12,817 matches
-
Otoman. Măgulind vanitatea solului, care sosea după plecarea sultanului în Asia, turcii reușesc să-1 convingă pe nobilul ungur, că una din marile dorinți ale sultanului și adevărata bucurie a acestuia era să-1 vadă pe reprezentantul unuia din marii regi, care stăpânesc peste semințiile care cred în Christos. Vânători, ospețe, o călătorie în mod intenționat întârziată de noi spectacole și mărturii de înaltă prețuire erau prilejuri pentru a îndepărta cât mai mult ziua întâlnirii dintre sultan și sol. Și când, în sfârșit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a campaniei din 1476 nu avem decât știri fragmentare, care nu îngăduie stabilirea cu exactitate a acțiunilor militare. După lupta de la Valea Albă, Ștefan s-a retras spre nord, în regiunea subcarpatică și pe obcinele bucovinene. Fiind aproape de munți și stăpânind trecătorile lor spre Transilvania, voievodul păstrează liniile de comunicație cu aliații săi, care se pregăteau cu multă greutate să-i vină în ajutor, dar și posibilitatea să se retragă în Cetatea Ciceului, în cazul în care turcii ar fi reușit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui Țepeluș, împreună cu secuii. Laiotă, refugiat în Transilvania, va pătrunde și el în Țara Românească și o ia în captivitate pe Maria, soția lui Țepeluș. Pregătirile făcute de sultan au avut însă ca scop cucerirea insulei Rodos, pe care o stăpâneau Ordinul Ospitalier al Sfântului Ion (cavalerii ioaniți, cunoscuți mai târziu drept cavalerii de Malta). Turcii debarcă în insulă la 23 mai 1480, dar atacurile lor sunt respinse și încetează asediul la 27 iulie. La 28 iulie 1480, sultanul trimite o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cai. Se cădea de pe cal atunci când adversarul te lovea cu lancea și te arunca la pământ; când adversarul te despica cu securea, cum a făcut-o Mihai Viteazul cu un pașă la Călugăreni, sau când calul nu mai putea fi stăpânit. Călărețul îl îndeamnă într-o parte și calul țâșnește în alta sau, cum zice Ureche, „calul a luat-o la vale”. La Șcheia nu poate fi vorba de trădare. Cronicarul neamț știa că, la Baia, Ștefan a fost trădat. Să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pentru a mulțumi lui Dumnezeu că a primit scrisori din partea principelui și suzeranului său natural; și, de asemenea, i-a scris scrisori, oferindu-i supunere și ajutor cu 30.000 de călăreți pe cheltuiala sa”. Interesante sunt aprecierile cronicarului: Ștefan stăpânea Moldova și Valahia; n-a depus niciodată jurământ de credință lui Matei și s-a bătut într-o singură zi cu oștile lui Matei și cu acele ale turcilor și le-a învins pe amândouă. Este, evident, vorba de faima
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
încercat să-l disculpe pe rege. L. Finkel a afirmat că între subiectul discuțiilor de la Lovocea și campania regelui polon în 1497 nu exista nici o legătură. Cronicarul Bernard Wapowski scria că: „S-a discutat apoi despre Ștefan, palatinul Moldovei, care stăpânea asupra Misiei de Jos, să-l silească la depunerea jurământului de credință și ascultare a regatului și a regelui polon, după cum făcuse mai înaintea lui Cazimir... în Colomeea din Pocuția. Iar dacă s-ar împotrivi, să-l alunge cu puterea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
date de Iliaș mânăstirilor Neamț, Bistrița și Pobrata, iar alte două unor boieri. Ștefan a dat și el, singur, trei privilegii, două Pobratei și unul Moldoviței. Din felul în care sunt date privilegiile nu rezultă o separare teritorială între partea stăpânită de Iliaș și cea stăpânită de Ștefan. La 13 iunie 1436, cei doi domni îi întăreau lui Mihail Stângaciu sate care se aflau în ținuturile Bârlad și Tutova, deci în prtea de sud, unde stăpânea Ștefan. În același an, la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Bistrița și Pobrata, iar alte două unor boieri. Ștefan a dat și el, singur, trei privilegii, două Pobratei și unul Moldoviței. Din felul în care sunt date privilegiile nu rezultă o separare teritorială între partea stăpânită de Iliaș și cea stăpânită de Ștefan. La 13 iunie 1436, cei doi domni îi întăreau lui Mihail Stângaciu sate care se aflau în ținuturile Bârlad și Tutova, deci în prtea de sud, unde stăpânea Ștefan. În același an, la 17 iulie, cei doi domni
