106,336 matches
-
Pe data de 14 octombrie, 1977 a susținut teza de doctorat - ""Die rumänische Koordinate der Lyrik Paul Celans"" (""Coordonata românească a poeziei lui Paul Celan""). Carieră didactică universitară la Catedra de Limbi și Literaturi Germanice a Facultății de Limbi și Literaturi Străine începând cu anul 1978 când i se recunoaște titlul de doctor în filologie în România și obține prin concurs postul de lector universitar la Universitatea din București. Debutează ca lect. univ. dr. la Catedra de Limbi și Literaturi Germanice
George Guțu () [Corola-website/Science/335695_a_337024]
-
și Literaturi Străine începând cu anul 1978 când i se recunoaște titlul de doctor în filologie în România și obține prin concurs postul de lector universitar la Universitatea din București. Debutează ca lect. univ. dr. la Catedra de Limbi și Literaturi Germanice a Universității din București, iar în anul 1990 ocupă postul de conferențiar universitar la aceeași Catedră, urmând ca în anul 1993 să ocupe postul de prof. univ. pentru limba și literatura germană. Mai târziu, este ales ca membru al
George Guțu () [Corola-website/Science/335695_a_337024]
-
lect. univ. dr. la Catedra de Limbi și Literaturi Germanice a Universității din București, iar în anul 1990 ocupă postul de conferențiar universitar la aceeași Catedră, urmând ca în anul 1993 să ocupe postul de prof. univ. pentru limba și literatura germană. Mai târziu, este ales ca membru al Societății "Goethe" din Weimar, iar în perioada august-septembrie este bursier al Societății "Goethe" din Weimar. În ianuarie 2004, a fost reales în funcția de șef al Catedrei de Limbi și Literaturi Germanice
George Guțu () [Corola-website/Science/335695_a_337024]
-
și literatura germană. Mai târziu, este ales ca membru al Societății "Goethe" din Weimar, iar în perioada august-septembrie este bursier al Societății "Goethe" din Weimar. În ianuarie 2004, a fost reales în funcția de șef al Catedrei de Limbi și Literaturi Germanice a Universității din București. Perioada 1 octombrie 2004 - 31 iulie 2005 a fost marcată de titularizarea pe postul de profesor și titular al Catedrei "Elias Canetti" pentru Studii Interculturale Sud-est europene a Universității Europene Viadrina din Frankfurt, Oder, Germania
George Guțu () [Corola-website/Science/335695_a_337024]
-
2006 a fost profesor asociat la Institutul de Germanistică și la Institutul de Romanistică ale Universității „La Sapienza“ din Roma. În 2007, ca inițiator, întemeietor și director al Centrului de Cercetare și Excelență "Paul Celan" al Catedrei de Limbi și Literaturi Germanice a Universității din București.. De-a lungul anilor 2010-2011, a debutat ca inițiator și director al Programului interdisciplinar internațional de Masterat "Strategii comunicaționale interculturale - literare și lingvistice", promovat de Catedra de Limbi și Literaturi Germanice în colaborare cu Departamentele
George Guțu () [Corola-website/Science/335695_a_337024]
-
al Catedrei de Limbi și Literaturi Germanice a Universității din București.. De-a lungul anilor 2010-2011, a debutat ca inițiator și director al Programului interdisciplinar internațional de Masterat "Strategii comunicaționale interculturale - literare și lingvistice", promovat de Catedra de Limbi și Literaturi Germanice în colaborare cu Departamentele de Romanistică, Limbi Clasice, Slavistică și Canadiană din Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București. Următorul an, a fost profesor oaspete la Facultatea de Științele Culturii a Universității Europene "Viadrina" din Frankfurt
George Guțu () [Corola-website/Science/335695_a_337024]
-
