106,336 matches
-
sovietică de a prezenta Revoluția nu sub o formă descriptivă imparțială sau extatico-lirică așa cum au procedat Boris Pilniak, Vsevolod Ivanov și alți scriitori, ci într-un manieră psihologică profundă. Fedin folosește descrierea obiectivă și calmă și psihologia sobră, metode tipice literaturii ruse din secolul al XIX-lea. Compoziția cărții este una derutantă datorită alternării de către autor a mai multor planuri diverse ale realității obiective. Acțiunea se desfășoară în Germania și Rusia, înainte și după Primul Război Mondial, mai precis în perioada
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
se desfășoară în Germania și Rusia, înainte și după Primul Război Mondial, mai precis în perioada 1914-1922, și nu este prezentată într-o ordine cronologică. Ruptura cronologiei se datorează dorinței lui Fedin de a se distanța de modul narativ tipic literaturii ruse a secolului al XIX-lea și de a folosi metode literare noi adecvate unei epoci istorice noi. Romanul începe cu actul final (deznodământul), justificarea de către Kurt Wann în fața unui comitet revoluționar a rolului său de executor al lui Andrei
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
creatori adevărați de roman sunt doar Ilya Ehrenburg (cu "Julio Jurenito"), Konstantin Fedin (cu "Orașe și ani") și Leonid Leonov (scriitor realist asemănat cu Dostoievski). În opinia publicistei sus-menționate, Konstantin Fedin, Mihail Șolohov și Aleksandr Fadeev sunt principalii reprezentanți ai literaturii sovietice din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, dacă se consideră individualitatea creatoare ca factor decisiv atunci se vorbește de literatură și artă. "Orașe și ani" este considerat a fi „una dintre cărțile cele mai nostalgice, cele mai pline
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
asemănat cu Dostoievski). În opinia publicistei sus-menționate, Konstantin Fedin, Mihail Șolohov și Aleksandr Fadeev sunt principalii reprezentanți ai literaturii sovietice din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, dacă se consideră individualitatea creatoare ca factor decisiv atunci se vorbește de literatură și artă. "Orașe și ani" este considerat a fi „una dintre cărțile cele mai nostalgice, cele mai pline de atmosferă dintre cele apărute în anii 1920-1935”. Criticii literari au evidențiat calitățile multiple ale romanului: tratarea unor teme vaste într-un
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
dintre cărțile cele mai nostalgice, cele mai pline de atmosferă dintre cele apărute în anii 1920-1935”. Criticii literari au evidențiat calitățile multiple ale romanului: tratarea unor teme vaste într-un stil tolstoian, interesul pentru problemele intelectualilor, eleganța de expresie tipică literaturii ruse din secolul al XIX-lea și folosirea unui ton „occidental”, precum și slăbiciunile acestuia: acțiunea improbabilă, personaje implauzibile (în special Kurt Wann și markgraful) și concluzia tezistă. Unele personaje sunt inspirate din realitate și par prin urmare sincere, mmai ales
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
Zoșcenko, proza picantă și provincial-exotică a lui Ivanov și chiar și cea gotică a foarte tânărului Kaverin; aici întâlnim epica revoluționară, romanul misterios și dezbaterile filozofice, precum și o pasiune teribilă, trădare și câteva prezentări în stil isteric». Profesorul rus de literatură comparată Mark Slonim considera, în studiul "Modern Russian Literature: From Chekhov to the Present Time" (Oxford University Press, New York, 1953), că "Orașe și ani" este „primul roman major al perioadei sovietice”, în care scriitorul Konstantin Fedin, influențat de Cehov, și-
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
critice la momentul apariției sale, din cauza faptului că personajul principal era un artist „fără voință” diferit de prototipul tipic al eroului sovietic, necesitând din acest motiv, potrivit profesorului Peter Rollberg, o reevaluare dintr-un punct de vedere postsovietic. Profesorul de literatură rusă Robert Bird de la Universitatea din Chicago consideră că filmul lui Cerviakov își reduce sursa literară la portretul „celui mai recent - și ultimul - erou existențial al lui Cerviakov”. În opinia profesoarei Denise J. Youngblood de la University of Vermont, „deși Orașe
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
i-a adus în 1964 Premiul Herder. A tradus din operele lui Diderot, Rimbaud, Apollinaire, Eluard, Aragon, Sartre, Ionescu și mulți alții. Stabilit din 1966 în SUA, predă (mai întîi la Universitatea din Yale și apoi la Universitatea Stony Brook) literatură comparată și anglistică. În 1966 îi apar în SUA volumul de proză "Jurnal și schițe mărunte", în 1973 eseul "Zeul devorat", iar în 1990 scrierea "Contribuții la o biografie". Cele mai multe din operele sale au fost traduse în numeroase țări.
