10,865 matches
-
a Principatului Moldovei, Iași, nr. 5 din 15 ianuarie și nr. 46 din 7 iunie 1856. 22. *** Buletin, gazeta oficială nr. 112 din septembrie 1844, nr. 144 din 30 noiembrie 1844 și nr. 73 iulie 1845. 23. *** Buletin oficial al Principatelor Țării Românești, nr. 70 din 9 octombrie 1847. 24. *** Buletinul oficial al Moldovei, Iași, nr. 41 din 20 mai 1856, nr. 57 din 17 iulie 1858 și nr. 21 din 12 martie 1859 (adaus nr. 33-34). 25. *** Curierul românesc din
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
A.S.I. Pac. 340, Hrisovul de fondare din 26 iulie 1755. 75 A.S.I. Tr. 1757, op. 2003. 76 Chiru Economu, Despre vechile așezăminte judecătorești, București, 1891, p. 8-10; I. C. Filitti și I. Suchianu, Contribuții la istoria justiției penale în Principatele Române, București, 1928, p. 34-40; Ion Peretz, Curs de istoria dreptului român, vol. II, partea II, cap. 6, pp. 428-433. 77 O. Stănciulescu, op. cit., p.18. * Se obișnuia ca, zilnic, pușcăriașii să fie trimiși la cerșit, în târguri, piețe etc.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
1848 din Muntenia, G. este numit de Guvernul Provizoriu director al Ministerului din Năuntru. În timpul exilului s-a stabilit la Paris, unde a rămas până în 1858. După întoarcere, mai ia parte la viața politică (a fost un militant pentru Unirea Principatelor) până în 1863, când se retrage definitiv. I-au fost atribuite câteva însemnări interesante din zilele revoluției, apărute în 1880, în „Amicul familiei”, sub titlul România în anul 1848. Amintiri și episoade de călătorie. Traduceri: Molière, Domnul Pursoniac, București, 1836. Repere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287326_a_288655]
-
profundă a istoriei teritoriului dintre Nistru și Prut, precizându-se: „Din punct de vedere geografic, etnografic, istoric, așa-zisa provincie a Basarabiei a fost deci din toate vremurile un pământ românesc și a format o parte integrantă și indivizibilă a Principatului Moldovei”. Actul de la 27 martie/9 aprilie nu a fost nici o anexiune, nici o încorporare, așa cum se afirma în nota guvernului Ucrainei, ci efectul „Unirii Basarabiei cu România”, așa cum o proclamă «Sfatul Țării » și așa cum e stipulat în mod limpede în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
drept punct de plecare, în examinarea chestiunii basarabene și a raporturilor ruso-române, tratatul de la București din 1812 [...]. Cu exact un secol înainte, un tratat [diploma de la Luțk din 1711] încheiat după toate normele legale, nu cu imperiul otoman suzeran al principatului moldav, ci cu Moldova însăși, recunoștea, prin semnătura fondatorului Rusiei moderne, drepturile «istorice și naționale» ale acestui stat român pe întreg teitoriul său, care se întindea, fără nici o contestație, de la Nistru la Dunăre”. Gh. I. Brătianu Constituirea statelor românești de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de unificare a formațiunilor prestatale din teritoriul de continuitate românească, aflate într-un anumit impact cu vecinii. Voievodatul Transilvaniei, instituție a populației românești, și-a păstrat mult timp (de la 1176 până la 1541) autonomia în fața tendințelor regalității ungare de a impune „principatul”. Secolul al XIV-lea înregistra accelerarea procesului de unificare a formațiunilor existente la sud și est de Carpați. Dobândirea existenței de sine stătătoare prin biruința lui Basarab I asupra regelui Carol Robert de Anjou la Posada (noiembrie 1330) a reprezentat
