10,793 matches
-
și chiar de discontinuitate. În această construcție există etape critice, manifestate prin puternice contradicții interne. O astfel de etapă critică, poate cea mai semnificativă, se constată la vârsta școlară mare. În adolescență se produce un salt în integrarea funcțiilor cognitive, afective, motivaționale, volitive și caracteriale. Se desfășoară, așa cum observă Rousselet (1969) și alți autori, un intens proces de autoanaliză și autoevaluare, de raportare la un ideal de viață și de integrare socială. Precumpănitor în această etapă este, cum subliniază și Erikson
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
pentru adolescenți precum: randamentul școlar, alegerea profesiunii. De asemenea, cercetările făcute în problema inadaptării adolescenților, au arătat că motivația operează sub diferite forme, în funcție de modul de asimilare a mediului familial, școlar, social; treapta generală de dezvoltare psihologică (mai ales dezvoltare afectivă) a fiecărui individ în parte. Pe adolescenți îi copleșesc uneori preocupările interioare, observându-se așa numita „conduită a secretului” (I. Dumitrescu, 1980, p. 212) strâns legată de motivație. Într-o lucrare din 1980, I. Dumitrescu prezintă motivele care au o
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
de afecțiune părintească iau naștere unele conflicte ale adolescenților cu adulții, apariția, alteori, a stărilor de angoasă, a sentimentului de culpabilitate sau frustrare. Cercetările au pus în evidență legătura strânsă care există între dezvoltarea generală a personalității copilului și dezvoltarea afectivă. Influența negativă a lipsei de afectivitate se manifestă prin următoarele simptome.: copilul devine tot mai închis și resemnat, izolându-se și devenind apoi agresiv și chiar violent, performanțele intelectuale nu depășesc mediocritatea, iar întregul comportament este perturbat. Lipsa de afectivitate
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
școlar, crize psihologice grave. Imaginea „profesorului zbir“, a „profesorului Sfinx“, a „profesorului rigid“, a „profesorului persecutor“, a „profesorului neînțelegător“, a „profesorului subiectiv în aprecieri și tratamente“ ca expresii ale abuzului de autoritate din partea profesorului sunt tot atâtea surse de „inducție afectivă negativă“ (M. Golu, 1993,p. 152) asupra elevului care fac să eșueze relația pedagogică și orice încercare de dobândire a autonomiei. La fel de ineficient este și „profesorul dădacă“, „profesorului marionetă“, „profesorului delăsător“, „profesorului care pune numai note mari“ etc. I.G. Stanciu
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
astfel încât să contribuie la constituirea autonomiei acestuia, câștigând în același timp simpatia elevilor. O altă dimensiune a relațiilor de comunicare este persuasiunea. Aceasta este un proces de influențare a atitudinii partenerului, înțeleasă drept calitate a mesajului, intenție sau latură eminamente afectivă a comunicării. Persuasiunea presupune un înalt rafinament psihologic. Studiile consacrate persuasiunii s-au oprit asupra caracteristicilor componentelor procesului de comunicare (emițător, mesaj și receptor). S-a arătat că modul în care este perceput emițătorul, caracteristicile și motivațiile pe care i
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
și mai mare“ (C. Cucoș, 1999, p. 218) În sfera socialului, în general, și în cea a educației, în special, persuasiunea poate fi benefică sau malefică. aspectul benefic se materializează atunci când (emițătorul) profesorul îndeplinește competent rolul de consilier tehnic și afectiv, de persoană cu experiență dispusă să împărtășească din această experiență, atunci când înțelege că fiecare elev este un exemplar unic și, de ce nu, atunci când renunță la rolul de atotștiutor în schimbul altor satisfacții. Profesorul trebuie să îndeplinească rolul unui sfătuitor, membru al
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
le cu caracter științific și afectiv ale elevilor. repertoriul de comportamente pe care este recomandat să-l utilizeze profesorul pentru a se situa pe poziția de a influența comportamentele elevilor în sens pozitiv este: să fie prietenos, indiferent de starea afectivă a elevilor să-i asculte pe elevi cu multă răbdare în problemele ce-i frământă să nu i contrazică, să nu adopte o atitudine de opoziție să folosească în discuții un vocabular adecvat înțelegerii elevului să-i furnizeze informații pe
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
sau corija propriul răspuns se cultivă spiritul de cooperare, dar și de confruntare în elaborarea soluțiilor, fără a da ocazia apariției unor rivalități ci a favoriza exprimarea unor puncte de vedere complementare (S. Marcus, 1999, p. 113). Adesea însă, componenta afectivă a conduitei profesorului exercită o influență mai mare asupra universului mental al elevilor decât cea intelectuală. Numeroase studii au analizat relația de simpatie și de solidaritate dintre profesor și elevi, folosirea umorului, a puterii de persuasiune, comportamentul prietenos al profesorului
