20,435 matches
-
consumul de carne să se îndrepte doar spre cea albă (pește, pui), cât privește carnea roșie (porc, vită, miel), aceasta trebuie consumată doar episodic, în rație de maximum 80 gr. zilnic; minimalizarea rației de grăsimi animale, paralel și cu evitarea abuzului de grăsimi vegetale; reducerea utilizării de sare în alimentație, cu deplasarea preferinței spre condimente vegetale; evitarea consumului de alimente contaminate de microorganisme (mucegai etc.); conservarea pe termen lung a alimentelor doar prin congelare; îndepărtarea pe cât posibil, a produselor care conțin
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și-a formulat explicit atitudinea la acest capitol, familia, de regulă, trebuie să și asume decizia. Dilema implică inflexiuni hamletiene și nu este ușor de tranșat, întrucât, așa cum observam și cu altă ocazie (Munteanu, 2004), frontiera între încrâncenarea terapeutică și abuz este extrem de laxă. Mai apoi, prin cotropirea morții de către tehnologia medicală ultraperformantă, se poate degenera într-o „moarte furată”, când muribundul, aflat într-o stare pur vegetativă a decăzut deja din condiția de om. „Fiecare persoană”, meditează Yalom (1995, p.
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
rezilientă spune da vieții, acolo unde viața îi spune nu”. „Se poate postula că dovada rezilienței o avem atunci când individul care a fost subiectul unor experiențe semnificative de stres este capabil de achiziții rezonabile în educație, sănătate emoțională și evită abuzul de substanțe și comportamentele antisociale.”(Bentovim, 2009, p. 39) Gianfrancesco (2001, p. 32), trecând în revistă trei tipuri de literatură caracteristică secolelor XVI-XIX, povești, romane și scrieri autobiografie, spune că prin prisma conceptului de reziliență putem înțelege lucrurile surprinzătoare, neașteptate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
printre ceilalți, se regăsesc și atunci când vorbim despre reziliența familiei, a comunității sau a unei societăți. într-o cercetare condusă pe un grup de persoane de gen feminin, adulte, mame în momentul cercetării, cu o copilărie în care au suferit abuzuri și privațiuni de toate felurile, s-a descoperit că în toate cazurile în care evoluția persoanelor a condus spre a deveni „mame suficient de bune”, în ciuda copilăriei expuse violențelor și suferinței, a existat o persoană de referință, semnificativă, care le-
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sau școlară”, „reziliența socială”sau „reziliența comportamentală”(Luthar, Cicchetti, 2000). Deși, la prima vedere, capacitățile cognitive exprimate în coeficientul de inteligență al persoanei par a fi caracteristici de bază ale rezilienței, Rutter (2007) arată că, în cazul copiilor victime ale abuzului fizic sau/și sexual, reziliența nu este dată de un coeficient de inteligență mai mare și nici măcar genul copilului nu apare ca o valoare semnificativă a rezilienței. Ceea ce se asociază semnificativ cu reziliența, în aceste cazuri, de-a lungul întregii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sugerează că intervențiile vizând dezvoltarea unui atașament securizant sunt mai importante decât medicamentele în sporirea imunității copiilor. Făcând referire la efectele violenței asupra imunității și a homeostaziei organismului, alți autori arată că „apar tot mai frecvent dovezi cu privire la faptul că abuzul și neglijarea copilului au efecte semnificative și asupra tulburărilor fizice ale adultului, cum ar fi: boli coronariene ischemice, boli ale ficatului și cancer pulmonar, probabil mediate prin comportamentele de risc pentru sănătate”(Kessler et al., 2008, p. 625). 3.5
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
minune și să iasă din situația imposibilă. Adecvarea celor două tipuri de strategii la diferite situații traumatice se studiază încă. Astfel, există studii care arată că strategiile de coping axate pe emoții nu dau rezultate convingătoare în intervențiile cu victimele abuzului sexual, acestea având convingerea că situația le depășește și că este de necontrolat emoțional. în același timp, strategiile de coping axate pe problemă, țintind evitarea sau diminuarea efectelor evenimentului traumatic sau sporirea resurselor victimei pentru a face față, precum și credința
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
evitarea sau diminuarea efectelor evenimentului traumatic sau sporirea resurselor victimei pentru a face față, precum și credința victimei că poate depăși situația, s-au dovedit a fi „asociate cu o funcționare psihologică mai bună, în cazul persoanelor cu un istoric de abuz sexual în copilărie”(Steele et al., 2004, p. 786). Trecând prin vasta literatură de specialitate, Șerban Ionescu (2010, p. 143) mai enumeră ca strategii de coping: căutarea sprijinului social, când persoana caută în mod activ un sprijin material, o informație
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