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de la Universitatea din Iași, Alexandru V. Boldur, scria în Basarabia Românească, lucrare apărută după eliberarea Basarabiei de către armata română, în iunie-iulie 1941: „Provincia ce actualmente poartă numele de Basarabia, în secolele XIV-XIX nu avea nicio denumire specială, făcând parte din Principatul Moldovei. Numai o mică parte din ea, sudul, cu orașele Chilia și Cetatea Albă, se numea Țara Basarabeană, deoarece înainte de a fi trecut definitiv la Moldova, această fâșie de pământ a aparținut Principatului Munteniei, condus de dinastia Basarabilor. Deci, pe
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
avea nicio denumire specială, făcând parte din Principatul Moldovei. Numai o mică parte din ea, sudul, cu orașele Chilia și Cetatea Albă, se numea Țara Basarabeană, deoarece înainte de a fi trecut definitiv la Moldova, această fâșie de pământ a aparținut Principatului Munteniei, condus de dinastia Basarabilor. Deci, pe litoralul Mării Negre, numele Basarabia nu era decât o amintire istorică”. Actuala Basarabie „nici măcar nu prezenta o unitate administrativă aparte” în cuprinsul Țării Moldovei. „E suficient să răsfoim lucrarea lui Dimitrie Cantemir, scrisă la
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
regiunea cuprinsă între Prut și Nistru, după anexarea sa la Imperiul Rus, în secolul al XIX-lea. Nu este mai puțin adevărat că el se leagă direct de amintirea primei dinastii de domnitori români la nord de Dunăre. Limitele noului principat moldav erau, deci, trasate din epoca fondării sale. Nu putea lipsi de la Brătianu plasarea principatului în context internațional: între polonezii, care avansau din nord, ungurii, a căror putere se accentua la vest, valahii veniți din sud și tătarii care se
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
XIX-lea. Nu este mai puțin adevărat că el se leagă direct de amintirea primei dinastii de domnitori români la nord de Dunăre. Limitele noului principat moldav erau, deci, trasate din epoca fondării sale. Nu putea lipsi de la Brătianu plasarea principatului în context internațional: între polonezii, care avansau din nord, ungurii, a căror putere se accentua la vest, valahii veniți din sud și tătarii care se retrăgeau în stepă. La începutul secolului al XV-lea a continuat competiția polono-ungară pentru asigurarea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
integrității teritoriale a Moldovei, cu consecințe negative de ordin economic și politic. Cea de a doua amputare a teritoriului Țării Moldovei s-a produs în urma expediției victorioase a sultanului Soliman (Suleyman) Magnificul, din august-septembrie 1538. Pentru a-și asigura supunerea principatului și sub pretextul curmării vechilor „gâlceve” de hotar, Soliman a rășluit din teritoriul Moldovei o parte din sud, cunoscută sub numele de Bugeac, alcătuind noua raia a Tighinei (Bender). Hotarul țării a fost astfel strămutat de la satul Sălcuța, pe râul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
participarea la bătălia de la Stănilești (iulie 1711), soldată cu victoria turcilor. Această participare se baza pe tratatul de la Luțk, din 13/24 aprilie 1711, mai curând o diplomă, decât un tratat propriu-zis. Interesează aici în mod deosebit art. XI: „Hotarele Principatului Moldovei, după drepturile sale antice, sunt acelea ce se descriu pe râul Nistru, Camenețu, Bender cu tot teritoriul Bugeacului, Dunărea, Muntenia, marele ducat al Transilvaniei și cu teritoriul Poloniei după delimitarea făcută”. Se recunoșteau, deci, vechile hotare, Moldova urmând să
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
al Transilvaniei și cu teritoriul Poloniei după delimitarea făcută”. Se recunoșteau, deci, vechile hotare, Moldova urmând să redobândească, după înfrângerea turcilor, teritoriile ocupate de aceștia. Așa cum va sublinia G. I. Brătianu, un act încheiat nu cu Imperiul Otoman, suzeran al principatului moldav, dar cu Moldova însăși, recunoștea, prin semnătura fondatorului Rusiei moderne, drepturile istorice și naționale ale acestui stat român asupra întregului său teritoriu, care se întindea, fără nici o contestație, de la Nistru la Dunăre. Este, deci, complet eronat a accepta, ca
