105,696 matches
-
vecinătate.Fondul European de Dezvoltare Regională, care participă la această finanțare, are drept obiectiv consolidarea coeziunii economice și sociale în Uniunea Europeană prin reducerea dezechilibrelor dintre regiunile acesteia. De altfel, în perioada 2014-2020, Fondul va investi peste 199 de miliarde de euro în regiunile Europei. La rândul său, Instrumentul de Asistență pentru Preaderare oferă asistență financiară și tehnică pentru a sprijini procesul de reformă în țările în curs de aderare. Fondurile care provin de aici dezvoltă capacitățile acestor țări, având drept rezultat
Regiunea Dunării, prioritate continentală () [Corola-website/Journalistic/296462_a_297791]
-
de reformă în țările în curs de aderare. Fondurile care provin de aici dezvoltă capacitățile acestor țări, având drept rezultat evoluții pozitive și progresive în regiune. Pentru aceeași perioadă 2014-2020, Fondul are un buget de aproximativ 11,7 miliarde de euro. Ce înseamnă concret debutul acestui program? Antreprenori din cele nouă state membre ale Uniunii Europene, printre care și România, precum și din cele trei țări din afara UE pot aplica pentru a realiza proiecte. „Programul ar trebui să ajute țările implicate să
Regiunea Dunării, prioritate continentală () [Corola-website/Journalistic/296462_a_297791]
-
Zona Arctică. O poate face prin doi „pivoți”: Danemarca, stat membru, și Norvegia, care, deși nu are această calitate, își declară tot concursul. UE are și motive să-și susțină poziția, dat fiind faptul că a alocat 1,14 miliarde euro pentru proiecte sociale și de de dezvoltare economică ale regiunii (în special nordul Finlandei și Groenlanda) în perioada 2007 - 2013. Din aceste considerente, încă din 2008, liderii europeni atrăgeau atenția, într-un raport al Comisiei Europene, asupra evoluțiilor, perspectivelor și
Bătălia Arctică by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296445_a_297774]
-
care să îndeplinească toate condițiile necesare trecerii la moneda unică. După ce recesiunea a mai domolit avântul, cutremurul financiar din Grecia și măsurile draconice impuse Atenei pentru a „rămâne în joc” au tăiat aproape complet elanul aderării Eurozonă. „Alăturarea la clubul euro este tot mai mult văzută ca plină de capcane, cu riscuri și costuri - inclusiv cedarea de suveranitate - care depășesc beneficiile”, notează „The New York Times”. Cea mai mare economie dintre cele care și-au schimbat atitudinea este Polonia. După ce multă vreme Platforma Civică
Între entuziasm şi prudenţă () [Corola-website/Journalistic/296470_a_297799]
-
Tusk, actualul președinte al Consiliului European, au militat pentru intrarea țării în Eurozonă, astăzi tonul este mult mai prudent: „Eu nu am afirmat niciodată că vom trece la moneda unică. Nici azi, nici mâine, nici peste cinci ani. Vom introduce euro atunci când acest lucru va fi în avantajul polonezilor și al Poloniei”, afirmă premierul Ewa Kopacz. La rândul său, președintele Andrzej Duda consideră necesar un referendum pe această temă. Sondajele converg spre estimarea că răspunsul popular ar fi mai degrabă „Nu
Între entuziasm şi prudenţă () [Corola-website/Journalistic/296470_a_297799]
-
răspunsul popular ar fi mai degrabă „Nu”, întrucât încă din 2012, 70% dintre polonezi credeau că trecerea la moneda unică nu ar fi benefică pentru ei și țara lor.O altă țară care și-a nuanțat poziția față de trecerea la euro este Cehia. Autoritățile au avansat inițial mai multe date pentru adoptarea monedei unice (2010, 2012, 2015). Și nu doar le-au menționat, ci au și implementat măsurile care fac astăzi ca țara să fie pregătită pentru un asemenea pas. Dar
Între entuziasm şi prudenţă () [Corola-website/Journalistic/296470_a_297799]
-
