11,047 matches
-
plăcere auditivă și nu înalță mintea către transcendent. Augustin descrie, în Confessiones, o amintire din perioada pregătirii sale înainte de a îmbrățișa creștinismul: „Câte lacrimi am vărsat ascultând accentele imnurilor și cântecelor tale, care răsunau suav în biserica ta! O emoție violentă: acele accente îmi răsunau în urechi și coborau în inima mea adevărul, trezind un sentiment cald de pietate. Nu de mult timp, biserica din Milano a introdus această practică consolantă și încurajatoare, de a cânta toți împreună, la unisonul vocilor
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
a aprobat aplicarea în România a lozincii „separării de stat a unor teritorii”, iar Congresul al III-lea al Partidului Comunist din România, desfășurat la Viena în septembrie, adopta rezoluția prin care se angaja „să lupte cu hotărâre împotriva anexării violente a Basarabiei, Bucovinei, Transilvaniei și Dobrogei și să sprijine în chip practic lupta pentru eliberarea lor națională”. În locul lui Gh. Cristescu, a fost desemnat secretar general al partidului Elek Köblos. La scurt timp după Congres, a avut loc rebeliunea de la
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
decât față de o țară inamică în cazul exigențelor militare de o natură presantă sau în cazul reprimării unei revolte, deși este evident că nu s-a produs nici unul nici celălalt dintre aceste cazuri și că cu astfel de măsuri incontestabil violente nu vor fi soluționate niciodată problemele constituirii libere a unui regim politic al unei țări. Timp de peste un secol Basarabia a făcut parte din Imperiul Rus și se găsea în relații politice și economice strânse cu vecina sa apropiată, Ucraina
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
că pentru acest motiv el se găsea în imposibilitate de a urma modul general adoptat pentru organizarea normală a reprezentării naționale. În această privință, Ministerul Regal se grăbește să observe că același lucru se întâmplă aproape peste tot după schimbări violente de regim; că modul general adoptat pentru organizarea normală a unei reprezentanțe naționale poate diferi de la o țară la alta, după timpuri și împrejurări și că, potrivit informațiilor ce i-au parvenit, Rada ucrainiană, al cărei rol a fost preponderent
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
determinativi ai socialului. În consecință, am inclus din această carte modelele de raționalitate ale proceselor decizionale. Culegerea de față cuprinde, în principal, Structurile gândirii sociologice (1987), o carte apărută într-un tiraj destul de redus la acea vreme și din cauza opoziției violente la publicarea ei a unor persoane cu responsabilitate în regimul comunist. Am selectat, de asemenea, câteva capitole din Filosofia istoriei (1981) pe care, într-o formă modificată, intenționam să le introduc în „Structurile gândirii sociologice”, dar nu am mai făcut
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ocuparea lor. Concurența dintre producători pentru vânzarea produselor lor este un alt exemplu. Competiția pentru resurse poate îmbrăca forme dintre cele mai diferite: începând cu sisteme de norme instituționalizate, general acceptate, continuând cu negocierea și sfârșind cu conflictul, cu lupta violentă. Relațiile și mecanismele cooperării sistemelor în realizarea unor finalități comune devin nu mai puțin un subiect de interes acut pentru sociologie. Cooperarea presupune existența unor finalități comune, fără a exclude însă și existența unor finalități divergente care implică, la rândul
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
-și impună prin forță și/sau manipulare interesele împotriva celorlalte clase. El era cu atât mai valabil pentru momentul de criză socială prin care trecea Rusia la începutul secolului, moment în care forțele sociale adverse erau angajate într-o luptă violentă, într-un moment de răscruce al evoluției sociale. Lupta pentru impunerea intereselor proprii este de natură să polarizeze ideologic conștiința colectivității, presând și asupra sociologiei de a se constitui într-un instrument ideologic justificativ-mistificator. Situația tinde însă să se modifice
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
În Încercarea de a Înțelege specificul acestei zone, În ceea ce privește structurile sociale, vechile tehnici agricole, grupul domestic, formele de locuire și credințele religioase. De exemplu, În ceea ce privește credințele, putem observa că la nivelul vieții cotidiene deosebirile religioase nu conduc neapărat la opoziții violente: există credințe comune În religii diferite, rezultate, probabil, din pseudoconversiunile impuse cu forța ca urmare a cuceririlor militare sau politice. Studiul Europei poate fi organizat ca o cercetare de ansamblu a continentului, dar poate fi făcut și prin detașarea din
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
