105,830 matches
-
din "Contemporanul", un periodic socialist editat de Ion Nădejde. Aici și-a început Iorga, la vîrsta de 12 sau 13 ani, cariera de ziarist, în paginile ziarului unchiului său. Mai mult, grație bibliotecii lui Manole, s-a familiarizat cu Zola, citind (ca să folosim cuvintele lui Iorga) despre "lumea infamă a lui Nana", cunoscînd viața provincială franceză prin intermediul lui Frédéric Mistral, citindu-i pe Daudet, Baudelaire, Maupassant și pe mulți alții 27. Cînd începea școala, Iorga se întorcea la Botoșani la studii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ani, cariera de ziarist, în paginile ziarului unchiului său. Mai mult, grație bibliotecii lui Manole, s-a familiarizat cu Zola, citind (ca să folosim cuvintele lui Iorga) despre "lumea infamă a lui Nana", cunoscînd viața provincială franceză prin intermediul lui Frédéric Mistral, citindu-i pe Daudet, Baudelaire, Maupassant și pe mulți alții 27. Cînd începea școala, Iorga se întorcea la Botoșani la studii, reușind să intre din nou în conflict cu regulamentul de ordine interioară al liceului. Nu este ușor să ne imaginăm
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
comportamentul preoților. Iorga se referea la ea ca la "ortodoxia lipsită de suflet, din care nimic nu a înflorit în ființa noastră"33. Cînd avea 18-19 ani, Iorga a refuzat să mai meargă la biserică pentru că era "socialist militant" și citea scrierile lui Marx și ale prințului Kropotkin 34. N-a uitat niciodată formalismul și uscăciunea învățămîntului religios de la liceu. L-a ridiculizat pe dascălul respectiv, un preot, folosindu-se de o carte scrisă de fratele său, episcop de Roman 35
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
religios de la liceu. L-a ridiculizat pe dascălul respectiv, un preot, folosindu-se de o carte scrisă de fratele său, episcop de Roman 35. Rareori a scăpat Iorga ocazia în operele lui de a-și exprima ostilitatea față de religia organizată. Citind cele șapte volume ale Memoriilor sale, cele trei volume ale cărții lui O viață de om așa cum a fost și memoriile sale politice publicate sub titlul Supt trei regi, este greu să găsești vreo referință la divinitate, cu excepția situațiilor în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
coleg de clasă cu Iorga) organizaseră un cerc de dezbateri marxiste, în care Iorga a fost binevenit. Cincizeci de ani mai tîrziu, un Iorga purificat își amintea cu tristețe cît de mult îl împresionase Capitalul. Și-a părăsit studiile "ca să citesc abstracțiile și să pășesc pe drumul pietros și arid al silogismelor și sofismelor argumentelor lui Marx: legile cererii și ofertei, ale valorii surplusului care îi aparține muncitorului, ale lacomului capital exploatator și ale jafului pe care îl săvîrșește acesta în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
psihologice a lui Wilhelm Max Wundt și a Esteticii lui Hegel. Și a mai importantelor estetici ale lui Paul Bourget, J. M. Guyau și E. Hennequin, a istoriei Revoluției Franceze a lui Hippolyte Taine, ca și a clasicilor antichității. A citit Logica lui John Stuart Mill și multe din cărțile lui Carlyle; dar, de fapt, orice carte îi cădea în mînă. Iorga a scris articole pentru "Lupta", "Convorbiri literare" (revista Societății Junimea), pentru periodicul socialist "Contemporanul" și pentru revista literară ieșeană
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
revista Societății Junimea), pentru periodicul socialist "Contemporanul" și pentru revista literară ieșeană "Arhiva". În anii studenției sale, Iorga a scris mai multe despre literatură decît despre istorie. Uneori, nu cursurile pe care le învățăm și nici măcar cărțile pe care le citim nu exercită cea mai mare influență asupra formării orizontului nostru intelectual, ci oamenii pe care îi întîlnim. În cazul lui Iorga, un tînăr evreu dintr-o familie de intelectuali de formație germană. Iorga îl descrie drept "un suflet nobil și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lecturi de o anvergură extraordinară. Prin însuși volumul acestora, le putem atribui o influență hotărîtoare în această privință. Prin memoria lui fenomenală și prin imaginația sa evocatoare, Iorga era capabil să se plaseze în însăși inima oricărei situații despre care citea. Aceste lecturi și contactele pe care le-a avut la universitate și ulterior în Franța și Germania (ca și în timpul călătoriilor pe care le-a făcut în cadrul cercetărilor sale) au avut asupra lui o influență mult mai durabilă asupra formației
