10,750 matches
-
protagoniști ai „eliber]rii animalelor”, dep]șindu-i pe budiști și hinduși pe aceast] treapt] moral] și în ceea ce privește explicarea vegetarianismului (Jaini, 1979, p. 169). Mai mult, aceasta era atât de sensibilizat] de uciderea materiei vii, fie ea intenționat] sau accidental], încât strecurau apă pentru a evita înghițirea oric]ror creaturi care ar fi putut există în această, m]turau furnicile și insectele de pe c]r]ri și purtau m]ști peste gur] pentru a evita ca minusculele nigodas (entit]ți microsopice) s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
trebui s] fie înclinat spre vegetarianism. În anumite împrejur]ri, însuși Buddha împreun] cu alti c]lug]ri se l]sau în milă semenilor, mergând pe str]zi și prin piețe și așteptând în ț]cere că oamenii s] le strecoare câte ceva în vasele pentru mâncare. Buddha le spunea c]lug]rilor s] nu cear] ceva anume, ci s] accepte ceea ce li se oferea, excepție în acest sens f]când doar c]lug]rii bolnavi. În ceea ce privește principiile, c]lug]rul putea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu, întîi Carol! aha! ce vrei, ignoranță, a trecut jumătate de secol, nu? mișună, calcă, dar Mihai? fiul cui? fantomele chicotesc, fantoma 1: cine-s ăștia în papuci, prin încăperile noastre?, fantoma 2: niște papugii, ha-ha-ha-ha-ha, ajutat de cineva, mă strecor în apartamentele regale, departe de papugii, lucid, lucid, cu ochii măriți: aici, în patul ăsta simplu, de un roșu stins, a murit Carol I, masa de scris a reginei, picturile ei, mica orgă, sala de concerte, pianul la care cînta
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu bunele lui intenții (dar cu false premise, reieșite din suflet comunist), e jalnic prin clișee plebee, nerentabil nicicînd în istorie. Pe la opt, hipersatisfăcut de lapidarele "fiziologii" notate conspirativ în blocnotes, las în plină efervescență societatea din Vovidenie și mă strecor spre ieșire. Mai pot prinde finalul concertului. P.S. Aflu, a doua zi, cum s-a terminat soareaua: dom Chiriță-Chirițescu, nemaiputînd suporta strînsoarea pantofilor nou-nouți, și i-a scos pe jumătate, moment în care cei doi invitați de onoare s-au
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
colosul gotic, relativ nou, relativ gotic, impunător și străin, o, mi se pare mie străin, celor de-aici însă... Copii blonzi, în drum, pe la porți, printre vacile care se întorc puzderie de pe islaz. Praful e polenul asfințitului, prin care se strecoară femei negre. Îmbrobodite. Se strecoară, pe rînd, în biserică. O întreb pe una: Cine-a făcut biserica? Noi, femeile!, îmi răspunde și mă fixează, să vadă ce impresie fac vorbele ei, dacă le înțeleg, dacă le cred. Ce se ascunde
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
gotic, impunător și străin, o, mi se pare mie străin, celor de-aici însă... Copii blonzi, în drum, pe la porți, printre vacile care se întorc puzderie de pe islaz. Praful e polenul asfințitului, prin care se strecoară femei negre. Îmbrobodite. Se strecoară, pe rînd, în biserică. O întreb pe una: Cine-a făcut biserica? Noi, femeile!, îmi răspunde și mă fixează, să vadă ce impresie fac vorbele ei, dacă le înțeleg, dacă le cred. Ce se ascunde sub replica femeii, rostită oarecum
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
scris articolul de azi? Gazeta mea nu e canal de scurgere pentru pestilențialele tale stilistice... (Cei din Sărindar erau, adică, Sadoveanu și-ai lui). Toți stană. După care, năucit, cel ce venise cu gîndul la un scaun în redacție se strecoară pîș, pîș și se evaporă. Insul căruia Șeicaru îi vărsase hîrdăul nu era altul decît Dragoș Vrânceanu, cu doctorat în filosofie, luat, proaspăt, la Florența. Dar Șeicaru era Șeicaru... Cuplul sublim-nebun Zelda și Scott Fitzgerald al anilor '30 continuă să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
se petrec lucruri ce-l depășesc, dar pe care trebuie să le respecte. Ce primenitoare sînt cele cîteva clipe în compania personajului care face (și nu clevetește) și, evident, nu-i singurul în urbe, în țară! 2 iulie Mi se strecoară, în ușă, o invitație: vernisaj la... Baia turcească. Șocul noutății provine nu atît din faptul că expune una din tinerele de robust, i-aș spune bărbătesc talent, Zamfira Bârzu, impusă în ultimii ani, nici măcar din insolitul că pictorița își prezintă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
se prelungește și sub ochii noștri, avertizați mereu că, în imperiul sec al tehnologiei, arta trebuie să moară. Că în fața unui Matiz, Matisse trebuie să dispară. Un fel de-a spune... Luînd ca reper amuzîndu-ne, evident mașinuța asta care se strecoară silențios pe străzile Iașilor și ne face cu ochiul ei oblic, asiatic. E o fotografie din 1920, cu un Matisse încă bărbat în plină forță, pictînd la șevalet, asistat de Henriette, frumoasa lui soție (și model permanent), în acel atelier