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o separare teritorială între partea stăpânită de Iliaș și cea stăpânită de Ștefan. La 13 iunie 1436, cei doi domni îi întăreau lui Mihail Stângaciu sate care se aflau în ținuturile Bârlad și Tutova, deci în prtea de sud, unde stăpânea Ștefan. În același an, la 17 iulie, cei doi domni îi întăreau lui Oancea logofăt sate pe Răut, pe Bâc, împotriva Chișinăului, deci în partea stăpânită de Iliaș. Sunt documente în care sunt întărite de către cei doi domni sate în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care se aflau în ținuturile Bârlad și Tutova, deci în prtea de sud, unde stăpânea Ștefan. În același an, la 17 iulie, cei doi domni îi întăreau lui Oancea logofăt sate pe Răut, pe Bâc, împotriva Chișinăului, deci în partea stăpânită de Iliaș. Sunt documente în care sunt întărite de către cei doi domni sate în ținuturile Tecuci, Hotin și Suceava. Nu există, așadar, o separare teritorială și a instituțiilor pentru fiecare zonă. Ținând seama că se crease în cadrul statului un mare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
linie dreaptă, cu o puzderie de cetăți și castele. Dijonul, capitala ducatului, era o cetate puternică și înfloritoare, cu biserici din secolele X-XII, XIII, cu un palat ducal ridicat în 1414. Bruges, cel mai însemnat oraș comercial din Flandra, era stăpânit de ducii burgunzi. Piața centrală, o bijuterie arhitectonică, se păstrează și azi. Turnul halelor negustorești de lemn a ars în 1280, dar a fost reconstruit din piatră, lucrările fiind terminate în 1300. Halele au două etaje, turnul se ridică la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care se condiționează reciproc: posesia pământului (domeniul feudal) și obligațiile militare ce decurg din acesta. Domeniul domnesc Barbu T. Câmpina a afirmat în studiile sale că domeniul domnesc din Moldova și Țara Românească a fost aidoma domeniului pe care îl stăpâneau regii Franței, el fiind administrat direct de domn. Domnul avea un domeniu format din sate, pe care le stăpânea încă de la întemeierea Țării, numărul lor crescând pe măsură ce s-a consolidat autoritatea domnească. Abia de curând a apărut o lucrare specială
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Câmpina a afirmat în studiile sale că domeniul domnesc din Moldova și Țara Românească a fost aidoma domeniului pe care îl stăpâneau regii Franței, el fiind administrat direct de domn. Domnul avea un domeniu format din sate, pe care le stăpânea încă de la întemeierea Țării, numărul lor crescând pe măsură ce s-a consolidat autoritatea domnească. Abia de curând a apărut o lucrare specială despre domeniul domnesc din Țara Românească (secolele XIV-XVI) . Ion Donat, autorul acestui studiu monografic, a demonstrat pe bază de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
identice, se poate spune că în Țara Românească și în Moldova, domeniul domnesc nu constituia un domeniu unitar ca domeniul regal din Franța. Puterea regelui era proporțională cu mărimea domeniului său, care, de obicei, nu era mai mare decât domeniile stăpânite de unii duci sau comiți. Timp de câteva secole, puterea regilor Franței a crescut prin căsătorii cu prințese, care aduceau o moștenire bogată și prin cuceriri. Carol cel Mare s-a considerat stăpânul întregului Imperiu, pe care îl socotea ca
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a considerat stăpânul întregului Imperiu, pe care îl socotea ca pe o moșie a sa, proprie. Potrivit mentalității germanice, el a împărțit Imperiul între fiii săi; aceștia au fost obligați să recunoască dreptul ducilor și comiților (principii teritoriali) de a stăpâni efectiv domeniile acordate lor de către împărați sau regi, domeniul regal restrângându-se la domeniul pe care îl stăpânea efectiv în L Ile de France. De la acest domeniu avea să înceapă lupta regalității pentru impunerea autorității sale asupra întregului teritoriu al Franței. În legătură cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
germanice, el a împărțit Imperiul între fiii săi; aceștia au fost obligați să recunoască dreptul ducilor și comiților (principii teritoriali) de a stăpâni efectiv domeniile acordate lor de către împărați sau regi, domeniul regal restrângându-se la domeniul pe care îl stăpânea efectiv în L Ile de France. De la acest domeniu avea să înceapă lupta regalității pentru impunerea autorității sale asupra întregului teritoriu al Franței. În legătură cu formarea domeniului domnesc în Țările Române au fost formulate multe opinii, pe care le enumeră Ion Donat în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domnesc au fost și mai pe urmă stăpânitorii domnii, au dat cui au vrut.” În anaforaua, pe care boierii moldoveni o alcătuiesc în 1817, se susține că Dragoș, când a venit în Moldova, pământul era locuit, iar moșiile au fost stăpânite din moși strămoși. În anafora se preciza că “locurile care den veac au fost domnești” sunt: “1. Locurile de pustiu, adică ce nu s-au stăpânit de nimenea den nepomenit veac. Al 2-lea: braniștile domnești ce au fost den