față evenimentului și consecințelor lui. Reziliența în viziunea lui Rutter reprezintă mecanisme și procese care mențin individul în limite normale de dezvoltare și funcționare și îl conduc spre o expansiune biopsihosocioculturală. Rutter analizează patru studii efectuate asupra unor situații de abuz sever al copiilor. Le vom prezenta în continuare. 1. în primul caz, este vorba despre studiul unui grup de copii abuzați sexual de la vârsta adolescenței până la maturitate. Aproape jumătate din acești copii au reușit să se dezvolte sănătos, dovedindu-și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mediu. Studiul pledează în favoarea unui model cumulativ de stres, pe fundalul unui mediu familial și al unei vecinătăți cu un nivel mediu de stres. 3. Este un studiu realizat pe un lot mare (n = 676) de copii care au suferit abuzuri și neglijare în forme severe. Ei sunt urmăriți la vârsta adolescenței și la maturitate. Jumătate dintre ei nu dezvoltă tulburări psihice în copilărie și, ca adulți, o treime nu prezintă tulburări mentale. în general, cei care se dovedesc la adolescență
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
psihologice.”(Rutter, 2007, p. 206) Studiul însă subliniază importanța stabilității relațiilor sociale în construirea rezilienței individului. Așadar, factorii sociologici intra și extrafamiliali se conjugă în conturarea rezilienței persoanei. 4. Un studiu calitativ, realizat pe 80 de femei adulte, victime ale abuzului sexual în copilărie. Femeile au fost intervievate cu privire la modalitățile de a face față abuzului din copilărie în două rânduri, la diferență de 7 ani. Oarecum de așteptat, a apărut faptul că cel mai bine funcționau femeile care aveau relații sociale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
rezilienței individului. Așadar, factorii sociologici intra și extrafamiliali se conjugă în conturarea rezilienței persoanei. 4. Un studiu calitativ, realizat pe 80 de femei adulte, victime ale abuzului sexual în copilărie. Femeile au fost intervievate cu privire la modalitățile de a face față abuzului din copilărie în două rânduri, la diferență de 7 ani. Oarecum de așteptat, a apărut faptul că cel mai bine funcționau femeile care aveau relații sociale bune și un sentiment pozitiv al apartenenței la comunitate. în schimb, cele ce fuseseră
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
comunitate. în schimb, cele ce fuseseră victime ale unor retraumatizări ulterioare manifestau diferite disfuncții. în urma coroborării datelor rezultate din cele patru studii, Michael Rutter (2007) ajunge la câteva concluzii: aproape jumătate dintre copiii care au trecut prin experiențe severe de abuz și neglijare în copilărie reușesc să facă față traumei și să se înscrie pe o pantă pozitivă în viață; inteligența, adesea prezentată ca factor constitutiv al rezilienței, nu apare ca având un rol semnificativ; circumstanțe extrafamiliale pot modera efectele unor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mărturiile depuse în tribunal, precum și în istoria noastră personală. A avea o istorie personală fără goluri, care decurge eveniment după eveniment, orientate în timp și spațiu, înseamnă a fi sănătos, rezilient, învingător al momentelor dificile de stres. Copiii maltratați, prin abuz sau neglijare, prin abandon sau instituționalizare, sunt copii ale căror istorii personale sunt lacunare, fragmente care nu se încheagă, copilul nu le poate lega și povesti. O procedură importantă de lucru pentru a le sprijini narațiunea coerentă este Cartea vieții
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
alte expresii care uneori nici măcar nu menționează explicit geniul, dar care moștenesc vechea sferă semantică a ingeniumului latin, sunt moduri de a numi o natură și de a o implica, prin spontaneitatea ei, în sfera practicilor literaturii. Ceea ce a susținut abuzul de genialitate de-a lungul celor șase decenii a fost căutarea realităților de limbă sau de societate, de biologie sau de teritoriu în stare să producă literatură. Dacă a existat o istoricitate a ideii de geniu, o evoluție a sintagmelor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
al XIX-lea e opulentă. Ceea ce se adună din teritoriu, mizeria și gunoaiele, e pus în vitrină și oferit în vederea unui raport excesiv, ca o marfă de lux. Dacă nu vom înțelege această realitate fundamental echivocă, nu vom putea accepta abuzul de cuvinte mari al unei epoci fără valori. Partea a doua SACRALIZAREA 2.1. În căutarea poporului de poeți. Literatură și demografie Populația înseamnă bogăție. Ca să percepi această realitate nu e nevoie de specialiști în economie, nici de teorii economice
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