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să cred că nu sînt doar un biet... anonim. 13 iunie Șuvoiul trăpașilor lumii, pe Strada Nuova, are ceva de manevră psihiatrică. De la un pavilion la altul. Necesară scoaterii, o clipă, din chingile claustrării clinice. Omenirea asta, nevoită să se strecoare prin țarcul coșcovit ce-o poartă fie spre Piața San Marco, fie spre gară, pare tehui-halucinată de ce și-a propus. Fețele, chiar și rar zîmbitoare, se circumscriu, consimțit, unui subit sindrom maniacal. Fără previzibil remediu cît durează autoimpusa deambulare. Doar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și el, mi-l citează iarăși pe Terențiu: Homo sum: humani nil a me alienum puto (sînt om: nimic din ce e omenesc nu-mi e străin). Și ne-afundăm în galerie. Preferînd să văd de-aproape "drama" jocului, mă strecor adesea înșelînd prin impertinență paza chiar pe gazon, în spatele porții. Nemaifăcînd-o de mult, o fac acum. Cu oarecare trac în păcălirea oamenilor de ordine. Plimbîndu-mă cam stingher pe fîșia de pe margine. Vine la mine unu' și mă întreabă crispat: căutați
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
după minute bune, mi se adresează: aveți o înclinație specială. Tribuna dă în clocot. Măscările și spurcăciunile lumii în gura ei. Un barosan ras la tîmple, cu cerceluș în stînga, își roade șapca de draci. Stop! Printre rîndurile turbate se strecoară felin o roșcată. Ieșită parcă acum dintr-o paradă a modei. Muțenie generală. Unde să se-așeze? Barosanul sare ars și-i oferă galant locul. Atît. Galeria își reia clocotul. Cu Mihai Ursachi, la peluza pestriță. Debut absolut: n-a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a născut nimeni. E-atît de strîmb, bietul de el, că te miri cum de nu se sinucide. Dar sinuciderea oricum nu intră în vederile lui. Nu știe ce-i. Așa că, de ani și ani, zilnic, pe ger, pe arșiță, se strecoară ca o caradașcă lovită spre trotuarele din zona Halei, trece-ntîi pe la birtulețul vînăt din colț, își umple ploscuța cu ceva de culoarea mercurului, se rostogolește-napoi pe tortuar, s-așază, își socate din mînecă mîna ciungă o cioată fulgerată și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pulpa fetei semnătura. Nu! Numărul de telefon. Erau, amîndoi, nelipsiți de la concertul de vineri seara, de la Filarmonică. Ea aer de midinetă alintată, el un fel de călugăr tibetan. Foarte eleganți. Scenă finală. Ea ridicîndu-se de lîngă noul partener, altul, se strecoară felin printre fotolii și, ajungînd la frumosul (dar ursuzul) eremit, îi înmînează un teanc de bancnote. O datorie, probabil. Cinismul (hipercorect) al midinetei. Durerea în ochii fostului ei partener. Chopin: Concertul nr. 2 pentru pian și orchestră. "... Benito Mussolini, Iosif
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dramaticele (pentru partid) alegeri din '96, iar recent, tragedia americană. Cu ce zel (ne-aducem aminte) lucrau agitatorii partidului în hală, printre tarabe, în preajma neașteptatului (pentru ei) crah al alegerilor din '96! În sacoșa cu vinete și castraveți, agitatorul îți strecura prin Trompa lui Eustachi și broșura cu ticăloșiile istorice ale țărăniștilor, cu "țapul" vînzător de țară etc. etc. Brusc, după alegerile (pierdute), la tarabe se instalase liniștea mormîntului. Resuscitarea agitatorică s-a ivit însă, și mai abitir, în preajma scrutinului din
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Continental, socoteam că multe alte întrebări strigă după răspuns, iat-o pe Cerasela flanînd cu minunea ei teriercanișă în lesă. Punînd capăt și întrebărilor, și răspunsurilor. Ningea. 6 decembrie De Samson cum că muierea... Văzînd-o pe Mariana Codruț cum se strecoară felin pe trotuar și cum răspunde suav la salut, n-ai crede că poate scrie: "Chiar și simpla prezență a unui bărbat care se arată calm într-o situație de criză la o tribună, la serviciu, într-un mediu oarecare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și oferindu-ne-o fraged-alegră. L-a conturnat pe metodicul Goiți la propria-i viziune faustică despre Liszt, Concertul nr. 1 sunînd ca în febra primă a compunerii. (Nu mi-am putut reprima insidioasa suspiciune și, în pauză, m-am strecurat printre minunații din orchestră, încercînd a le lua pulsul: nu, nimic din bănuitul histrionism nu era perceput astfel de experimentații meseriași; dimpotrivă, superba nălucă îi cucerise realmente și la repetiții și, iată, îi cucerea și acum, în concert.) La reluare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să asude la gen. Deși pare că totul a murit în materie, aflăm din cînd în cînd că budoarul cutărui baron local e burdușit cu portrete jilave încă; vedem cum, printre uși, în vizite de lucru, inevitabilului Iliescu i se strecoară cîte-un protret cu-nvăluitor zîmbet Divertis. Pe care, firește, succesorul maniacului îl efuză (doctrinar). Pielea ei palroză, sub care întrezăresc vascularizări opaline, mă îmbie să-i fac măcar un desen. Îi și mărturisesc, după ce mă-ntreabă de ce-o... analizez