Jan Kott () [Corola-website/Science/333257_a_334586]
-
(n. 15 septembrie 1940, Bartniki aproape de Przasnysz) este un poet, critic, eseist și traducător polonez. A studiat filologia polona, maghiară și etnografia la Universitatea din Varșovia. A făcut traduceri din literatura: rusă, bulgară, ucraineană, sârbă, maghiară, finlandeză, engleză, franceza. A participat la numeroase festivaluri literare internaționale: Struga (Macedonia), Varna (Bulgaria), Belgrad (Șerbia), Izmir (Turcia), Cairo (Egipt), Tver (Rusia), Kiev (Ucraina), Riga (Letonia), Vilnius(Lituania), Londra (Marea Britanie). Laureat a 10 premii literare
Aleksander Nawrocki () [Corola-website/Science/333274_a_334603]
-
(n. 20 Octombrie 1956) este un cunoscut prozator, dramaturg și etnolog roman. In anul 2006 a aparut in Dicționarul biografic al literaturii române române, vol. I (A-L), Pitești, Editura Paralela 45. Deasemena este membru al Uniunii Scriitorilor. S-a născut pe 20 Octombrie 1956, în satul Șcheia, comuna Al. Ioan Cuza, județul Iași. A studiat la Liceul de Artă Pitești (1971-1975
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]
-
la Drobeta Turnu-Severin. A fost director la Centrul Județean de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare Mehedinți (1997-2002) iar mai apoi Șef de Secție (Creație Populară) la Centrul Cultural Mehedinți, din aprilie 2002 pana in iunie 2009. În literatură este cunoscut ca și membru al Uniunii Scriitorilor - Filiala Craiova. În etnologie, s-a remarcat ca Redactor-șef al publicației „Răstimp” - revista de cultură și tradiție populară a județului Mehedinți, pe care a înființat-o la 1 ianuarie 1998, cea
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]
-
Petru Ursache, Iordan Datcu și Ion Pogorilovschi). Prezent în “Dicționarul etnologilor din România”, publicat de Iordan Datcu, Isidor Chicet este considerat principalul etnolog contemporan al Mehedințiului,fiind autorul mai multor studii și comunicări științifice tipărite în cîteva volume de etnologie. Literatura: -"Măgura cu fagi - "povestiri, Ed. Junimea, Iași, 1991 -"Iosua - "teatru, Ed. Fundației Culturale „I. D. Sârbu”, Petroșani, 1995; -"Transfug la Orșova - "carte-document, Ed. Timpul, Iași, 1996; -"Înmulțirea greierilor", Ed. Marineasa, Timișoara, 1997; -"Clopotele dinspre ziuă / căutări de Dumnezeu", Ed. Prier, Turnu-Severin
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]
-
Cultural „Nichita Stănescu”, Drobeta Turnu Severin, 2010 (ediție alcătuită în colaborare cu Iordan Datcu). -"Premiul Uniunii Scriitorilor - Filiala Craiova", în 9 septembrie 2000, pentru piesa de teatru „Cetatea interzisă” ediție bilingvă română-franceză, Inspectoratul pentru Cultură Mehedinți, 1999; -"Premiul „Eminescu” pentru literatură "- la Festivalul Internațional de poezie „Mihai Eminescu”, ediție a XI-a, Drobeta Turnu-Severin, Orșova, 14-15 ianuarie 2001; -"Premiul Uniunii Scriitorilor - Filiala Craiova", decembrie 2002, pentru piesa de teatru „A Doua Venire” ediție bilingvă română-engleză, Ed. Radical, 2001; - "Premiul pentru volumul
