10,656 matches
-
companie în unele zone. Sunt animale teritoriale cu un teritoriu individual de 70-80 km. Sunt de obicei animale solitare și sunt rar văzute în grupuri. Se adăpostesc în găuri pe care le sapă în maluri înalte, în terase sau printre stânci. Duc o viață nocturnă și sunt mai puțin gălăgioase și mai puțin agresive ca hienele pătate. Când sunt speriate sau amenințate, mârâie și-și zbârlesc coama, dar foarte rar se angajează în luptă; când câinii le atacă, de obicei nu
Hienă dungată () [Corola-website/Science/332449_a_333778]
-
păduri sau în livezi. În Serengeti (Tanzania) preferă fructele copacului "Balanites" iar în Egipt provoca daune în terenurile cultivate cu pepeni galbeni și curmali. Bârlogul este făcut în vizuini pe care le sapă în maluri înalte, în terase sau printre stânci sau folosesc vizuinele altor animale. În Asia folosesc adesea peșteri ca bârlog, dintre care unele sunt folosite mai mulți ani. În zonele de nord împerecherea are loc în ianuarie-februarie, iar în zonele tropicale nu este limitată la un anumit sezon
Hienă dungată () [Corola-website/Science/332449_a_333778]
-
Marea Moartă. Taluzul sau Panta faliilor este treapta inferioară, având diferența de altitudine cea mai mare și mai abruptă față de unitatea precedentă. Marginea stâncoasă reprezintă limita vestică a unității, iar limita de est este formată de linia de contact dintre stâncă și șesurile aluvionare ale depresiunii Mării Moarte. În anumite locuri partea de jos a stâncii este acoperită de grohotișuri și atunci altitudinea relativă și panta abruptă se discern mai greu. Altitudinea medie a Taluzului este de 270 m deasupra nivelului
Deșertul Iudeei () [Corola-website/Science/332463_a_333792]
-
mare și mai abruptă față de unitatea precedentă. Marginea stâncoasă reprezintă limita vestică a unității, iar limita de est este formată de linia de contact dintre stâncă și șesurile aluvionare ale depresiunii Mării Moarte. În anumite locuri partea de jos a stâncii este acoperită de grohotișuri și atunci altitudinea relativă și panta abruptă se discern mai greu. Altitudinea medie a Taluzului este de 270 m deasupra nivelului mării (deasupra pârâului Nahal Kedem), cea minimă este de 50 m sub nivelul mării (deasupra
Deșertul Iudeei () [Corola-website/Science/332463_a_333792]
-
și panta abruptă se discern mai greu. Altitudinea medie a Taluzului este de 270 m deasupra nivelului mării (deasupra pârâului Nahal Kedem), cea minimă este de 50 m sub nivelul mării (deasupra pârâului Nahal Kidron). Diferența de altitudini dintre vârful stâncii și baza ei variază între 250-670 m. Panta este foarte bruscă, înclinarea maximă fiind de 73 grade (deasupra pârâului Hatzetzon), iar cea minimă 27 grade (în zona pârâului Nahal Rahaf). Pe Treapta superioară „în flexiune” domină modul flexiunii, și nu
Deșertul Iudeei () [Corola-website/Science/332463_a_333792]
-
baza ei variază între 250-670 m. Panta este foarte bruscă, înclinarea maximă fiind de 73 grade (deasupra pârâului Hatzetzon), iar cea minimă 27 grade (în zona pârâului Nahal Rahaf). Pe Treapta superioară „în flexiune” domină modul flexiunii, și nu există stânci de refracție. Unghiul de deviere a straturilor de stâncă este ascuțit și paralel cu unghiul povărnișului. Majoritatea pâraielor coboară paralel cu versantul și nu pătrund în adâncime. Câteva pâraie au reușit însă să pătrundă în stânca dură și au creat
Deșertul Iudeei () [Corola-website/Science/332463_a_333792]
-
bruscă, înclinarea maximă fiind de 73 grade (deasupra pârâului Hatzetzon), iar cea minimă 27 grade (în zona pârâului Nahal Rahaf). Pe Treapta superioară „în flexiune” domină modul flexiunii, și nu există stânci de refracție. Unghiul de deviere a straturilor de stâncă este ascuțit și paralel cu unghiul povărnișului. Majoritatea pâraielor coboară paralel cu versantul și nu pătrund în adâncime. Câteva pâraie au reușit însă să pătrundă în stânca dură și au creat defilee adânci care străbat Treapta, mai cu seamă pâraie