legi, moduri de viață venite de acolo. Al doilea război mondial vede o altă unificare, de data aceasta forțată, sub dominație rusească, bazată pe un sistem de gândire utopică; singură Grecia scapă acestei dominații. O dată Îndepărtată această din urmă intervenție violentă exterioară, cu efectele ei uniformizatoare, ansamblul popoarelor regiunii se orientează din nou spre Occident. Regiunea, cu mici variații, reacționează la fel, iar Occidentul, dincolo de diferențele dintre un stat și altul, percepe ca un ansamblu regiunea În Întregul ei. Istoria și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Această lungă evoluție este Întovărășită de numeroase conflicte sociale Între diversele grupuri, cei mai puternici au mai multe posibilități să folosească părțile devălmașe În scop personal. Ocupările ilegale de terenuri devălmașe sunt frecvent semnalate și ele dau naștere la conflicte violente. Se regăsesc mai peste tot tehnici agricole ce străbat mai multe etape, cea mai veche fiind aceea a folosirii provizorii a unui teren defrișat și a părăsirii lui când nu mai rodește. Această tehnică agricolă, rudimentară, este acompaniată de un
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În regiunile cele mai depărtate. Acolo actele de jaf și micile rebeliuni locale se Înmulțesc. Închei adăugând că și În interiorul acestor turnuri diferența dintre musulmani și creștini (privind bărbații și femeile) se manifestă ca și În casele neîntărite. Credințe Opoziții violente recente, mergând până la război, au străbătut regiunea Sud-Estului european; grupurile opuse păreau a fi definite prin religie (ortodoxi, catolici, musulmani), fiind deci vorba despre opoziții de natură religioasă. Dacă forțele care se opuneau aparțineau, Într-adevăr, unei religii sau alta
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
etnicul. Chiar și numai din punctul de vedere al vieții religioase, lucrurile se prezintă sub aspecte complexe; astfel, dacă observăm viața religioasă la nivelul popular, acela al vieții de toate zilele, vedem că deosebirile religioase nu conduc neapărat la opoziții violente. Populațiile balcanice au știut să găsească la acest nivel formule care au făcut posibilă o viață comună pașnică În cadrul unei aceleiași comunități sociale. Creștinarea sau islamizarea nu s-au desfășurat Întotdeauna pașnic; conversiunea individuală, Întemeiată pe cunoașterea ideilor și practicilor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Îndrumându-i În bibliografia domeniului, inclusiv Împrumutându-le propriile lor cărți. Șt. Costea, M. Larionescu și I. Ungureanu (1983) utilizează o formulare excelentă: sociologia nu a continuat să activeze În forme instituționalizate, ci a oferit o infrastructură culturală (89). Critica violentă a stalinismului În URSS Începând cu 1956, frânată Însă de la Început de reacția represivă față de efectele centrifuge ale Revoluției maghiare, a inițiat totuși un proces de liberalizare internă a sistemului socialist. Acest proces a fost mai accentuat În România pe
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sociological perspectivesă Primit la redacție: ianuarie 2005 Tendințe actuale În evoluția victimelor delictelor cu violență În România Maria Voinea Dan Banciu Universitatea București Universitatea București În România, politica oficială și statisticile judiciare oferă puține informații și date despre intensitatea crimelor violente și victimele lor. Puține proiecte de cercetare Încearcă să explice cauzele și motivele crimei, precum și rolul victimei În producerea crimei. Studiul de față Încearcă să se centreze asupra tendințelor fundamentale În evoluția crimelor violente, asupra tipologiei victimelor și agresorilor În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
informații și date despre intensitatea crimelor violente și victimele lor. Puține proiecte de cercetare Încearcă să explice cauzele și motivele crimei, precum și rolul victimei În producerea crimei. Studiul de față Încearcă să se centreze asupra tendințelor fundamentale În evoluția crimelor violente, asupra tipologiei victimelor și agresorilor În mediul intrași extrafamilial, pentru a identifica soluții În vederea prevenirii victimizării persoanelor. Introducere Amploarea și intensitatea criminalității violente constituie, În prezent, una dintre cele mai grave probleme sociale cu care se confruntă societatea românească În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
victimei În producerea crimei. Studiul de față Încearcă să se centreze asupra tendințelor fundamentale În evoluția crimelor violente, asupra tipologiei victimelor și agresorilor În mediul intrași extrafamilial, pentru a identifica soluții În vederea prevenirii victimizării persoanelor. Introducere Amploarea și intensitatea criminalității violente constituie, În prezent, una dintre cele mai grave probleme sociale cu care se confruntă societatea românească În perioada de tranziție, Întrucât acest fenomen violează sensibil drepturile și libertățile individuale ale oamenilor, producând numeroase victime și prejudicii fizice, morale și materiale
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
drepturile și libertățile individuale ale oamenilor, producând numeroase victime și prejudicii fizice, morale și materiale și generând un sentiment de nesiguranță În rândul populației. Agravată de lipsa de coerență legislativă În domeniul politicii penale și de protecție a indivizilor, criminalitatea violentă este sensibil influențată de scăderea controlului social comunitar, de disoluția rețelelor de solidaritate socială, ca și de scăderea prestigiului și eficienței legii, justiției și poliției pe fondul creșterii toleranței față de o serie de acte de violență Înregistrate sau judecate În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
