octav: Mamă, ți-am mai răspuns la întrebările astea de zeci de ori... Dacă nu vrei să pricepi
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
egalitatea... Securistul: Ei? Costache: ...Nu este egalitate... Securistul: Cum nu este egalitate?! Păi nu sîntem cu toții egali? Nu ne spunem, de jos și pînă sus, unii altora tovarășe?! Ce dovadă de egalitate mai vrei?! Costache: Așa e... dar m-am pomenit gîndind că... egalitatea asta e cam formală... cam falsă... Auziți ce-a putut să-mi treacă prin minte! Ce spuneți de asta? Securistul: Păi ce să mai spun! Costache: Și cu libertatea la fel... că de fapt nu există... Auziți
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
praznic? Marieta: Iar începe cu vreo capcană de-a lui...! Matei: Ce praznic, măi Tăviță, ce praznic!?! Al cui, pentru cine?! Octav: Vă invit la praznicul meu...! (se rîde strîmb) Matei: Hai, că-i bună! Ha! Octav: Domnule, să-l pomenim și să-l cinstim pe cel care am fost... Marieta: Ei, iaca asta ne mai lipsea! Măi băiete, tu te-ai... Octav: Mamă, despre morți numai de bine... Costache: Octave, eu știu că tu nu ții la băutură... dar acum
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
zbănțuie ăia... și dimineața popii adună de peste tot chiștoace, sutiene și seringi folosite... Ei și? Octav: Bani să iasă. Matei: Da, băiețică. Numai că nu prea ies. Asta-i! C-au pus ăștia niște impozite de ne-ndoaie. Octav: Te pomenești că ești nemulțumit...! Matei: Păi sînt. Că ăia barosanii au pus repede mîna pe caimac... l-au transformat în miliarde... Și pe noi pun biciul...! Octav: Care ăia..., Nea Matei?! Matei: Ăia! Octav: Păi cînd îți spuneam eu că foștii
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
însă nevoie să vă asociați la agresiunea bandiților împotriva noastră. Suntem siliți să tragem toate consecințele în urma acestor fapte. (Molotov repetă de mai multe ori cuvintele „bandit” și „banditesc” - de altfel fără nici o pornire și pe un ton potolit - de câte ori pomenește de agresiunea germană). Răspund că nu mi se cade în aceste clipe și în aceste împrejurări să intru într-o discuție de politică generală. Vâltoarea războinică în care sunt atrase toate popoarele, unul după altul, este atât de uriașă, masele
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Într-un loc care de-atunci se cheamă Vadul Turcilor. Cuvinte: slobod = liber; norod = popor. MONUMENTUL DE LA PUTNA După mai multe izbânzi În luptele Împotriva dușmanilor Moldovei, Ștefan-Vodă hotărî să zidească o mânăstire mare și frumoasă cum nu se mai pomenise. Într-o dimineață, spune legenda, Împreună cu mai mulți oșteni credincioși ai săi, el pleacă din Suceava, cetatea de scaun a Moldovei, să aleagă locul mânăstirii. Pâlcul de oșteni abia răzbate. În frunte merge un oștean călare ca să deschidă calea. După
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Ion Ungureanu, Lazăr Vlăsceanu, Cătălin Zamfir, Henri H. Stahl etc. sună memorabil. Chiar dacă nu este explicitat cu atâta pregnanță de fiecare dată, acest sunet secund capătă alura unei strategii neostentative care lasă să se Întrevadă, deja, strategia culturală de care pomeneam: o așezare, dacă nu abrupt Împotrivă, cel puțin alături de direcția unică a discursului oficial; un refuz nu prin frondă, ci prin ocultare, prin relativizare, prin contabilizarea competentă a alternativelor. Spațiul nu ne Îngăduie dezvoltări masive, dar câteva elemente mai pot
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sătești, cele din trecut identificate adesea cu confederațiile de vale, ce reuneau Într-o singură unitate socială satele aflate pe o vale. Și În acest fel de societate ideea de sânge supraviețuiește și urcă, de obicei, până la nivelul satului, care pomenește un Întemeietor de sat. În cazul unic al Țării Vrancei se citează un Întemeietor al acelei confederații sătești. Rudenia de sânge Își pierde Însă rolul și mai ales caracterul ei structurant al ansamblului societății. Dacă un Întemeietor de sat este
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În scrisul lui o adeziune reală de asemenea proporții. Abuzul declarativ rata orice concretizare consistentă În spiritul textelor de după 1944 ale marelui sociolog. Lucrurile stau așa În toate lucrările sale semnificative, culminând cu masiva Sociologie din 1982. Contrarierea de care pomeneam mai devreme tocmai aici Își are sursa: căci descoperisem un același spirit - aproape o asemenea strategie, cu sensul indicat În acest text - atât În tratatul lui Herseni, cât și În, de pildă, una dintre cărțile celui În cauză! Și asta
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
grăsimii arse și a tuturor celorlalte întinăciuni de la jertfele elenilor, aduse pe pământ”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia I la Cruce și la tâlhar, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 88-89) „Pomenești, tâlhare, Împărăția cerurilor, te întreb, ce ai văzut? N-ai văzut decât piroane și cruce. Da, răspunde tâlharul, dar Crucea este semn al Împărăției. De asta îl numesc Împărat, pentru că Îl văd răstignit. Este de datoria unui împărat să moară
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
vorba lui este despre Mângâietorul, a adăugat: și unde este Duhul Domnului, acolo este slobozenia”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Tâlcuiri la Epistola a doua către Corinteni, omilia VII, p. 79) „Când îl vei vedea că el (Apostolul Pavel - n. n.) pomenește numai de Tatăl și de Fiul, sau numai de Tatăl singur, tu să nu împuținezi nici pe Fiul și nici pe Duhul Sfânt”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel, omilia XXX, p.