ca inițiator și director al Programului interdisciplinar internațional de Masterat "Strategii comunicaționale interculturale - literare și lingvistice", promovat de Catedra de Limbi și Literaturi Germanice în colaborare cu Departamentele de Romanistică, Limbi Clasice, Slavistică și Canadiană din Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București. Următorul an, a fost profesor oaspete la Facultatea de Științele Culturii a Universității Europene "Viadrina" din Frankfurt,Oder la un seminar special: "Interculturalitate transfrontalieră în Bucovina". George Guțu este bursier al Ministerului Învățământului din România
George Guțu () [Corola-website/Science/335695_a_337024]
-
Științele Culturii a Universității Europene "Viadrina" din Frankfurt,Oder la un seminar special: "Interculturalitate transfrontalieră în Bucovina". George Guțu este bursier al Ministerului Învățământului din România, al Institutului "Goethe", München, al DAAD, Bonn, al [[Österreich-Kooperation, [[Viena]], al Societății Austriece pentru Literatură, al Societății "[[Goethe]]" din [[Weimar]], al Societății "[[Manès Sperber]]", [[Viena]], al programelor "[[Erasmus]]", "[[Socrates]]" și "[[Leonardo da Vinci]]". George Guțu s-a remarcat prin numeroase publicații științifice precum cărti, studii, recenzii sau rapoarte. [[Categorie:Nașteri în 1944]] [[Categorie:Nașteri pe
George Guțu () [Corola-website/Science/335695_a_337024]
-
Frédéric Joliot-Curie. Studiile sale asupra izomerilor nucleari (stări metastabile ale nucleelor atomice, cauzate de excitarea unor nucleoni) i-au adus un premiu Curie-Carnegie, care i-a permis să își continue cercetările. S-a căsătorit cu Marianne Nordblom, suedeză care studia literatură franceză. În 1939 a reușit să producă izomeri β stabili, fenomen pe care Joliot-Curie l-a numit „fosforescență nucleară”. Prin Joliot-Curie și Marianne se apropiase de ideologia comunistă; după semnarea pactului Ribbentrop-Molotov s-a înscris în Partidul Comunist Italian. Pontecorvo
Bruno Pontecorvo () [Corola-website/Science/335686_a_337015]
-
cu filozoful și eseistul Mihai Șora, cu care a avut trei copii, Andrei, Sanda și Tom. Cei doi tineri soți au plecat în 1939 în Franța, ca bursieri ai statului francez. Mariana Șora a obținut o diplomă în limba și literatură franceză la Universitatea Sorbona (1940), apoi a urmat studii de anglistică la Universitatea din Grenoble (1940-1944), după ce se refugiase, din cauza ocupației germane, în sudul Franței. S-a împrietenit cu figuri importante ale culturii române (Eugène și Rodica Ionesco, Emil Cioran
Mariana Șora () [Corola-website/Science/335666_a_336995]
-
și Filozofie din București (1950-1952), fiind destituită în timpul epurărilor politice din 1952. A fost nevoită apoi să lucreze ca lexicograf (colaborând la elaborarea dicționarului german-român din 1957 și a celui român-german din 1963) și traducător. A realizat numeroase traduceri din literatura română clasică și contemporană (Nicolae Filimon, I.L. Caragiale, Barbu Delavrancea, Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu, Mircea Eliade, Zaharia Stancu, Mihail Sebastian, Vasile Voiculescu - în germană - și Max Blecher, Ioan Slavici - în franceză -) în limbile germană și franceză, traducând, de asemenea, din
Mariana Șora () [Corola-website/Science/335666_a_336995]
-
în germană - și Max Blecher, Ioan Slavici - în franceză -) în limbile germană și franceză, traducând, de asemenea, din germană, franceză și maghiară (Jakob Wassermann, Franz Kafka, Karl May, Eugen Ionescu, Thomas Mann, Heinrich Böll etc.) în limba română și din literatura maghiară (István Nagy, András Sütő, Károly Balla) în limba germană. A publicat o carte în două volume intitulată "Gândirea lui Goethe în texte alese", la Editura Minerva din București, în 1973. A debutat ca publicist în 1964 în "Gazeta literară
Mariana Șora () [Corola-website/Science/335666_a_336995]
-