populației, lipsa locurilor de muncă și a locuințelor, condițiile socioeconomice precare În care trăiesc mulți indivizi, imoralitatea și agresivitatea anumitor persoane etc. În România, deși statisticile oficiale ale poliției și justiției conțin date și informații privind amploarea și intensitatea criminalității violente, există Încă puține date oficiale cu privire la victimele acestui fenomen În funcție de anumiți indicatori, care ar putea servi ca suport științific pentru descrierea și evaluarea tipurilor de victime rezultate În urma delictelor violente. De asemenea, nu există Încă studii și cercetări de amploare
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
justiției conțin date și informații privind amploarea și intensitatea criminalității violente, există Încă puține date oficiale cu privire la victimele acestui fenomen În funcție de anumiți indicatori, care ar putea servi ca suport științific pentru descrierea și evaluarea tipurilor de victime rezultate În urma delictelor violente. De asemenea, nu există Încă studii și cercetări de amploare, la nivel național și zonal, pe eșantioane reprezentative, capabile să evidențieze realitatea criminalității violente și victimale efective ale acesteia și, mai ales, lipsește o strategie complexă de prevenire și combatere
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ar putea servi ca suport științific pentru descrierea și evaluarea tipurilor de victime rezultate În urma delictelor violente. De asemenea, nu există Încă studii și cercetări de amploare, la nivel național și zonal, pe eșantioane reprezentative, capabile să evidențieze realitatea criminalității violente și victimale efective ale acesteia și, mai ales, lipsește o strategie complexă de prevenire și combatere ,, În timp util” a diverselor delicte și crime comise cu violență și de protecție socială și juridică a victimelor rezultate În urma lor. Criminalitatea violentă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
violente și victimale efective ale acesteia și, mai ales, lipsește o strategie complexă de prevenire și combatere ,, În timp util” a diverselor delicte și crime comise cu violență și de protecție socială și juridică a victimelor rezultate În urma lor. Criminalitatea violentă acoperă un spectru larg de delicte și crime (omoruri, violuri, tâlhării, loviri, vătămări corporale, loviri cauzatoare de moarte etc.), având o etiologie complexă În cadrul căreia sunt implicați, pe de o parte, autorul sau autorii acestor delicte, care exercită sau utilizează
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
autorii acestor delicte, care exercită sau utilizează forța și violența asupra altor persoane În diverse modalități și cu diverse mijloace, iar pe de altă parte, victima sau victimele care suferă direct sau indirect consecințe fizice, materiale sau morale În urma actelor violente comise Împotriva lor. Deși relativ puține ca număr și amploare, diversele cercetări Întreprinse În România au evidențiat că majoritatea indivizilor ce comit delicte și crime cu violență se caracterizează printr-o serie de deficiențe de adaptare, integrare și comunicare, având
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
adaptare, integrare și comunicare, având un nivel de instrucție și cultură scăzut și care cedează, de regulă, unor impulsuri de moment sau unor stări ,,explozive”, neavând capacitatea de a-și controla echilibrul moral și emoțional. Mobilurile mai frecvente ale faptelor violente sunt reprezentate de conflictele spontane sau repetate cu victima, ca și de sentimentele de ură, gelozie, răzbunare, jaf sau tâlhărie, de multe ori pe fondul consumului de alcool chiar Împreună cu victima. La rândul lor, victimele pot fi ocazionale sau Întâmplătoare
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cu dizabilități fizice sau mentale etc.). Utilizând, În mare parte, datele și informațiile statistice obținute de la Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității de pe lângă Inspectoratul General al Poliției, studiul de față Încearcă să demonstreze că există anumite corelații Între nivelul criminalității violente și numărul de victime lezate În urma diverselor acțiuni violente, ca și Între violență și victimele din afara și interiorul familiei, și că, În spatele unei dinamici globale a delictelor violente, pot fi identificate ,,ritmuri individuale” privind victimele acestora, care conferă o ,,coloratură
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
parte, datele și informațiile statistice obținute de la Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității de pe lângă Inspectoratul General al Poliției, studiul de față Încearcă să demonstreze că există anumite corelații Între nivelul criminalității violente și numărul de victime lezate În urma diverselor acțiuni violente, ca și Între violență și victimele din afara și interiorul familiei, și că, În spatele unei dinamici globale a delictelor violente, pot fi identificate ,,ritmuri individuale” privind victimele acestora, care conferă o ,,coloratură” specifică atât agresorilor, cât și victimelor implicate În violența
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]