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
argument” a fost reluat după al doilea război mondial și mai este susținut de unii chiar în zilele noastre. Actul diplomatic din 1711 reprezintă un document deosebit de important în ce privește recunoașterea de către țarul Rusiei a Nistrului ca frontieră de răsărit a Principatului Moldovei și a apartenenței la acesta a întregului teritoriu dintre Carpați, Dunăre, Marea Neagră și Nistru. În urma înfrângerii de la Stănilești și plecarea lui Dimitrie Cantemir în Rusia, Poarta s-a răzbunat, ocupând cetatea Hotinului, în 1713, și împreună cu un mic teritoriu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ales că, prin tratatul de la Kuciuk-Kainargi, Rusia își întindea dominația până la Bug. În timpul războiului ruso-turc din 1768-1774, când armata rusă a ajuns să controleze ambele țări românești, comandantul acestei oștiri, mareșalul P. A. Rumianțev, se adresa populației Moldovei, susținând „alipirea acestui Principat la preaînaltul stat al împărătesei a toată Rusia” și îi asigura pe moldoveni de integritatea țării lor, dar numai „ca aparținând imperiului și maiestății împărătești”. Se contura planul de împărțire a Moldovei, de a separa Basarabia de restul teritoriului, într-
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
tratatului de la Kuciuk-Kainargi: „Imperiul Rusiei restituie Sublimei Porți întreaga Basarabie cu Akkerman, Chilia, Ismail și celelalte slobozii, sate și cu tot ceea ce cuprinde această provincie, după cum îi restituie și fortăreața Bender. Tot astfel, Imperiul Rusiei restituie Sublimei Porți cele două principate, ale Valahiei și Moldovei, cu toate fortărețele, orașele, târgurile, satele și cu tot ce cuprind ele și Sublima Poartă le primește în condițiile următoare, cu promisiunea solemnă de a le respecta cu sfințenie [...]”. Așa cum foarte bine s-a precizat, Basarabia era
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de la București (16/28 mai 1812) a ilustrat perfect lipsa de scrupule și cinismul diplomației țariste. Rușii au purtat cu turcii, pentru încheierea păcii, „târguieli vrednice de un bazar oriental, demnitarii țarului au pretins, la început, stăpânirea integrală a ambelor Principate Române, apoi numai a Moldovei; după aceea, scăzând din preț, doar a teritoriului dintre Siret și Nistru, cu gurile Dunării, pentru ca, până la sfârșit, de teama expediției napoleoniene, să se mulțumească doar cu fâșia dintre Prut și Nistru și brațul Chilia
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și brațul Chilia”. Desfășurat în cadrul „problemei orientale”, războiul a fost urmărit cu atenție de puterile europene. Franța napoleoniană a avut un rol ambiguu; Napoleon n-a fost sincer nici cu Rusia și nici cu Imperiul Otoman, jucându-se cu soarta Principatelor, ca obiect de „compensație”. Austria a jucat un rol mai șters; înfrântă de Franța în două rânduri, în 1805 și 1809, a fost mai mult spectatoare, deși Rusia și Franța i-au oferit Principatele sau măcar Țara Românească, spre a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Imperiul Otoman, jucându-se cu soarta Principatelor, ca obiect de „compensație”. Austria a jucat un rol mai șters; înfrântă de Franța în două rânduri, în 1805 și 1809, a fost mai mult spectatoare, deși Rusia și Franța i-au oferit Principatele sau măcar Țara Românească, spre a o atrage fiecare de partea sa. Marea Britanie s-a aflat într-o poziție dificilă, la început fiind alături de Rusia, pentru ca apoi să-și recâștige poziția influentă la Constantinopol; a încercat, între 1809 și 1810