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
a Învăța ceea ce vor avea nevoie mai târziu pentru a trăi În societate și a-și asuma total viața de adult. Școlarul este În măsură să profite atunci când ajunge și reușește să obțină beneficii, atât pe plan intelectual, cât și afectiv și școlar. În circumstanțe normale, copilul care nu prezintă tulburări de Învățare are tot ce-i trebuie pentru a reuși. Totuși, sunt numeroși cei care nu reușesc. Ei nu iubesc școala, În orice caz, nu cu adevărat. Acceptă orele de
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina TABACU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2152]
-
vedere, găsesc În ei și În anturajul lor resursele necesare pentru a avea Încredere și motive de a se salva. Astfel, cu toate problemele de Învățare, adesea serioase, acești copii ajung spontan să compenseze, pentru că se simt bine pe plan afectiv. Au Încredere În ei, sunt determinați, Își dau dreptul să greșească, rămânând convinși de valoarea lor, independent de problemele pe care le au. Fiecare poveste este unică și adesea complexă, ținând cont de toți factorii care intră În joc, atunci când
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina TABACU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2152]
-
curtezane folosite pentru interesele personale și comunitare. Aceeași categorie a pseudocurtezanelor se interferează cu amantele, concubinele, prostituatatele de rând. Amantele se implică prin propriile opțiuni în relații de intimitate erotică. Cele care aleg acest tip de relație sunt puternic motivate afectiv și prin interes. Asemenea relații pot dura episodic sau toată viața, cu dăruire fidelă. Concubinele trăiesc în mod deliberat sau prin constrângere în relații de intimitate erotică, extramarital. Ele sunt în postura soțiilor nelegale. Și în această postură pot fi
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
intimitate erotică, extramarital. Ele sunt în postura soțiilor nelegale. Și în această postură pot fi acceptate temporar sau permanent, toată viața, în temeiul iubirii sau al interesului. Prostituatele de rând (stradale sau din bordeluri) întrețin relații sexuale multiple, fără angajare afectivă, pentru propriul interes și al familiei. În bordeluri sau în instituții similare ele trebuie să respecte anumite reguli iar pe stradă, aparent sunt libere, întrucât depind de proxeneți, "pești" și de clienți. Destinele lor se pot interfera. Curtezanele cu statut
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pot interfera. Curtezanele cu statut privilegiat pot debuta ca amante, concubine, soții, sfârșind în această ultimă postură privilegiată, după cum ele pot decădea ca prostituate de rând. Ca și curtezanele reale, pseudocurtezanele întrețin relații de intimitate erotică cu sau fără implicare afectivă, selectiv, în temeiul propriilor interese (economice, politice, culturale, filantropice). Ele se oferă, când vor și cui vor, dacă sunt independente. Dacă au patroni, respectă și solicitările acestora. Pseudocurtezanele stradale și din bordeluri sunt numite meliorativ astfel, pentru a păstra unitatea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pe genunchii săi și a chemat un om și i-a poruncit să tundă cele șapte șuvițe ale capului lui. Atunci el a început a slăbi și s-a depărtat de el puterea lui. (Cartea judecătorilor, 16: 18,19). Șantajată afectiv și plătită, Dalila i-a luat puterea soțului ei. Filistenii au profitat, l-au prins, i-au scos ochii, l-au legat de doi stâlpi din templul lui și l-au batjocorit. L-a implorat pe Dumnezeu să-i dea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
le sporește farmecul. Le îndeamnă să citească Heroides, să-și modeleze comportamentele după sfaturile incluse în epistole. Le avertizează să nu se lase amăgite de promisiuni ori să răspundă la fel iar dacă primesc daruri, ele să vină cu favoruri afective și sexuale. Să nu se încreadă în jurăminte, să le cântărească și să le diferențieze de cele făcute cu sinceritate. Să nu fie accesibile oricărui îndrăgostit, să-și stăpânească violența firii, să se antreneze în jocuri erotice, după cum acestea li
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
talentelor, întărirea prestigiului oamenilor de cultură, crearea instituțiilor de cultură (temple, biserici, școli); filantropice- caritabile: construirea spitalelor, azilurilor, orfelinatelor, ajutorarea nevoiașilor. Curtezanele sunt femei libertine, întreținute care își valorifică calitățile fizice, psihice, sexuale, în mod selectiv, cu sau fără implicare afectivă, le vând persoanelor în stare și dispuse să le îndeplinească dorințele, în temeiul intereselor economice, politice, culturale, filantropice. Ele își pot schimba statutul, devenind amante, concubine, soții, și, fără voia lor, prostituate de rând. Când stabilesc relații afective puternice, stabile
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