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
destin post mortem. Pentru contele și contesa de La Ferronays, ca și pentru nora lor, Alexandrine, cerul în care sperau să ajungă era varianta veșnică a unei vieți de familie fericite. După ce îi invocă îndelung pe toți cei apropiați, muribunda Alexandrine pomenește de viziunea Domnului și a Sfintei Fecioare. Era și timpul să se gîndească la aceasta, comentează AriŁs. O astfel de menționare tardivă a viziunii divine demonstrează că ea era resimțită ca secundară, în ciuda tuturor eforturilor pioase : adevărata fericire a Paradisului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
echipa monografică organizată de Secția sociologică cu membrii și de la celelalte secții ale institutului au cercetat monografic satul Iurceni. Materialul documentar adunat în această campanie de cercetări monografice e destul de bogat și de mare valoare documentară. E de ajuns să pomenim numai de cele peste 100 de documente istorice asupra proprietății răzășești, descoperite de d-l. Președinte de Tribunal Aurel Sava (d-sa a cercetat acest sat și înainte de cercetările institutului și d-sale se datorește alegerea Iurcenilor pentru cercetări monografice
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
poziția lui Anton Golopenția. În ceea ce privește definirea unei poziții „geopolitice” și explicite, formularea unui metadiscurs geopolitic, intrarea într-un „limbaj politic” în sensul dat de Pocock acestui termen - produsă pe la sfârșitul anilor ’30 - o putem data de la articolul din Sociologie Românească pomenit mai sus - și doar în urma unei polemici cu Ion Conea. Luarea de poziție definitorie este însă cea din 1937, din „Însemnare cu privire la definirea preocupării ce poartă numele de geopolitică” (Golopenția, 1999, 533) publicată în volumul Geopolitica, la care Golopenția este
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în care sunt puși la punct ereticii și dușmanii național-socialismului, Spengler, Thomas Mann ș.a., în care, într-o prelegere la Universitate, un italian a arătat cum totul începe de la Mussolini, l-a descris pe Duce și n-a avut de pomenit nici un tânăr. Deși aflat la studii în Germania, Golopenția scria că „trebuie mai ales atrasă atenția lumii de la noi asupra culturii, a stilului englez și anglo-saxon în genere. Un continent complet inexplorat de noi, terra incognita, în sensul cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
comunistă, descoperirea meșterilor țărani din România înainte și după 1989. Lucrarea este captivantă prin bogăția și ineditul informațiilor despre propria persoană și despre oamenii cu care Paul H. Stahl a lucrat și pe care i-a îndrăgit. Paul H. Stahl pomenește de primul său contact cu terenul în 1931, pe vremea când avea doar șase ani. Patru ani mai târziu, merge în satul Șanț (județul Bistrița-Năsăud) împreună cu profesorul Dimitrie Gusti și cu tatăl său, Henri H. Stahl: „Treceam prin sate și
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
fi aceea dintre cosmopolitismul specific bucătăriei românești și afirmarea unei tradiții gastronomice autohtone. Nimeni nu poate pretinde că fasolea bătută ar fi un unicat gastronomic românesc, dar ea este percepută ca atare de către foarte mulți români, și de aceea o pomenește doamna Nițescu. Titlul acestei cărți naște de fapt o altă întrebare, în afara aceleia care ne cere să optăm între universalitatea farfuriei globaliste și tradiția băștinașă: există, de fapt, o bucătărie românească? Adică, revenind la dilema Sandei Nițescu, avem posibilitatea unei
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Păstorel Teodoreanu, lucrurile nu sunt atât de simple. Când vine vorba despre gastronomiile popoarelor, el citează un celebru mot d’esprit, „L’humanité se nourrit, le français dîne“ („Omenirea se hrănește, francezul ia masa“), pentru ca apoi să se dezlănțuie: „Putem pomeni macaroanele à l ’italienne, conopida sau andivele à la polonaise, morunul sau nisetrul à la grecque, salata à la russe [...], dar când vorbim de școală [gastronomică, n.n.], nu mai e nevoie să adăugim «franceză», căci alta nu e.“ (Alexandru O.
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]