America, 2010 Premiul Jurnalism pentru minoritățile naționale, 2007 Medalia Recunoștinței, acordată de Președintele Albaniei Bujar Nishani, decembrie 2012 Emblemă de Aur a Orașului, acordată de Primăria Korcea, iulie 2016 Premiul pentru traducere al Uniunii Scriitorilor din România, decembrie 2016 Povestea literaturii de sertar a fost peste tot aceeași. În: LiterNet, 4 ian. 2006 (http://atelier.liternet.ro/articol/3125/ Marius-Dobrescu/Povestea-literaturii-de-sertar-a-fost-peste-tot-aceeasi.html) Kanun-ul sau obsesiile unui mare scriitor. În: LiterNet, 22 oct. 2003 (http://atelier.liternet.ro/articol/755/Marius-Dobrescu/Kanun-ul-sau-obsesiile-unui-mare-scriitor
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
conversations/topics/16437) Alda Bardhyli: Kadare e quan Ali Pashën një dictator. Intervistë. În: Gazeta Shqip, 14 martie 2016. (http://www.gazeta-shqip.com/lajme/2016/03/14/kadare-e-quan-ali-pashen-nje-diktator/) Constantin Piștea: Marius Dobrescu: Ismail Kadare este una dintre vocile importante ale literaturii europene. În: BookHUB, 24 martie 2016. https://bookhub.ro/marius-dobrescu-ismail-kadare-este-una-dintre-vocile-importante-ale-literaturii-europene/ Constantin Piștea: Marius Dobrescu: Cel mai bun prieten al meu este un fost coleg din armată. În Observatorul militar, nr.14, din 6-12 aprilie 2016 https://www.google.ro/#q
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
în cadrul mai multor sesiuni de comunicări științifice sau simpozioane se regăsesc în jur de 40 de studii, analize, medalioane, lucrări de metodica pianului între care: Particularități psiho-pedagogice la învățământul pianistic al claselor IX-XII; Creația pianistică a compozitorului Eugen Cuteanu; Încadrarea literaturii pianistice a compozitorilor bănățeni contemporani în repertoriul manifestărilor artistice (1960-1996); Formarea priceperilor și deprinderilor pianistice (lucrare științifică pentru acordarea gradului didactic I); Locul și rolul acompaniamentului, corepetiției și muzicii de cameră în formarea pianiștilor; Curs de metodică pianistică (uz intern
Felicia Maria Stancovici () [Corola-website/Science/335706_a_337035]
-
nr. 138 este o invenție ficțională. Mircea Eliade a traversat pentru ultima dată Bucureștiul în anul 1942, iar autorul afirmă că orașul descris de el este unul creat de imaginația sa, păstrând ecourile boemei interbelice: "„simt din ce în ce mai mult nevoia ca literatura mea să se elibereze de concertul geografic și istoric. Bucureștiul din Pe strada Mântuleasa, deși legendar, e mai adevărat decât orașul pe care l-am traversat eu, pentru ultima dată, în august 1942”". În vara anului 1955 Mircea Eliade nu
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
cele șase nuvele ce apăruseră în volumul omonim parizian, nuvelele „Pe strada Mântuleasa” și „Tinerețe fără tinerețe”, plus alte opt nuvele postbelice scrise în perioada 1945-1965 (șapte dintre ele apăruseră anterior în volumul "La țigănci și alte povestiri" (Editura pentru literatură, București, 1969), iar cea de-a opta era „O fotografie veche de 14 ani”). Eseistul și istoricul religiilor Ioan Petru Culianu considera că există trei perioade de creație în proza fantastică a lui Eliade. Nuvelele scrise în perioada de dinainte de
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
mod direct cu modificarea percepțiilor științifice ale autorului. Scrierile inițiale (precum nuvela „Secretul doctorului Honigberger”, pe care Ioan Petru Culianu o considera una dintre cele mai reușite scrieri ale lui Eliade și una din cele mai bune nuvele fantastice din literatura universală) urmăreau într-un mod oarecum senzaționalist o serie de fenomene paranormale. Recunoscându-și eșecul căutărilor sale din tinerețe, scriitorul și-a modificat perspectiva asupra lumii, renunțând la iluzii și scriind o proză tot mai criptică. Astfel, comparând „Secretul doctorului
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
pierdută, proces în care se rătăcește atât de mult în propriul trecut încât pierde orice legătură cu prezentul. Criticul de film Călin Stănculescu a formulat o opinie mai vehementă, afirmând că "Eu sunt Adam!" este „cvasiinutil, ineficient ca abordare a literaturii lui Mircea Eliade și minor ca demers cinematografic”.