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]
-
14-15 ianuarie 2001; -"Premiul Uniunii Scriitorilor - Filiala Craiova", decembrie 2002, pentru piesa de teatru „A Doua Venire” ediție bilingvă română-engleză, Ed. Radical, 2001; - "Premiul pentru volumul „Ultimul refugiu” (povestiri montane), Ed. Prier, Drobeta Turnu Severin, 2007 - "la Festivalul Național de Literatură „Sensul iubirii”, ediția a XII-a, Drobeta Turnu Severin, 2007; -"Diploma de excelență pentru revista „Răstimp”," - la 10 ani de apariție neîntreruptă, Festivalul Național de Literatură „Sensul iubirii”, ed. A XII-a, Drobeta Turnu Severin, 2007; - "Premiul „Eminescu” pentru literatură
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]
-
Ultimul refugiu” (povestiri montane), Ed. Prier, Drobeta Turnu Severin, 2007 - "la Festivalul Național de Literatură „Sensul iubirii”, ediția a XII-a, Drobeta Turnu Severin, 2007; -"Diploma de excelență pentru revista „Răstimp”," - la 10 ani de apariție neîntreruptă, Festivalul Național de Literatură „Sensul iubirii”, ed. A XII-a, Drobeta Turnu Severin, 2007; - "Premiul „Eminescu” pentru literatură" - la Festivalul Internațional de poezie „Mihai Eminescu”, ediție a XVII-a, Drobeta Turnu-Severin, Orșova, 14-15 ianuarie 2008; -"Premiul „Cartea Anului”" - pentru volumul Transfug la Orșova, Editura
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]
-
Literatură „Sensul iubirii”, ediția a XII-a, Drobeta Turnu Severin, 2007; -"Diploma de excelență pentru revista „Răstimp”," - la 10 ani de apariție neîntreruptă, Festivalul Național de Literatură „Sensul iubirii”, ed. A XII-a, Drobeta Turnu Severin, 2007; - "Premiul „Eminescu” pentru literatură" - la Festivalul Internațional de poezie „Mihai Eminescu”, ediție a XVII-a, Drobeta Turnu-Severin, Orșova, 14-15 ianuarie 2008; -"Premiul „Cartea Anului”" - pentru volumul Transfug la Orșova, Editura Prier, Drobeta Turnu Severin, 2008, la Târgul Național de Toamnă al cărții, ediția a
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]
-
Sud-Vest. O antologie a scriitorilor contemporani din Oltenia", Craiova, Editura Aius, 1998, p. 49; Mihai Barbu-Marian Boboc-Ioan Lascu, -"Dicționarul scriitorilor din Vale," Editura Matinal/Cameleonul, Petroșani, 1999, p. 77-85; Florea Firan, - "Profiluri și structuri literare. Contribuții la o istorie a literaturii române, vol. II, (M-Z)," Craiova, Editura Scrisul Românesc, 2003, p.381-382; Ileana Roman-Tudor Rățoi, -"Dicționarul Enciclopedic al județului Mehedinți", Editura Prier, Drobeta Turnu Severin, 2003, p. 100-101; Petrică Birău, -"Vioara din inima pădurii," Editura Amurg sentimental, București, 2004, p.