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mai tîrziu l-a inspirat în mare măsură pe Mussolini. După ce s-a întors din Italia, Iorga a frecventat cercurile intelectuale de la București, în care a fost introdus de socrul său Vasile Tasu de la Societatea "Junimea", dar mulți dintre ei citiseră deja articolele lui Iorga. Devenise cunoscut. Să spunem cîteva cuvinte despre elita românească sau despre fruntea intelectualității. În anii aceia (și poate că și astăzi) acestea erau sinonime, alcătuind un fel de instituție a României. Este vorba despre o crustă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mare bibliotecă pe care o văzuse vreodată (cu care va stabili o relație care va dura toată viața lui); petrecea o mare parte din timp în arhivele Arsenalului; și, în măsura în care îi permitea bugetul, cumpăra orice carte din anticariate. Oare ce citea Iorga? Montaigne, Ronsard, Boileau, Florian, Béranger, Diderot, Chénier, Rousseau, Chateaubriand, Voltaire și alți filosofi, toți romanticii: Hugo, Lamartine, Champfleury, Stendhal, Mérimée. Aprecia lecturile din Balzac și din Zola, care dusese mult mai departe realismul celui dintîi; din Dumas, ca și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Chateaubriand, Voltaire și alți filosofi, toți romanticii: Hugo, Lamartine, Champfleury, Stendhal, Mérimée. Aprecia lecturile din Balzac și din Zola, care dusese mult mai departe realismul celui dintîi; din Dumas, ca și din Mallarmé (pe care îl considera decadent). I-a citit și pe contemporani: Ohnet, Feuillet, Bourget, Loti și Vallès, pe scriitorii și poeții antici: Virgil, Pindar, și pe dramaturgi, ca, de exemplu, Euripide. S-a adîncit în Shakespeare și în opera altor scriitori englezi, dar informațiile lui asupra literaturii engleze
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
scriitorii și poeții antici: Virgil, Pindar, și pe dramaturgi, ca, de exemplu, Euripide. S-a adîncit în Shakespeare și în opera altor scriitori englezi, dar informațiile lui asupra literaturii engleze s-au datorat lui Taine. Din autorii germani i-a citit pe Heine, Lenau, Körner, Ruckert, Uhland, Murger. Îl admira pe Goethe pentru echilibrul și stăpînirea lui de sine. I-a citit și pe Kant, ca și pe Schopenhauer. A avut posibilitatea să citească operele marilor romancieri și poeți ruși Tolstoi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
altor scriitori englezi, dar informațiile lui asupra literaturii engleze s-au datorat lui Taine. Din autorii germani i-a citit pe Heine, Lenau, Körner, Ruckert, Uhland, Murger. Îl admira pe Goethe pentru echilibrul și stăpînirea lui de sine. I-a citit și pe Kant, ca și pe Schopenhauer. A avut posibilitatea să citească operele marilor romancieri și poeți ruși Tolstoi, Turgheniev, Dostoievski, ca și pe cele ale lui Pușkin și Lermontov doar în traduceri în limba franceză. Ca și pe Desiderius
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui Taine. Din autorii germani i-a citit pe Heine, Lenau, Körner, Ruckert, Uhland, Murger. Îl admira pe Goethe pentru echilibrul și stăpînirea lui de sine. I-a citit și pe Kant, ca și pe Schopenhauer. A avut posibilitatea să citească operele marilor romancieri și poeți ruși Tolstoi, Turgheniev, Dostoievski, ca și pe cele ale lui Pușkin și Lermontov doar în traduceri în limba franceză. Ca și pe Desiderius Erasmus, pe care îl considera drept unul dintre cele mai profunde spirite
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a născut istoria ultimului cancelar al Ciprului, care militase pentru o cruciadă în secolul al XIV-lea. Ar fi fost un mare conducător dacă s-ar fi născut cu trei sute de ani mai devreme. Între timp, Iorga a continuat să citească literatură engleză: Bulwer-Lytton, Dickens și Thackeray. A citit (în portugheză) O Parnaso Lusitano, i-a citit pe Luis Camões și pe Gil Vicente și și-a croit cu trudă drumul spre opera originală danezonorvegiană a lui Bjornsterne Bjoernson. Se descurca
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
militase pentru o cruciadă în secolul al XIV-lea. Ar fi fost un mare conducător dacă s-ar fi născut cu trei sute de ani mai devreme. Între timp, Iorga a continuat să citească literatură engleză: Bulwer-Lytton, Dickens și Thackeray. A citit (în portugheză) O Parnaso Lusitano, i-a citit pe Luis Camões și pe Gil Vicente și și-a croit cu trudă drumul spre opera originală danezonorvegiană a lui Bjornsterne Bjoernson. Se descurca bine în orice limbă, cu excepția celor slave și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