Deșertul Iudeei () [Corola-website/Science/332463_a_333792]
-
flexiunii, și nu există stânci de refracție. Unghiul de deviere a straturilor de stâncă este ascuțit și paralel cu unghiul povărnișului. Majoritatea pâraielor coboară paralel cu versantul și nu pătrund în adâncime. Câteva pâraie au reușit însă să pătrundă în stânca dură și au creat defilee adânci care străbat Treapta, mai cu seamă pâraie care descind de la sinclinalul Beit Sahur prin anticlinalul Tekoa. Pe platoul deșertului peisajul este dominat de coline rotunjite, coniforme și trapezoide, cu pereții neverticali. Există sectoare de
Deșertul Iudeei () [Corola-website/Science/332463_a_333792]
-
acestea se văd mii de coline rotunjite, lăsând între ele numeroase canale. Pâraiele din platoul Deșertului Iudeei sunt de mică adâncime și în locurile unde străpung cutele secundare din platou, produc adevărate defilee. Pe platforma marginală de est domină refracția stâncilor. Formațiunile stâncoase iau forma de horst și graben. Spre sud platforma marginală primește aspectul de cută(în zona pârâului Nahal Heimar). Pâraiele mari creează defileuri adânci în care se revarsă în cascade marcante (cu excepția pârâului Nahal Darga care coboară în
Deșertul Iudeei () [Corola-website/Science/332463_a_333792]
-
Taluzul faliilor este alcătuit din trei trepte principale, în general înguste, dar care în anumite locuri ating o lățime de 500 m și mai mult. Ele s-au format în urma unor procese de eroziune în împrejurarile în care straturile de stâncă nu sunt la fel de tari, și a unor procese de refracție în lungul liniilor de falie. Partea frontală a taluzului este strapunsă de porțile marilor defilee. În partea inferioară a taluzului, în zona de sud, există o serie de trepte mici
Deșertul Iudeei () [Corola-website/Science/332463_a_333792]
-
Legea Tăcerii Azimut Sportiv Vacante Și Călătorii Nu Te Supără Frate Miss Litoral Tonomatul DP2 Cu Skrillex Plajă Lui Homez Cu Uncle Grandpa - Unchiul Bunic Lumea De Azi , Lumea De Mâine Bombă Zilei Cu Adriana Bahmuțeanu Fanatik Show Chestionarul lui Stâncă Brigada De Intervenție Info Pescar Minunile Justiției Fitze De Vacantza Bilet De Vacanță Folclorul & Lăutarii România Încotro? Manele De Top Șah Maț Cu Luis Lazarus Lux Design De-a Albă Neagră TeleEnciclopedia Poveste De Succes Sport Show Casino Show O
Radio Contact () [Corola-website/Science/332477_a_333806]
-
sunt de karate: distrugi lucrurile în două! Dar practicarea să se apropie prea mult de ouă, și păsările trebuie să-l alunge din stol! 52. 52. Bomb e treaz Bomb este somnambul ... și ia ouăle cu el pe drum și stânci foarte periculoase. Și, desigur, Blues, nu-l pot trezi pentru că e periculos! 66. 14. Not Without My Helmet (Nu Fără Cască Mea) 67. 15. Mona Litha 68. 16. Șir Bomb of Hamelot 69. 17. Bearded Ambition 70. 18. Cold Justice
Lista episoadelor din Angry Birds Toons () [Corola-website/Science/332513_a_333842]
-
să mediteze la întrebarea: «Cum e să fii căsătorit de-atâta timp?». Răspunsurile pe care le găsește par deseori amuzante, deși sunt provocatoare, pline de compasiune și adevărate până la ultimul”, apreciază cronicarul de la Booklist. “Hotelul stă pe o lespede de stâncă, la o jumătate de oră est de Malaga. A fost proiectat pentru familii și dezvăluie, mai cu seamă la ora mesei, ce provocări presupune apartenența familială. Rahib Khan are cincisprezece ani și e în vacanță cu tatăl său și cu
Volume incitante: dragoste, spionaj, memorii și istorie… by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105787_a_107079]
-