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]
-
Editura Scrisul Românesc, 2003, p.381-382; Ileana Roman-Tudor Rățoi, -"Dicționarul Enciclopedic al județului Mehedinți", Editura Prier, Drobeta Turnu Severin, 2003, p. 100-101; Petrică Birău, -"Vioara din inima pădurii," Editura Amurg sentimental, București, 2004, p. 76-80; -Aurel Sasu, "Dicționarul biografic al literaturii române române, vol. I (A-L)", Pitești, Editura Paralela 45, 2006, p. 316-317; -Iordan Datcu, "Dicționarul Etnologilor Români", Editura Saeculum I.O., București, 2006, p.221-222; -Marian Popa, "Istoria literaturii române de Azi pe Mâine, vol. II," București, Editura Semne
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]
-
sentimental, București, 2004, p. 76-80; -Aurel Sasu, "Dicționarul biografic al literaturii române române, vol. I (A-L)", Pitești, Editura Paralela 45, 2006, p. 316-317; -Iordan Datcu, "Dicționarul Etnologilor Români", Editura Saeculum I.O., București, 2006, p.221-222; -Marian Popa, "Istoria literaturii române de Azi pe Mâine, vol. II," București, Editura Semne, 2009, p.753; -Jean Băileșteanu, "Viața ca o...paradă", Editura Autograf MJM, Craiova, 2010, p. 256-258; - Dumitru Gălățan-Jieț, "Petrileni de vază," Editura Confluențe, Petrila, 2010, p. 75-82; -Lucian Dindirică, "Dicționarul
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]
-
care a distrus axul principal al teiului. "„Am desfăcut plomba de beton. Tot lemnul era putred până jos. Am lăsat deschis ecranul rămas. Era un fel de mască de scoarță despre care nu se știa ce e exact. În toată literatura, în toate peregrinările pe care le-am facut eu în țară și în străinătate, nu am mai întâlnit fenomenul ăsta. Este unic." [...] Lemnul era mort, arborele supraviețuiește numai printr-o minune a naturii: două rădăcini aditive, care au crescut și
Mandache Leocov () [Corola-website/Science/333275_a_334604]
-
la frazei de care sunt legate. În acest sens, parantezele au aceeasi funcțiune ca linia de pauză sau virgulă, când acestea cuprind comunicării care explică sau întregesc propoziția sau fraza în interiorul căreia se află: "„Ca apărători ai originalității limbii și literaturii, tot la popor [(] la limba, spiritul și viața lui [)] și la istorie [(] la viața tecută și la limba cronicarilor [)] trebuiau să se adreseze”". Parantezele închid fie un cuvânt sau grup de cuvinte în limba româna, fie o propoziție sau o
Paranteză () [Corola-website/Science/333288_a_334617]
-
Volumul al treilea, "Prorocii pleacă" ("Prorocy już odchodzą", 1956), expune o imaginație și o tonalitate reflexiva. Al patrulea volum, "Cer de vicleiem" ("Jaselkowe niebiosa", 1957), consacră un poet profund original, despre care se spune că nu ar avea predecesori în literatura polona cu tematică țărăneasca.
Tadeusz Nowak () [Corola-website/Science/333261_a_334590]
-
președinte al Comisiei Cultură și Tineret a Consiliului Județean Ageș, iar din anul 2012 este director în cadrul Ministerului Tineretului și Sportului. Deși profesia de bază este economist, fiind dublu licențiat în Contabilitate și Management, a absolvit și un master în literatură interbelică, acolo unde i-a avut ca profesori pe poetul Mircea Bârsilă și criticul Nicolae Oprea. Radiografia unei zile de mai - proze, editura Cartea Româneasca, 2012 Argeș, după 20 de ani. Perspective și retrospective - monografie, editura Tiparg, 2012 Revoluția borfașilor
Cristian Meleșteu () [Corola-website/Science/333304_a_334633]
-
bătaie cu flori.” - Alex. Ștefănescu, „Flacăra”, nr. 3/martie 2002 · „Cunoscut ca poet până acum (laureat al mai multor concursuri, de la „Primele iubiri” la „Ion Pillat”), Cristian Meleșteu debutează în proză cu o forță neobișnuită, abordând, pentru prima oară în literatura română, un subiect extrem de delicat și de dureros, viața din canale a aurolacilor. O viață dură, din care nu se poate evada decât prin vis și prin moarte. Personajul principal, Prințul Primăverii, este unul tragic de la început și până la sfârșit
Cristian Meleșteu () [Corola-website/Science/333304_a_334633]
-
și de dureros, viața din canale a aurolacilor. O viață dură, din care nu se poate evada decât prin vis și prin moarte. Personajul principal, Prințul Primăverii, este unul tragic de la început și până la sfârșit. „Colonia subterană” nu este doar literatură excelentă, ci și o tristă realitate”. Jean Dumitrașcu (membru USR, director Filarmonica Pitești), „Săgetătorul”, 28.V. 2002 · “Ne bucură faptul că proza scrisă de dumneavoastră a ajuns la un asemenea nivel de finețe spirituală, lucru care a încântat pe membrii
Cristian Meleșteu () [Corola-website/Science/333304_a_334633]