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că Dragoș, când a venit în Moldova, pământul era locuit, iar moșiile au fost stăpânite din moși strămoși. În anafora se preciza că “locurile care den veac au fost domnești” sunt: “1. Locurile de pustiu, adică ce nu s-au stăpânit de nimenea den nepomenit veac. Al 2-lea: braniștile domnești ce au fost den veac și al 3-lea: locurile târgurilor. Acestea au fost ale domniei, care și acum dacă s-ar găsi asemenea locuri deschisă de târguri și pustii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sate, altădată două sate și de trei ori câte un sat, așadar, cu totul opt sate. Proprietatea personală a domnului se ridica la nouă sate. Domeniul domnesc: târgurile și ocoalele lor. În anaforaua boierilor din 1817, se arăta că domnul stăpânea “locurile târgurilor”, adică târgul propriu zis și satele care făceau parte din ocolul acestora. Despre politica lui Ștefan cel Mare față de târguri și ocoalele lor s-a afirmat că, după consolidarea domniei, el a răscumpărat “masiv” sate, pe care le-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din domeniul domnesc. El cumpără sate și, în aceeași zi în care cumpără, le donează ocoalelor. Numărul satelor din ocoalele târgurilor trebuie să fi fost însemnat și, oricum, toate la un loc depășeau cel mai mare domeniu, pe care îl stăpânea cel mai mare boier din Moldova. Acest domeniu îi conferea domnului o putere economică și militară de care marii boieri au trebuit să țină seama. Faptul că, în timpul domniei lui Ștefan, nu a avut loc nici o ridicare a unui boier
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vedem cum două repere topografice, unde se putea întemeia un sat, au devenit sate în câțiva ani. În schimb, un alt mare boier ca Petru Hudici nu a reușit să întemeieze sate în cele trei locuri pustii, pe care le stăpânea cu gândul de a întemeia acolo sate. Logofătul Mihul se dovedește a fi un boier bogat, care dispunea de venituri bănești, încât putea să cumpere și să întemeieze sate la granița cu Polonia. Era în interesul domnilor ca țara să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
acordarea unui feud (domeniu) vasalilor săi, așa cum s-a întâmplat în apusul Europei. În anaforaua, pe care boierii moldoveni au alcătuit-o în 1817, se arăta că atunci când a venit Dragoș în țară, “pământul era locuit și moșiile au fost stăpânite din moși și strămoși”. Cercetând documentele de la sfârștul secolului al XIV-lea și din secolul al XV-lea reiese limpede că moșiile, mare parte dintre ele, erau constituite atunci când a avut loc întemeierea. Domnii care s-au perindat pe scaunul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
stăpânirea lor peste toate satele lor. Enumerarea se începe cu așezarea de la Tulova, unde era curtea lor. Sunt înșirate apoi 18 sate și 4 seliști. Este menționată și o altă curte a lor, pe Orbic, în satul Seliștea. Între satele stăpânite de fiii lui Oană vornicul figurează și cele trei sate ale mânăstirii Humor, mânăstire care era proprietatea lor. Din 18 februarie 1445, datează un uric din care aflăm că cei trei frați dau mânăstirii Humor cele trei sate de la Dumbrava
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
un nume la 1448, dar nu peste multă vreme se va numi Porceștii, de la numele boierului, dovadă că satul lua numele boierului și nu invers cum credea H. H. Stahl. Domeniul pare impresionant de mare. În ținutul Neamț, Oană Porcu stăpânea 10 sate. Trebuie arătat, însă, că trei dintre ele se grupează în jurul fostei curți, alte trei în jurul satului Săcuieni, două lângă Filipești (locuitorii din Porcești vor schimba numele satului în Moldoveni, având în vedere că era locuit de moldoveni, totuși
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
este casa lui”, și Neagăuți. Cupca se afla pe Sirețel, în ținutul Suceava, iar Neagăuți pe Ciuhur, în ținutul Hotin, la hotarul cu ținutul Iași. La 15 iunie 1431, într-un nou privilegiu erau înșirate toate satele pe care le stăpânea Cupcici: 14 sate, trei locuri pustii și o prisacă. Domeniul s-a format pornind de la Cupca, pe Sirețel, unde era curtea lui Cupcici și satele Camenca, pe Siret, puțin mai jos, unde se varsă Sirețelul în Siret, apoi alte patru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]