vadă cu ochi buni adoptarea monedei unice. „Euro? Da, dar nu este nici o grabă”, anunță Ales Michl, consilier șef al ministrului de Finanțe. Ca alte state membre, Ungaria și-a luat angajamentul, odată cu intrarea în UE, că va trece la euro la un moment dat. Dar premierul Viktor Orban este cunoscut ca un opozant al pasului alert în această direcție, iar Zoltan Kovacs, purtătorul său de cuvânt, confirmă faptul că „Ungaria are multe avantaje pentru că nu a trecut la euro, inclusiv
Între entuziasm şi prudenţă () [Corola-website/Journalistic/296470_a_297799]
-
la euro la un moment dat. Dar premierul Viktor Orban este cunoscut ca un opozant al pasului alert în această direcție, iar Zoltan Kovacs, purtătorul său de cuvânt, confirmă faptul că „Ungaria are multe avantaje pentru că nu a trecut la euro, inclusiv păstrarea controlului asupra politicii fiscale și a sistemului de taxe. Va trebui să ne alăturăm Eurozonei, dar nu într-un termen predictibil”. La rândul său, Boiko Borisov, premierul Bulgariei, este și mai tranșant: „Trecerea la euro ar însemna să
Între entuziasm şi prudenţă () [Corola-website/Journalistic/296470_a_297799]
-
a trecut la euro, inclusiv păstrarea controlului asupra politicii fiscale și a sistemului de taxe. Va trebui să ne alăturăm Eurozonei, dar nu într-un termen predictibil”. La rândul său, Boiko Borisov, premierul Bulgariei, este și mai tranșant: „Trecerea la euro ar însemna să dăm și bani Greciei. Adică cei mai săraci le-ar da celor mai bogați. Nu văd logica aici”. Paradoxal, la începutul acestui an, mai exact cu șase luni înainte de declarația de mai sus, Guvernul de la Sofia anunța
Între entuziasm şi prudenţă () [Corola-website/Journalistic/296470_a_297799]
-
cu șase luni înainte de declarația de mai sus, Guvernul de la Sofia anunța că va începe negocierile pentru aderarea la moneda unică, lucru pe care și-l propunea pentru 2018! Și Croația manifestă ba elan, ba regres în optica față de adoptarea euro. În primăvara anului 2015, președintele Kolinda Grabar-Kitarovic anunța că țara va trece la euro în răstimp de cinci ani. Declarația a fost „amendată” imediat de premierul Zoran Milanovic, care a arătat că astfel de „promisiuni” nu ajută cu nimic din moment ce
Între entuziasm şi prudenţă () [Corola-website/Journalistic/296470_a_297799]
-
începe negocierile pentru aderarea la moneda unică, lucru pe care și-l propunea pentru 2018! Și Croația manifestă ba elan, ba regres în optica față de adoptarea euro. În primăvara anului 2015, președintele Kolinda Grabar-Kitarovic anunța că țara va trece la euro în răstimp de cinci ani. Declarația a fost „amendată” imediat de premierul Zoran Milanovic, care a arătat că astfel de „promisiuni” nu ajută cu nimic din moment ce țara are încă multe de reformat până să se califice pentru clubul euro și
Între entuziasm şi prudenţă () [Corola-website/Journalistic/296470_a_297799]
-
la euro în răstimp de cinci ani. Declarația a fost „amendată” imediat de premierul Zoran Milanovic, care a arătat că astfel de „promisiuni” nu ajută cu nimic din moment ce țara are încă multe de reformat până să se califice pentru clubul euro și, în plus, ideea nu mai are susținerea populară pe care o avea înainte de criza grecească. În ce o privește, România, spre deosebire de exemplele de mai sus, punctează viguros la susținerea cetățenilor, cu 68% dintre români declarându-se de acord cu
Între entuziasm şi prudenţă () [Corola-website/Journalistic/296470_a_297799]
-
obiectivul a fost 2014. Ulterior, s-a profilat momentul ianuarie 2015, apoi a fost o perioadă „fără țintă“, iar acum obiectivul anunțat de Guvern este 2019. În opinia Guvernatorului Băncii Naționale Mugur Isărescu, țara este pregătită să adere la zona euro, întrucât „băncile din România sunt acum solide, bine capitalizate și dispun de o lichiditate corespunzătoare, ceea ce poate consolida încrederea în sistemul nostru bancar”, dar nu va fi un parcurs ușor.