fără implicare afectivă, le vând persoanelor în stare și dispuse să le îndeplinească dorințele, în temeiul intereselor economice, politice, culturale, filantropice. Ele își pot schimba statutul, devenind amante, concubine, soții, și, fără voia lor, prostituate de rând. Când stabilesc relații afective puternice, stabile, devin amante. Când acceptă sau sunt constrânse să conviețuiască extramarital, devin concubine (soții nelegitime). Când sunt cerute în căsătorie și acceptă, devin, legal, soții. Pot ajunge și în starea comună de prostituate care, fără angajare afectivă, în propriile
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
stabilesc relații afective puternice, stabile, devin amante. Când acceptă sau sunt constrânse să conviețuiască extramarital, devin concubine (soții nelegitime). Când sunt cerute în căsătorie și acceptă, devin, legal, soții. Pot ajunge și în starea comună de prostituate care, fără angajare afectivă, în propriile interese și ale proxeneților, întrețin relații sexuale selective sau multiple. S-a întâmplat ca și prostituate de rând să devină curtezane, amante, concubine, regine, soții. Și din aceste perspective se nuanțează înțelegerea condiției femeii în societate. De-a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
umilă. Sunt, în general, doritori de inițiere sexuală, curioși, amatori de "senzații tari", în căutare de noi experiențe sexuale, persoane care-și doresc compensarea monotoniei vieții de familie, aventură, protejarea partenerului de viață. Sunt doritori de satisfacții fizice, fără implicare afectivă, persoane cu nevoi hipersexuale. Unii clienți sunt ocazionali, alții sunt constanți. Unii sunt maturi, responsabili și echilibrați, alții sunt imaturi afectiv și sexual frustrați. Unii apelează la serviciile sexuale contra cost din comoditatea de a nu se implica afectiv, alții
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
urcând la rangul cinci în ierarhia concubinelor. Nu a trecut mult timp și concubina de rang inferior, cu viclenie și prefăcătorie, cu tehnici sexuale dezinhibate, a devenit prima favorită imperială a suveranului Gao Zong, doamna Wu, care l-a subjugat afectiv și sexual pe împărat. A avut o fetiță cu suveranul și, întrucât gândea să devină împărăteasă, și-a sufocat fetița și a dat vina pe împărăteasa de facto. Revoltat, împăratul și-a repudiat soția și a înlocuit-o cu îndoliata
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
înființat o Academie de Arte, a omologat un tip de porțelan, porțelanul bleu-gri. Îi plăceau mult femeile, avea la dispoziție zeci de concubine dar, deseori, evada în casele de plăceri, bordeluri, din Cartierul vesel, unde se aflau hua, fetele flori. Afectiv și erotic s-a legat împăratul de multe frumuseți din haremul palatului și din casele de plăceri, unora le-a dedicat versuri, pe altele le-a imortalizat în tablouri de pictură. Cum deseori pleca deghizat în Cartierul vesel, în acel
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ai Vanozzei. Și ea și familia Giuliei se simțeau măgulite de relația cu cardinalul și nu s-au sfiit să profite în sensul obținerii unor avantaje financiare, a unor funcții și demnități râvnite. Cardinalul nu se simțea în deplină siguranță afectivă în relația cu Giulia pe care o iubea posesiv, cu pasiune. O suspecta de infidelitate, de relații cu alți bărbați și era extrem de gelos pe soțul ei pe care chiar el i-l alesese. Cu timpul, între Giulia și soțul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
O suspecta de infidelitate, de relații cu alți bărbați și era extrem de gelos pe soțul ei pe care chiar el i-l alesese. Cu timpul, între Giulia și soțul ei Orsino s-au stabilizat relații de atracție și de atașament afectiv, fapt ce-l deranja pe cardinal pentru că era obligat s-o împartă cu... soțul ei. Din 1492, prin moartea papei Inocențiu al VIII-lea a obținut scaunul papal iar Giulia a devenit amanta celui ce a fost papa Alexandru al
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
regală. I-a născut suveranului doi copii. Pe considerentul pretențiilor relativ modeste și acela al firii ei vesele, fără multe conveniențe, Nell era simpatizată și de soția regelui, Caterina de Braganza ce nu vedea în ea un pericol de uzurpare afectivă. Nell nu se amesteca în politică, ceea ce regele aprecia. Ea fiind protestantă, a fost agresată în perioada de tulburări generate de susținerea catolicismului de către rege și a dat o replică ce i-a amuzat și pe agresori și pe rege
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
împliniți, cu imaginația aprinsă de lectura romanelor. Nu se remarca prin frumusețe și se simțea mai puțin iubită decât celelalte surori. Compensa frumusețea prin farmec, inteligență, îndrăzneală, frivolitate, inconformism. La nouăsprezece ani ea a fost aceea care a impulsionat relația afectivă cu viitorul rege Ludovic al XIV-lea. Balurile, serbările, concertele și alte evenimente de la Curte au fost prilejuri ce au stimulat aventura lor amoroasă. Cucerit de farmecul Mariei Mancini, suveranul i-a cerut mâna nepoatei cardinalului Mazarin. Regina-mamă, Ana de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]