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
sfîrșitul anului 2011, lui Gérard Rabinovitch i s-a încredințat sarcina de a dezvolta și coordona Institutul European Emmanuel Levinas (IEEL) pentru Alliance Israélite Universelle (AIU). Instituție de învățământ superior și de cultură, dedicat disciplinelor umaniste: filosofie, hermeneutică, psihanaliză, istorie, literatură și poezie, limbi și filologie, arte plastice, muzică, cinematografie, IEEL este partener al mai multor universități din Franța, Europa, America de Nord și organizează încă de la înființarea sa, în afară de cursuri, și colocvii internaționale, programe de conferințe în Franța și în străinătate, căutând
Gérard Rabinovitch () [Corola-website/Science/335720_a_337049]
-
lui Anton Kisa, evrei din Hebron și din Tir ar fi fondat industria sticlei la Veneția în secolul al IX-lea. Înainte de secolul al X-lea Hebronul nu era considerat un oraș remarcabil și el nu a fost pomenit în literatura musulmană din această perioadă. Geograful local Al-Muqaddasi îl descria așa în anul 985: Obiceiul acesta de ospitalitate cunoscut sub numele de „Masa lui Avraam” (Simat Al Khalil) era similar celui stabilit de către califii fatimizi, însă la Hebron el și-a
Hebron () [Corola-website/Science/335702_a_337031]
-
(n. 27 iulie 1976, Iași) este un autor român. s-a născut la 27 iulie 1976, la Iași. A absolvit Facultatea de Litere din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (2002) și un master în Literatură comparată si Antropologie culturală (2004). Actualmente, este cercetător știintific la Institutul de Filologie Româna „A. Philippide” din Iași, redactor al publicației cu profil academic „Philologica Jassyensia” și colaborator la mai multe reviste culturale, printre care „Cuvântul”, „Observator cultural” și „Tribuna
Șerban Axinte () [Corola-website/Science/335739_a_337068]
-
Iași, redactor al publicației cu profil academic „Philologica Jassyensia” și colaborator la mai multe reviste culturale, printre care „Cuvântul”, „Observator cultural” și „Tribuna”. A fost secretar general de redacție al revistei culturale „Timpul” (2004-2007). Semnează articole în Dicționarul general al literaturii române, vol. I-VI (coord. Eugen Simion, Editura Univers Enciclopedic, 2004-2007).
Șerban Axinte () [Corola-website/Science/335739_a_337068]
-
continuată între 1956 și 1959 în orașul Bacău, ca șef al Corpului de Control Financiar al regiunii Bacău, apoi director al Direcției Financiare a județului Bacău între 1968 și 1991. La inițiativa sa, a fost reactivată „Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina” (fondată în anul 1862 la Cernăuți) și a înființat în 1991 o filială la Bacău, având ca activitate de bază promovarea culturii românești. Cu participarea sa efectivă au fost elaborate peste 30 de studii și articole despre
Emilian Drehuță () [Corola-website/Science/335744_a_337073]
-
fost coordonatorul lucrării, precum și membru al colectivului care a redactat această carte, importantă prin conținutul său bogat de idei, evenimente, fapte, oameni și prin ținuta tipografică și artistică, fiind prima lucrare de acest gen referitoare la un județ apărută în literatura de specialitate din România. A doua ediție, revizuită și mult îmbunătățită, cu peste 330 de articole noi și cu peste 160 de pagini în plus, având același coordonator și aproximativ aceiași autori și redactori, a apărut în decembrie 2008, cu
Emilian Drehuță () [Corola-website/Science/335744_a_337073]