11,416 matches
-
până ajunge Lord Comandant. Începând cu sfărșitul celui de-al treilea volum, acest fir narativ începe să se împletească cu cel al războiului civil din sud. Al treilea fir narativ se desfășoară pe continentul estic, Essos, aflat dincolo de marea îngustă, relatând aventurile lui Daenerys Targaryen, ultima descendentă a Casei Targaryen și pretendentă la Tronul de Fier. Aventurile lui Daenerys urmăresc drumul ei de la momentul vânzării către un lord barbar, pentru măritiș, până la transformarea într-o conducătoare abilă și puternică. La acest
Cântec de gheață și foc () [Corola-website/Science/321956_a_323285]
-
mai bună nuvelă". Pentru ca "Urzeala tronurilor" să încapă într-un singur volum, Martin a eliminat din ea ultimul sfert, transformându-l în secțiunea de început a celei de-a doua cărți, "Încleștarea regilor" publicată în 1998. În mai 2005, Martin relata că manuscrisul "Urzelii tronurilor" avea 1088 pagini fără anexe, iar "Încleștarea regilor" ajungea la 1184 pagini. Deși Martin a recunoscut influența operelor lui J.R.R. Tolkien, Jack Vance și Tad Williams, seria diferă de aceste opere anterioare prin interesul crescut arătat
Cântec de gheață și foc () [Corola-website/Science/321956_a_323285]
-
la străzi asfaltate și la renovări urbane. Ideile sale legate de oraș nu par a depăși nivelul unor lucrări municipale de mică anvergură. Lucrul acesta este perfect explicabil ținând cont că plimbarea prin Amiens-ul anului 2000, pe care autorul o relatează pe un ton umoristic, reprezintă ecoul propunerilor pe care Jules Verne le face concetățenilor în calitate de consilier municipal.
Un oraș ideal () [Corola-website/Science/321342_a_322671]
-
de la Devon la Londra și face apel la ajutorul lui Sherlock Holmes. Mortimer îi explică lui Holmes și dr. Watson că se spune că familia Baskerville este afectată de un blestem. El citește o descriere a originii blestemului, așa cum o relatase un descendent al lui Hugo Baskerville, care trăise cu două secole mai înainte. În conformitate cu această relatare veche, Hugo Baskerville s-a îndrăgostit de fata unui fermier, a răpit-o și a închis-o într-un donjon. Ea a evadat în timp ce
Câinele din Baskerville () [Corola-website/Science/321376_a_322705]
-
să-l vâneze pe Stapleton după ce câinele este ucis, găsindu-l în mlaștina Grimpin. În ciuda îndemnurilor lui Watson de a face contrariul, Holmes îl privește pe Stapleton cum îi intră piciorul în nisipurile mișcăptoare și se scufundă. În epilog, Holmes relatează descoperirile sale cu privire la fosta școală a lui Stapleton, despre care Stapleton pretindea că a fost închisă după o epidemie mortală. El sugerează că consecințele au fost mult mai sinistre decât o simplă epidemie. Judecând după oroarea lui Watson față de comentariul
Câinele din Baskerville () [Corola-website/Science/321376_a_322705]
-
din Upper Norwood, unicul prieten din Londra al căpitanului Arthur Morstan. Acesta le povestește sfârșitul căpitanului Morstan. Maiorul John Sholto, fost ofițer al Regimentului 34 de Infanterie din Bombay, murise la 28 aprilie 1882. Pe patul de moarte, el le relatase celor doi copii ai săi, frații gemeni Thaddeus și Bartholomew, un secret legat de o comoară. Cu ani în urmă, maiorul și cu căpitanul Morstan intraseră în posesia unei comori, într-un mod cu totul neobișnuit. Maiorul o adusese în
Semnul celor patru () [Corola-website/Science/321378_a_322707]
-