-lea. Ar fi fost un mare conducător dacă s-ar fi născut cu trei sute de ani mai devreme. Între timp, Iorga a continuat să citească literatură engleză: Bulwer-Lytton, Dickens și Thackeray. A citit (în portugheză) O Parnaso Lusitano, i-a citit pe Luis Camões și pe Gil Vicente și și-a croit cu trudă drumul spre opera originală danezonorvegiană a lui Bjornsterne Bjoernson. Se descurca bine în orice limbă, cu excepția celor slave și turanice. Era păcat, pentru că documentele românești de pînă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de Mézières l-au dus la arhivele Vaticanului și în Anglia. Londra l-a impresionat pe Iorga: "L'Avenue de l'Opéra de la Paris pare provincială față de viața și circulația de la Londra". A vizitat Biblioteca Bodleiană de la Oxford, unde a citit corespondența dintre Mézières și Richard II, lucrările lui Carlyle despre Frederic II al Prusiei și despre Cromwell, care îl fascinase întotdeauna pe Iorga. Soția lui îl însoțea pretutindeni, luînd notițe și transcriind documente. Acesta a fost începutul muncii în echipă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga stăpînea bine limbile europene moderne și avea excelente cunoștințe de latină și greacă. Singura lui lacună era necunoașterea limbilor slave, a maghiarei și a limbii turce. Doamna Catinca (a doua lui soție), întrucît era ardeleancă, l-a ajutat să citească documentele maghiare scrise în această limbă datînd din secolul al XIX-lea: majoritatea documentelor anterioare acestei date erau scrise în latină. Cumnatul și colegul lui Iorga, Ion Bogdan, l-a ajutat în privința documentelor scrise în limbile slave 48. Iorga nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
realizat Iorga. El i-a scutit pe mulți istorici de trudă, de confruntările cu birocrații și de ore lungi petrecute în arhive pline de praf și neîncălzite. Adnotările lui pot fi "deconcertante" sau "haotice", dar este mai ușor să le citești decît să-ți asumi sarcina de a descoperi documentele 51. Iorga era de părere că numai utilizarea selectivă a documentației îl poate ajuta pe istoric să pătrundă în esența evenimentelor trecute și să reușească să le reconstituie; doar cunoștințe istorice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
categorice, patosul contrazicerilor sale, tunîndu-și incomparabilele anateme, toate acestea aveau răsunet. Iorga a fost rareori sceptic sau conciliant, atitudini a căror absență este stranie pentru un istoric. Își scria articolele cu o emoție atît de spontană, încît și astăzi sînt citite ca niște strigăte de durere. Indiferent dacă avea sau nu dreptate. Sinceritatea și lipsa totală de artificialitate a lui Iorga conferă jurnalisticii sale un ton uman. Sute din articolele sale par încă de o actualitate frapantă. Tudor Vianu își amintea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
presa de circulație în masă asociată cu Strada Sărindarilor (un fel de Fleet Street a Bucureștilor). Presa românească (în timpul "perioadei constituționale" a domniei lui Carol I) se bucura de multă libertate, în special pentru că 90 % din populație nu știa să citească, fie nu-și putea permite să cumpere cotidiene. Strada Sărindarilor se folosea însă de libertatea ei limitată în cea mai respingătoare manieră: nu puteai avea încredere în acești ziariști iresponsabili; șantajul și împroșcarea cu noroi a personalităților publice era ceva
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Vederile lui istorice și estetice formează un tot unitar, iar critica lui literară s-a politizat. Iorga se ridica deasupra altor critici literari români prin erudiția sa. Nici Maiorescu, nici Gherea nu-l egalau. Trebuie să ne amintim că Iorga citea literatură universală încă de cînd avea cinci ani și într-un mod foarte scrupulos. În timpul acestor ani de formare, valorile sale culturale s-au dezvoltat în context occidental, mai ales francez și al valorilor literare clasice, fără să se limiteze
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga făcea adesea digresiuni de la subiectul istoric pentru a face paralele cu evenimentele și situațiile contemporane 97. Se adresa adeseori Academiei Române de Științe și de mai multe ori întrunirilor cu caracter social. Chiar și detractorii recunoșteau că "dacă nu este citit, este cu siguranță ascultat". Iorga a profitat foarte mult de pe urma talentului său oratoric. Tudor Vianu considera că Iorga avea un "talent retoric par excellence"98. În anii '30, pe măsură ce criza europeană se adîncea, vorbea cu regularitate la radio 99. Corespondența
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
106. Fără doamna Catinca, Iorga n-ar fi putut realiza ceea ce a realizat. Întreaga sa familie lucra efectiv pentru el; "Tata era foarte pretențios"107, își amintește fiica sa. Orice vizitator care venea acasă la Iorga îl găsea de obicei citind în biroul său, înconjurat de cărți puse una peste alta pînă-n tavan și toate rafturile supraîncărcate (deși Iorga își cunoștea bine inventarul). Își nota cu grijă pagina la care rămăsese și se ridica să-și salute oaspetele. Era atît de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]