Între entuziasm şi prudenţă () [Corola-website/Journalistic/296470_a_297799]
-
economică și devalorizarea proprietăților lor”, notează „The Guardian”. În ce privește Uniunea Europeană, și aici inechitatea este la ordinea zilei. În timp ce per ansamblu blocul comunitar este a doua mare putere economică a lumii, cu un Produs Intern Brut de 14,3 trilioane de euro (18,5 trilioane de dolari la nivelul anului 2014), aproximativ 25 milioane de europeni riscă să ajungă sub pragul sărăciei până în 2025 dacă liderii mențin politicile de austeritate. „În 2011, în cadrul Uniunii Europene, 120 de milioane de persoane trăiau sub
Inechitatea socială, la cote record () [Corola-website/Journalistic/296477_a_297806]
-
imensa datorie a țării, iar pe de altă parte că unele state membre nu au fost de acord să mai plătească salvarea Greciei. Astfel, în timpul negocierilor, Germania și Finlanda s-au pronunțat pentru o ieșire a acestei țări din zona euro, chiar temporară, iar opinia lor era împărtășită de Olanda, Lituania, Slovacia, Estonia sau Slovenia. Dar Comisia Europeană, Franța, Italia și Ciprul au susținut rămânerea țării în Eurozonă. Atitudinea UE per ansamblu și a statelor membre este la fel de divizată și în
Decizii naţionale versus decizii europene () [Corola-website/Journalistic/296466_a_297795]
-
Primul ministru Dacian Cioloș a declarat că România va pierde din fondurile europene alocate de Uniunea Europeană, pe exercițiul financiar 2007-2013, până la șapte miliarde de euro, iar gradul de absorbție se va situa la 60 -70 % pe fonduri structurale și la 90 % sau chiar peste acest procent pe agricultură și dezvoltare rurală. Rezultatul negativ nu aduce liniște, ci doar îngrijorare, deoarece fondurile europene au rolul de
Repetenţi la atragerea fondurilor UE by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296457_a_297786]
-
din județe sau care beneficiază de un sistem medical și de educație nedezvoltat la capitolul echipamente de specialitate și programe IT.Referindu-ne la alocarea Uniunii Europene către România, vom constata că blocul comunitar a contribuit cu circa 19 miliarde euro, bani destinați ridicării nivelului de civilizație a populației, inclusiv pentru mediul de afaceri, școlarizare sau pentru recalificarea șomerilor prin organizarea de cursuri profesionale în specializări diverse. Datele reieșite din contabilitatea Ministerului Fondurilor Europene relevă faptul că efortul autorităților românești depus
Repetenţi la atragerea fondurilor UE by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296457_a_297786]
-
reieșite din contabilitatea Ministerului Fondurilor Europene relevă faptul că efortul autorităților românești depus pentru atragerea fondurilor structuale cu valori mari nu a fost suficient de susținut, chiar neperformant, după părererea analiștilor. Din păcate, au fost cheltuiți puțin peste 11 miliarde euro, adică doar 60 % din suma alocată României, conform unui calcul făcut la termenul final de eligibilitate-decembrie 2015. E drept, nici în alte țări accesarea fondurilor UE nu este neapărat pe roze, ceea ce nu ar trebui să ne liniștească. Polonia este
Repetenţi la atragerea fondurilor UE by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296457_a_297786]
-
trebui să ne liniștească. Polonia este singura care iese în față, având investiții aproape echivalente, per total cu suma pusă la dispoziție. Polonezii au fost principalii beneficiari ai fondurilor structurale și de coeziune, cu o valoare de 67, 3 miliarde euro din totalul de 336 miliarde euro aprobate. Aceștia au știut să fructifice banii europeni destul de bine. Astfel, au construit 1.300 de kilometri de autostradă (600 km în trei ani)! Iar realizarea șoselei de mare viteză Varșovia -Berlin constituie un