România și Republica Moldova), Asia Mică și vestul Asiei. În România este mai des întâlnită în sudul Olteniei și Munteniei, sudul Banatului, sud-estul Moldovei și în mai multe localități din Dobrogea. Preferă liziera pădurilor, tufărișurile, coastele sau viroagele cu loess sau stâncile unde există vegetație arbustivă sau arborescentă. Are spatele cafeniu, brun-gălbui sau brun-cenușiu cu o dungă mediană longitudinală deschisă pe fiecare solz. Abdomenul este galben. Se hrănește cu șopârle de ziduri, gușteri, hârciogi, popândăi, șoareci și șobolani. Prinde prada cu o
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
o viteză uluitoare, apucând-o cu gura și o sugrumând-o prin încolăcire. Este cel mai rapid șarpe din România, alunecând cu viteza săgeții, încât de-abia poate fi văzut. Se cațără cu mare iuțeală pe arbuști, copaci și pe stânci. Este un șarpe agresiv și rău, mai ales masculii. Atacă omul la față sau la mână; mușcătura nu este veninoasă, dar este dureroasă, sângerează și se poate infecta. Atacă și oile sau vacile aflate la păscut mușcându-le de bot
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
de stepă și de munte nu prea umbrite, la marginile pădurilor de stepă, în tufărișurile din apropierea drumurilor, în semideșert, în nisipurile și pantele pietroase și argiloase tari de munte acoperite cu vegetație (arbori și arbuști), în grohotișurile pietroase și printre stânci, pe pantele vâlcelelor și ravenelor, pe malurile râpelor, pe coastele abrupte de-a lungul malurilor râurilor, în trestiișuri uscate. În Caucazul de Nord pătrunde în regiunile de deșert cu barcane de nisip. În perioadele secetoase ale anului este adesea întâlnit
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
împădurite se cațără foarte bine pe arbori și arbuști în căutarea hranei (ca șarpele lui Esculap), urcându-se cu iuțeală până ce dispare în frunziș la o mare înălțime (de până la 5-7 m). Aceeași ușurință o manifestă și în înaintarea printre stânci, unde se refugiază. O trăsătură distinctivă a comportamentului șarpelui rău este agresivitatea lui neobișnuită. Dintre șerpii faunei noastre, șarpele rău (mai ales masculii) este cel mai agresiv și răutăcios. Printre șerpii răi pe care i-a capturat Ion E. Fuhn
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
și conștient de caracterul inofensiv al atacului, comportamentul de intimidare al acelui șarpe avusese efectul scontat: uluirea și imobilizarea adversarului, pentru a-și crea răgazul necesar fugii." Se hrănește în principal cu șopârle: șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), șopârlă de stâncă ("Darevskia saxicola"), șopârlă de iarbă ("Podarcis tauricus"), șopârlă de nisip ("Eremias arguta"), mai rar cu păsări și puii și ouăle lor (ciocârlii, presuri, pietrari) și rozătoare de mărimea popândăilor sau mai mici (popândăi, șobolani, șoareci, șoareci săritori, gerbili, hamsteri cenușii
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
și gușterii ("Lacerta viridis"), iar pentru șerpii adulți principala pradă o reprezintă rozătoarele: hârciogii ("Cricetus") și popândăii ("Citellus"). În Crimeea în hrana exemplarelor studiate au fost găsite reptile - șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de iarbă ("Podarcis tauricus"), șopârla de stâncă ("Darevskia saxicola") și șarpele de casă ("Natrix natrix"), păsări - presura ("Emberiza") și mamifere - popândăi ("Spermophilus"), arvicoline ("Arvicolinae"), șoareci de pădure ("Apodemus sylvaticus"), hârciogi ("Cricetidae") și chițcani ("Soricidae"). În regiunea Astrahan șarpele rău din regiunile de semideșert se hrănește cu șopârle
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