lada goală. Small aruncase comoara în Tamisa în timpul urmăririi, pentru ca aceasta să nu ajungă în mâinile urmașilor unor ticăloși. Watson o cere în căsătorie pe domnișoara Morstan, iar aceasta acceptă. La cererea lui Sherlock Holmes, Small este de acord să relateze povestea comorii lui Holmes, Watson și Jones. Originar din Worcestershire, de lângă Pershore, Small a părăsit Anglia pe la vreo 18 ani. El intrase într-o încurcătură din pricina unei fete și, pentru a scăpa, a fost nevoit să se înroleze într-un
Semnul celor patru () [Corola-website/Science/321378_a_322707]
-
dedica întru totul artei scrisului. La întoarcere sa din Paris scrie prima piesă "Ahlu-l-Kahr" "(Adormiții din peșteră)" .Povestea este bazată pe o legendă numită Cei șapte tineri din Efes la care se face referire pe scurt și în Coran. Piesa relatează povestea a trei bărbați care se refugiază într-o peșteră pentru a scăpa de sub tirania regelui, însă adorm și se trezesc după 300 de ani într-o lume cu totul schimbată pe care nu o mai recunosc. Piesa care este
Tawfiq al-Hakim () [Corola-website/Science/321408_a_322737]
-
22.000 de ani, o diferență majoră față de perioada inițială de 50.000 de ani. Dacă în cronologia din 1950 omenirea descoperă zborul prin biperspațiu în jurul anului 5000, conform cronologiei Roboților acest lucru se petrece în anul 2029, în timpul evenimentelor relatate în "Eu, robotul".
Seria Imperiul Galactic () [Corola-website/Science/321422_a_322751]
-
Perioada Campbell", prezintă perioada în care lumile Spațiene au decis să se separe de Pământ. În 1993, scriitorul Robert Silverberg a extins povestirea lui Asimov "Omul bicentenal" la dimensiunea unui roman. În cadrul acestei cărți se prezintă o serie de evenimente relatate în culegerea de povestiri "Eu, robotul", iar doctorul Han Fastolfe amintește în "Roboții de pe Aurora" despre Andrew Martin, personajul principal al povestirii lui Asimov. Ținând cont de aceste aspecte, se poate considera că și acest roman se încadrează în serie
Seria Roboților () [Corola-website/Science/321430_a_322759]
-
de Neil R. Jones în 1931. Asimov a citit povestirea pe când avea 11 ani și am menționat-o ca sursă de inspirație în volumul "Before the Golden Age" (1975), o antologie a SF-ului din anii '30 în care Asimov relatează povestea SF-ului citit de el în perioada copilăriei și adolescenței. După cum spune chiar el: În timp, Asimov a integrat seria Roboților în mai cuprinzătoarea serie a Fundației, readucându-l în actualitate pe R. Daneel Olivaw douăzeci de mii de
Seria Roboților () [Corola-website/Science/321430_a_322759]
-
moartea sa survenită în 1992, Asimov a aprobat proiectul pentru trei romane ("Caliban", "Inferno", "Utopia") de Roger MacBride Allen, a căror acțiune se desfășoară în perioada de timp cuprinsă între "Roboții și Imperiul" și "Seria Imperiul Galactic". Cele trei romane relatează povestea terraformării lumii Spațiene Inferno și a revoluției robotice care a început prin crearea unui Robot "Fără Lege" și apoi a Roboților Noii Legi. Există și alte romane scrise de diverși autori (aparținând seriilor Isaac Asimov's Robots/Isaac Asimov
Seria Roboților () [Corola-website/Science/321430_a_322759]
-
fază a ofensivei era să ocupe zonele locuite de sârbi din Slavonia de Est, apoi să avanseze spre vest, prin Vinkovci și Osijek, către Zagreb. Pe 19 septembrie, o imensă coloană blindată a JNA a părăsit Belgradul. Jurnaliștii străini au relatat că se întindea pe aproape 10 km și includea cel puțin 100 de tancuri, majoritatea T-55 și M-84, precum și transportoare blindate și numeroase piese de artilerie grea remorcate. Coloana a trecut granița croată pe 20 septembrie, în apropierea