Repetenţi la atragerea fondurilor UE by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296457_a_297786]
-
singura care iese în față, având investiții aproape echivalente, per total cu suma pusă la dispoziție. Polonezii au fost principalii beneficiari ai fondurilor structurale și de coeziune, cu o valoare de 67, 3 miliarde euro din totalul de 336 miliarde euro aprobate. Aceștia au știut să fructifice banii europeni destul de bine. Astfel, au construit 1.300 de kilometri de autostradă (600 km în trei ani)! Iar realizarea șoselei de mare viteză Varșovia -Berlin constituie un exemplu de urmat despre cum pot
Repetenţi la atragerea fondurilor UE by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296457_a_297786]
-
de autostradă (600 km în trei ani)! Iar realizarea șoselei de mare viteză Varșovia -Berlin constituie un exemplu de urmat despre cum pot fi cheltuiți înțelept banii primiți. Este meritul Guvernului polonez, care a știut să investească cele 68 miliarde euro până la ultimul, în special în lucrări de infrastructură, adică exact în obiective care necesită forță de muncă și creează activități sociale după terminarea lucrărilor. În cazul României, lucrurile au mers lent. De multe ori, din blocaj în blocaj, fapt ce
Repetenţi la atragerea fondurilor UE by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296457_a_297786]
-
infrastructură, adică exact în obiective care necesită forță de muncă și creează activități sociale după terminarea lucrărilor. În cazul României, lucrurile au mers lent. De multe ori, din blocaj în blocaj, fapt ce a făcut ca peste șapte miliarde de euro să se întoarcă în visteria UE pentru că nu au fost utilizate în proiecte economice sau sociale. Practic, țara noastră a fost depășită la indicatorul absorbție și de Bulgaria. Paradoxal, o perioadă lungă, Guvernul nu a găsit finanțare pentru autostrada de
Repetenţi la atragerea fondurilor UE by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296457_a_297786]
-
în visteria UE pentru că nu au fost utilizate în proiecte economice sau sociale. Practic, țara noastră a fost depășită la indicatorul absorbție și de Bulgaria. Paradoxal, o perioadă lungă, Guvernul nu a găsit finanțare pentru autostrada de 1,5 miliarde euro Comarnic - Brașov, iar astăzi POS Mediu (Programul Operațional Sectorial de Mediu), care are alocate fonduri prin program de la UE, pierde 1,66 miliarde euro, din totalul programat, de 4,4 miliarde euro! Același POS Mediu mai scapă 1,8 miliarde
Repetenţi la atragerea fondurilor UE by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296457_a_297786]
-
Bulgaria. Paradoxal, o perioadă lungă, Guvernul nu a găsit finanțare pentru autostrada de 1,5 miliarde euro Comarnic - Brașov, iar astăzi POS Mediu (Programul Operațional Sectorial de Mediu), care are alocate fonduri prin program de la UE, pierde 1,66 miliarde euro, din totalul programat, de 4,4 miliarde euro! Același POS Mediu mai scapă 1,8 miliarde euro și ratează ocazia de a realiza complet sisteme de canalizare în aproape jumătate din județele țării. Lista poate continua cu fondurile pierdute în
Repetenţi la atragerea fondurilor UE by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296457_a_297786]
-
găsit finanțare pentru autostrada de 1,5 miliarde euro Comarnic - Brașov, iar astăzi POS Mediu (Programul Operațional Sectorial de Mediu), care are alocate fonduri prin program de la UE, pierde 1,66 miliarde euro, din totalul programat, de 4,4 miliarde euro! Același POS Mediu mai scapă 1,8 miliarde euro și ratează ocazia de a realiza complet sisteme de canalizare în aproape jumătate din județele țării. Lista poate continua cu fondurile pierdute în mod inexplicabil de către cei care coordonează programul pentru
Repetenţi la atragerea fondurilor UE by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296457_a_297786]