toți, ori niciunul. Heliade Rădulescu putea accepta consacrarea simultană a unui front de talente; putea concepe o mișcare socială, mobilizând mai multe personalități capabile; putea înțelege o realitate sociologică a producției de valori literare. Însă acestui om care a făcut abuz de ideea de geniu, i-ar fi fost imposibil să conceapă figura unui singur - mare - poet național. De aceea va lupta întreaga sa carieră împotriva miturilor personale. Așa cum denunțase impunerea lui Grigore Alexandrescu sau Cezar Bolliac, avea să conteste mai
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
să-i modeleze viața politică și socială. Însă condiția esențială pentru evitarea și limitarea răului este cunoașterea acestuia. Dar nu a unui rău utopic, potențial, imaginat ori închipuit, ci a răului inscripționat în corpul social de către istorie cu dalta suferințelor, abuzurilor, violenței și crimelor. Numai cunoașterea răului poate da substanță reală expresiilor de genul: "cine nu cunoaște trecutul este condamnat să-l repete!", care ar rămâne, fără această necesară condiție, simple vorbe goale. Numai cunoașterea răului poate asigura în mod eficient
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
special la cunoașterea răului politic, adică a aceluia care poate afecta o comunitate în întregul său, a aceluia care s-a petrecut deja și în toate formele sale: reale, crude și inimaginabile pentru o minte de om normal. Cunoașterea suferințelor, abuzurilor, violențelor și crimelor petrecute pe durata regimului comunist este cu atât mai necesară cu cât astăzi, la un sfert de secol de la căderea acestui regim, lumea în care trăim este încă modelată și afectată de consecințele încercării comuniștilor de a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
răstălmăcit, a răsucit, a inversat sau a răsturnat sensul contractului social: în loc să-și protejeze cetățenii de rău, statul comunist a fost sursă și origine a răului în viața lor. Iar consecințele modelării unor relații sociale, interpersonale bazate pe violență, crimă, abuz, frică, suspiciune, delațiune și neîncredere le resimțim încă. Voi aduce în atenție doar două astfel de consecințe. În primul rând, interesul firesc și legitim față de deciziile care privesc viața în comun, adică interesul față de politică, a fost demonizat și discreditat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
arestat; nu are opinii politice sau civice, pentru că printre prietenii cu care vorbea existau turnători și putea fi arestat; nu ia public atitudini civice sau politice, pentru că astfel de atitudini se soldau cu ani grei de închisoare; nu reacționează la abuzurile autorităților pentru că o astfel de reacție la adresa autorităților comuniste îți putea aduce arestarea, suferința și chiar moartea! Nu mai vorbim despre absența din conștiința opiniei publice a modelelor normale de acțiune politică, sau invers, despre prezența modelelor viciate de acțiune
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
au lăsat să dea examen, l-au scos din sală în timpul examenului. Și n-a fost singurul care a fost scos, au mai fost și alții care aveau părinți cu probleme politice cu Securitatea, cu PCR, cu regimul în sine. Abuzuri. C. I.: I s-au mai petrecut astfel de episoade fiului dumneavoastră la școala generală, în gimnaziu sau la liceu? S. Ț.: Nu, lui nu i s-a mai întâmplat. Am reușit să-l bag la un liceu la care
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
n-am avut proces la tribunal și nici sentință. C. I.: Asta înseamnă că Securitatea putea reține pe oricine fără să dea socoteală nimănui pentru nimic, justificând asta doar cu formula "reținere sau pedeapsă administrativă". Formula aceasta deschidea calea oricărui abuz și oricărei violențe imaginabile. Din acest punct de vedere să știți că ați avut noroc că ați fost lăsat să vă continuați studiile, că ați terminat liceul. G. S.: La liceu, după ce m-am reînscris, n-am avut probleme prea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
oprirea asupritoarelor chipuri, s-au socotit și s-au hotărât să se orânduiască de către vistierie." Se subînțelege că slujitorul fusese până atunci funcționarul ispravnicilor de ținut, un asupritor al locuitorilor iar trecerea lui în subordinea visteriei va conduce la încetarea abuzurilor fiscale. Atribuțiile sameșului sunt cuprinse în porunca Divanului Domnesc dată cu ocazia instalării paharnicului Const. Sion, ca sameș al ținutului Putnei, la 1829 (Uricarul, vol. XIV, p.293): „1. Sameșul va da cuviincioasa ascultare dregătorilor, aflându- se cu neadormită priveghere
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
va fi furat decât spre a se îmbrăca și a nu muri de foame, va obține iertarea; 10. Cel ce va fura de la inamici sau de la orice alt nelegiuit va avea iertare; 11. Dacă oameni din serviciul gospodarului (Domnitorului) comit abuzuri, necăjesc pe săracii locuitori și fără știrea stăpânului lor, culpabilii vor fi pedepsiți ca și cum ar fi insultat pe gospodar; 12. Acel care insultă și atacă un ambasador e privit ca un sacrilegiu; 13. Acel ce bate monedă sau o va
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]