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și Carol. Unde-i lumea aceea îmbătată de propria ei frumusețe! Dar și lumea mai de dincoace! Rămînînd un împătimit al trotuarelor, îmi doresc, la părăsirea muțeniei atelierului, să-ntîlnesc pe cineva, să schimb o vorbă cu cineva. Da' de unde! Mă strecor ogar tomnatic printre exemplarele coborîte parcă atunci din aeronavele ce bîntuie, schizofrenic, televizoarele, și muțenia atelierului rămîne intactă și pe trotuar. Băieți și fete, e adevărat, de-o eclatantă performanță biologică, vorbesc o limbă stranie, gesticulează straniu, mă strecor în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Mă strecor ogar tomnatic printre exemplarele coborîte parcă atunci din aeronavele ce bîntuie, schizofrenic, televizoarele, și muțenia atelierului rămîne intactă și pe trotuar. Băieți și fete, e adevărat, de-o eclatantă performanță biologică, vorbesc o limbă stranie, gesticulează straniu, mă strecor în muțenie și mă-nfior. Ei, nici chiar așa... Contact motor și, în cîteva minute, orașul rămîne departe, în pîclele lui voievodale, șoseaua începe să ia calea soarelui-apune, plasîndu-mă într-o altă ordine mentală. Trec prin încă adormitul Podu Iloaiei, evitînd
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de frumos și își va pune harurile, gospodărește, în serviciul cerut. Va deveni, pur și simplu, tipicul artist-activist de partid, înregimentat pînă-n măduva oaselor, ciupind gras din surse care mai de care mai dubioase, mereu pe fază în a-i strecura sub braț idolului aflat în vizite de lucru portretul cu zîmbet Divertis sau peisajul cu pășuni voievodale. Ce deprimantă ar arăta o definitivă istorie autohtonă a artei structurată doar pe atare specimen! A și existat, de altfel, dar din fericire
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
datorită furiei de a trăi și de a lupta cu un bunic la care eu visam. Și care nu era aici." În fond, ce se mai putea spune despre Picasso, devoratorul secolului său? Iată însă că... atipica lui nepoată a strecurat în raftul suprasaturat o carte de o manieră scriptică ieșită din comun (Grand-père, 2001, tradusă acum la Editura Vivaldi: Bunicul). Îndurînd, alături de frățiorul ei, inconștientele (?) umilinți produse de colosalul bunic, Marina a rezistat parcă doar pentru a depune mărturie. Și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Pudoare și impudoare, vitalitate și moarte, violență și sensibilitate, provocare și naivitate, făcea să vibreze toate aceste corzi cu o intensitate care îi iradia pe toți cei ce se apropiau de el." Reproșurile îndurerate ale Marinei: "Cînd puteam să ne strecurăm în viața lui, iresponsabilitatea unui tată, a unei mame, dar și a unei soții posesive ne-au deposedat de afecțiunea după care eu și Pablito tînjeam." " Ar fi fost suficient ca Picasso să coboare cîteva minute din Olimpul său și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
puțin sordide reduc, oricum,valoarea exponatelor, fie ele și excepționale. Trecînd, întîmplător, în preziua vernisajului să-mi văd poziționarea pieselor din propriu-mi poliptic și găsind încă echipa de panotare la lucru, dar mai cu seamă indispunîndu-mă cu cenușiul cerului strecurat aici prin imensele ferestre, am rămas cantonat în preconceputa idee. Pînă în seara vernisajului. Ce frumos arăta expoziția noastră în fasta seară! Cele două mari holuri, permițînd o adevărată promenadă pe șerpuitoarele lor extinderi, se bucurau de spoturile calde ale
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cîndva sieși. De care a beneficiat, perfid prostește, comunismul local. Nu și cei cîțiva maeștri de certă vocație, nevoiți a-i da cezarului roșu ce-i era de dat. Nu și obligatoriu... 14 septembrie Cineva un domn? o doamnă? îmi strecoară prin ușa atelierului un număr din "Universul" ziar politic, cotidian (sic!), ilustrat (5 bani în Capitală, 10 bani în Județe), din 6(18) iuniu 1890. Cu intenție sau nu, ziarul are darul să mă șocheze din mai multe motive. Primul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]