Asediul Vukovarului () [Corola-website/Science/321404_a_322733]
-
orașul imediat după căderea lui au raportat că străzile erau presărate cu cadavre în haine civile. Reporterii televiziunii BBC i-au înregistrat pe paramilitarii sârbi cântând: Apărătorii buzunarului nordic din Borovo Naselje nu au reușit să scape și s-a relatat că cei mai mulți au fost uciși. Majoritatea apărătorilor din Vukovar au fost și ei uciși, deși unii, inclusiv comandanții, au reușit să străpungă liniile JNA și să ajungă în teritoriul controlat de guvernul croat. Dintre supraviețuitorii civili ne-sârbi, cea mai
Asediul Vukovarului () [Corola-website/Science/321404_a_322733]
-
cere ca iubita să-i fie înapoiată. Ajunși împreună în anul 1932, Harlan își dă seama că femeia însăși este agent temporal, provenind din secolele în care Eternii nu au voie să intre ("Secolele ascunse"). Femeia nu neagă, ci îi relatează că oamenii timpului ei preferă să observe trecutul în loc să îl schimbe, observând că alegerea făcută de Eternitate pentru siguranța omenirii îi suprimă acesteia creativitatea. Acest lucru a împiedicat descoperirea zborului spațial, pentru a împiedica un eventual conflict cu rase extraterestre
Sfârșitul eternității () [Corola-website/Science/321432_a_322761]
-
apariției, recenzorul Groff Conklin a catalogat romanul ca "o dovadă de prim rang al unei povești pline de imaginație." în "Astounding Science Fiction", Villiers Gerson a declarat romanul un succes, în ciuda personajelor sale "unidimensionale", datorită "talentului lui Asimov de a relata o poveste cu suspans." "The New York Times" a considerat romanul "o vibrantă poveste de aventuri dintr-un viitor îndepărtat."
Pulbere de stele () [Corola-website/Science/321426_a_322755]
-
deși Pigafetta menționează cel puțin trei soldați creștini uciși, printre care și Magellan. Aliații lui Magellan, Humabon și Zula, s-a spus că n-ar fi luat parte la bătălie în urma cererii lui Magellan, și au privit de la distanță. Pigafetta relatează că regele creștin Humabon a trimis un mesaj în care spunea că dacă returnează trupurile lui Magellan și ale oamenilor săi, li se va da orice doresc. Trupul lui Magellan nu a mai fost însă recuperat de la băștinași. Unii dintre
Bătălia de la Mactan () [Corola-website/Science/321463_a_322792]
-
lui Caulfield îl duce în deșert, unde găsește baza militară. Cu ajutorul pilotului Albain (Telly Savalas), el îl salvează pe Brubaker înainte ca oamenii din elicopterele să-l prindă sau să-l ucidă. Filmul se încheie cu Caulfield și Brubaker care relatează întreaga conspirație în fața camerelor de televiziune și a zeci de martori. Două romane au fost scrise pe baza acestui film de către doi scriitori diferiți. Ken Follett (sub pseudonimul Bernard L. Ross) a publicat în Marea Britanie, o altă lucrare a fost
Capricorn One () [Corola-website/Science/321487_a_322816]
-
acuzat de complicitate la dezertare, ceea ce ei au negat; fără alte mărturii și dovezi, însă, Bligh nu a putut lua măsuri împotriva lor. Cum se apropia data plecării, ieșirile lui Bligh împotriva ofițerilor săi s-au înmulțit. Un martor a relatat că „a oricui era vina pentru ceva, dl. Christian era cu siguranță cel care primea pedeapsa.” Tensiunile între marinari s-au acutizat, aceștia având în față perspectiva unei lungi și periculoase călătorii care avea să-i ducă prin , experiență ce