prins, se repede furios și mușcă, însă rana pe care o lasă nu este decât o mică zgârietură. Apare în aprilie și dispare pentru hibernare încă din septembrie. Hibernează ascunzându-se prin vizuini, galerii, sub trunchiuri de copaci sau sub stânci. De obicei se întâlnesc indivizi izolați. Hrana este diferențiată în funcție de vârstă. Exemplarele juvenile sau semiadulte se hrănesc cu șopârle. Exemplarele adulte se hrănesc aproape exclusiv cu rozătoare (șoareci, șobolani) și cu mamifere insectivore (cârtițe), mai rar cu păsări mici și
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
liliacul de apă ("Myotis daubentonii"); Păsări (migratoare, de pasaj) protejate la nivel european prin "Directivă CE" 147/CE (anexă I-a) din 30 noiembrie 2009: uliu păsărar ("Accipiter nisus"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), lăstun mare ("Apus apus"), lăstun de stâncă ("Hirundo rupestris"), rândunica roșcata ("Hirundo daurica"), fluturaș de stâncă ("Tichodroma muraria"), pupăza ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), pănțăruș ("Troglodytes troglodytes"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"); Reptile, amfibieni și
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
protejate la nivel european prin "Directivă CE" 147/CE (anexă I-a) din 30 noiembrie 2009: uliu păsărar ("Accipiter nisus"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), lăstun mare ("Apus apus"), lăstun de stâncă ("Hirundo rupestris"), rândunica roșcata ("Hirundo daurica"), fluturaș de stâncă ("Tichodroma muraria"), pupăza ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), pănțăruș ("Troglodytes troglodytes"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"); Reptile, amfibieni și pești: vipera ("Vipera berus"), vipera cu corn ("Vipera ammodytes
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
mas"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), salba moale ("Euonymus europaeus"); Ierburi și flori: colțișor ("Dentaria bulbifera"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), piperul-lupului ("Asarum europaeum"), leurda brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), ("Allium ursinum"), vinarița ("Asperula odorata"), garofița de munte ("Dianthus tenuifolius"), garofița albă de stânci ("Dianthus spiculifolius"), talpa-ursului ("Acanthus longifolius"), sânzienă roșie ("Galium purpureum"), mlăștinița ("Epipactis helleborine"), crin de pădure ("Linum uninerve"), moșmon ("Micromeria pulegium"), brie ("Athamanta turbith ssp. hungarica"), brei ("Mercurialis perennis"), albăstreaua de munte ("Centaurea pinnatifida"), iarbă-mare ("Achnatherum calamagrostis"), iarbă moale ("Stellaria holostea
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
Deva, precum și în Munții Retezat până la altitudinea de 2184 m. Trăiește pe pantele stâncoase cu arbuști, adesea aproape de malul apelor (de ex. Valea Cernei) și în pădurile de foioase (de la poalele munților Domogled). Îi place să stea la soare pe stânci. Se cațără cu ușurință pe ramuri arbuștilor pentru a se încălzi la soare. Pe teren deschis se mișcă greoi. Se adăpostește mai ales sub pietre sau în crăpăturile stâncilor. Este relativ sensibilă la frig și intră toamna devreme în adăpost
Vipera cu corn bănățeană () [Corola-website/Science/333965_a_335294]
-
de la poalele munților Domogled). Îi place să stea la soare pe stânci. Se cațără cu ușurință pe ramuri arbuștilor pentru a se încălzi la soare. Pe teren deschis se mișcă greoi. Se adăpostește mai ales sub pietre sau în crăpăturile stâncilor. Este relativ sensibilă la frig și intră toamna devreme în adăpost pentru hibernare, iar primăvara iese ultima din hibernare. Hrana constă din vertebrate mici: șoareci, cârtițe, ocazional păsări și șopârle (șopârla de ziduri etc). Puii se hrănesc la început cu
Vipera cu corn bănățeană () [Corola-website/Science/333965_a_335294]