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
prevedea dărâmarea cetăților Ismail și Chilia, iar pe aceste locuri să nu se mai ridice fortificații. Așa cum a precizat Leon Casso în valoroasa lui carte, planurile Rusiei au fost mai mari: „În 1806, am crezut că vom cuceri cele două Principate fără lupte și că vom organiza din ele patru guvernăminte ruse. Împrejurările ne-au silit, până la sfârșit, să ne mulțumim cu un câștig mult mai modest. Din ceea ce am dobândit, am alcătuit provincia (oblasti - în slavă) Rusiei”. Această extindere a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
imperiului turcesc, potrivit dorinței politicii Ecaterinei a II-a”. S-a rotunjit Noua Rusie „dând siguranță Odesei, născută de curând, care până acum era mereu îngrozită de tătarii neastâmpărați din Bugeac”. S-a dat o puternică lovitură vieții economice a Principatului, „prin smulgerea din trupul ei a celei mai roditoare părți”. Două treimi din produsele cerealiere trimise până atunci la Constantinopol proveneau din partea Moldovei de dincolo de Prut, recunoscută și pentru bogăția sa în numeroase turme de vite etc. Ceea ce pentru Rusia
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Două treimi din produsele cerealiere trimise până atunci la Constantinopol proveneau din partea Moldovei de dincolo de Prut, recunoscută și pentru bogăția sa în numeroase turme de vite etc. Ceea ce pentru Rusia reprezenta un „câștig modest” sau „o brazdă de pământ”, pentru Principatul Moldovei a constituit o grea pierdere de teritoriu, de populație, de pământ roditor, de spiritualitate românească. „Cesiunea Basarabiei a produs adâncă mâhnire în rândul moldovenilor - scrie Ion Nistor. Și aceasta cu atât mai mult cu cât cesiunea se făcu de către
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
rusificare devenea tot mai intens. Războiul din 1828-1829 s-a încheiat cu îngrângerea Turciei și încheierea Tratatului de pace de la Adrianopol, în septembrie 1829. Pe baza acestui tratat și a unui act separat, anexat tratatului, se instituia protectoratul Rusiei asupra Principatelor Române, hotarul Țării Româneaști se stabilea pe talvegul Dunării, înapoindu-se porturile Giurgiu, Brăila și Turnu, se acorda Principatelor deplina libertate a comerțului exterior ș.a. Ceea ce interesează aici este extinderea domninației rusești asupra regiunii dintre brațele Chilia și Sf. Gheorghe
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de la Adrianopol, în septembrie 1829. Pe baza acestui tratat și a unui act separat, anexat tratatului, se instituia protectoratul Rusiei asupra Principatelor Române, hotarul Țării Româneaști se stabilea pe talvegul Dunării, înapoindu-se porturile Giurgiu, Brăila și Turnu, se acorda Principatelor deplina libertate a comerțului exterior ș.a. Ceea ce interesează aici este extinderea domninației rusești asupra regiunii dintre brațele Chilia și Sf. Gheorghe, asupra Deltei Dunării, fapt confirmat prin tratatul ruso-turc de la Unkiar-Skelessi (1833). Art. 3 din Tratatul încheiat în 1829 relua
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
cursul Dunării în general și, în special, pe porțiunea din aval de la joncțiunea Prutului cu Dunărea. Prin stăpânirea Deltei, Rusia își întărea considerabil poziția la Dunărea de Jos și la litoralul Mării Negre. Un episod cu implicații deosebite asupra delimitării teritoriului Principatului Moldovei l-a constituit situația creată prin înfrângerea Rusiei în urma Războiului Crimeii (1853-1856) și a semnării Tratatului de pace de la Paris, la 18/30 martie 1856. Din considerente analizate pe larg de cercetătorii perioadei, nu s-a dat curs cererii
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]