Revolta de pe Bounty () [Corola-website/Science/321492_a_322821]
-
povestiri "The Draco Tavern" se petrece într-un univers science fiction mai bizar, descris din perspectiva proprietarului unui bar cu multe specii. Seria "Svetz" cuprinde o culegere de povestiri, "The Flight of the Horse", și un roman, "Rainbow Mars", și relatează despre o mașină a timpului trimisă în trecut pentru a găsi specii de animale dispărute demult, dar care ajunge, de fapt, în realități alternative și aduce înapoi creaturi mitologice, cum ar fi o pasăre Roc și un Inorog. Înepând din
Larry Niven () [Corola-website/Science/321513_a_322842]
-
domnitorului moldovean, mai ales către sfârșitul domniei. La 12 iulie 1499, Ștefan cel Mare a semnat la Hârlău Tratatul de pace cu polonii regelui Ioan Albert. La Curtea domneasca din Hârlău au locuit și urmașii lui Ștefan cel Mare. După cum relatează tot Grigore Ureche aici a fost ucis în aprilie 1523 hatmanul Luca Arbore, acuzat de trădare de domnitorul Ștefăniță Vodă (1517-1528). După cuvintele cronicarului, "„într-acest an, în luna lui aprilie, în cetatea Hârlăului, Ștefan vodă au tăiat pre Arburie
Curtea Domnească din Hârlău () [Corola-website/Science/316355_a_317684]
-
céle domnești și beserici cîteva făcute acolo în Hîrlău de dînsul.”". Voievodul Radu Mihnea a murit aici la 20 ianuarie 1626, corpul său neînsuflețit fiind apoi transferat de fiii lui la Mănăstirea Radu Vodă din București. Și acest eveniment este relatat de Miron Costin: "„Omŭ boleac fiindŭ Radul-vodă și de mini și de picioare, care boală podagra și hirarga să dzice, n-au trăgănatŭ multŭ viiața și acolea la Hîrlău s-au sfîrșit viața, în anul 7134 în dzile... (...) Oasele Radului-vodă
Curtea Domnească din Hârlău () [Corola-website/Science/316355_a_317684]
-
Plan" (TVR) și "Arena Media" (Realitatea TV). Momentul în care a intrat în atenția opiniei publice a fost cel în care a fost demis de conducerea trustului "Ringier" din funcția de redactor-șef al cotidianului „Evenimentul zilei”. Presa internațională a relatat pe larg acest conflict, care a escaladat prin demisia în semn de solidaritate cu Turturică a 80 de redactori ai celui mai combativ cotidian românesc la acea dată, precum și prin proteste de stradă în fața ambasadei Elveției. Iată ce a scris
Dan Turturică () [Corola-website/Science/316416_a_317745]
-
chiar de socrul său, Segestus Tusnelda a fost luată ostatică de Germanicus în anul 15. În acestă perioadă ea era gravidă, și fiind ostatică a născut un fiu, Tumelic, care a crescut în Ravenna. Pasajul din lucrarea lui Tacitus care relatează viața acestuia nu s-a păstrat însă. Cel mai probabil, spre anul 47, el nu mai era deja în viață. Istoricul antic Tacitus îl descrie astfel pe Arminius, cel care a provocat romanilor una din cele mai grele înfrângeri din
Arminius () [Corola-website/Science/316415_a_317744]
-
consta în spionarea ambasadei Germaniei din rue de Lille, Paris, în scopul de a dejuca orice tentativă de transmitere de informații importante acestui adversar. Mai multe afaceri de spionaj ajunseseră deja în ochii unei prese avide de scandal care a relatat povești în care se combina misterul cu sordidul. În 1890, arhivistul Boutonnet a fost condamnat pentru vinderea planurilor obuzului cu melinită. Atașatul militar german la Paris era în 1894 contele Maximilien von Schwartzkoppen, care a dezvoltat o politică de infiltrări
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]