11,393 matches
-
poarte semne sau embleme specifice, sau să aibă părul tuns, ca simbol al rușinii. Multe femei care fraternizau cu forțele de ocupație germane, din Europa ocupată de naziști, aveau părul ras de către gloatele nemulțumite ale semenilor lor după eliberarea de către Aliații din al Doilea Război Mondial. În timpul războiului, naziștii utilizau și ei raderea părului capilar ca semn al rușinii, pentru a pedepsi germanii precum tinerii nonconformiști cunoscuți ca Pirații Edelweiss. În Roma antică, atât bărbații cât și femeile purtau inițial o
Simbolul rușinii () [Corola-website/Science/331524_a_332853]
-
din recolta din anul anterior, 1916 și recolta anului 1917, minus stocul necesar de hrană pentru proprietar, este la dispoziția statului pentru a fi vândut la prețuri mici și se poate vinde doar prin intermediul statului”. La , guvernul provizoriu a înaintat aliaților Rusiei o notă semnată de ministrul afacerilor externe , în care se infirmau zvonurile că Rusia ar fi intenționat să încheie pace separată. În notă se vorbea despre „încercarea de a aduce războiul mondial la un sfârșit decisiv”. La 20 aprilie
Republica Rusă () [Corola-website/Science/336939_a_338268]
-
a reprezentat o acțiune militară de luptă defensivă de nivel tactic care a opus, în zilele de 3 și 4 februarie 1920, în timpul Intervenției aliaților în Războiul Civil Rus, pe de o parte, trupe ale Legiunii Române din Siberia, alături de efective ale Legiunii Cehoslovace, și, de cealaltă parte, unități atacatoare ale Armatei Roșii. Arealul geografic în care lupta s-a desfășurat a fost reprezentat de
Lupta de la Șeragul și Kuitun () [Corola-website/Science/336998_a_338327]
-
artilerie și 1 batalion de căi ferate cu 2 trenuri blindate, din Diviziile 27 și 30 ale Armatei a 5-a - a ajuns la câțiva kilometri spre vest de trupele române și cehoslovace, în gara Azei. În sudul căii ferate, aliații româno-cehoslovaci au amplasat avanposturi de pază pentru a preveni un atac din această parte, iar în nord 1 batalion din Regimentul 12 Infanterie Cehoslovac, pentru a apăra drumul de legătură cu Moscova. Spre vest a fost trimisă o patrulă de
Lupta de la Șeragul și Kuitun () [Corola-website/Science/336998_a_338327]
-
uciși. În noaptea de 3 spre 4 februarie 1920, dinspre nord-vest, o brigadă a Armatei Roșii a atacat flancul drept al dispozitivului româno-cehoslovac, la Traktovaia. Luat prin surprindere, batalionul ceh s-au retras, lăsând flancul descoperit, fără a-și anunța aliații. Înaintând spre gara Șeragul, rușii au putut, astfel, ataca prin surprindere pe români, care dormeau în vagoane. Deși surprinși, pe un ger de - 40 de grade, românii au ieșit din vagoane și au constituit un front de apărare întărit de
Lupta de la Șeragul și Kuitun () [Corola-website/Science/336998_a_338327]
-
fusese în 1667, a oprit urmărirea și s-a retras. Unele dintre navele sale au lovit fundul, dar s-au eliberat fără avarii, iar la 26 mai s-a reunit cu De Ruyter, englezii urmându-i la distanță. Între timp aliații trecuseră de Dover și au aflat că neerlandezii se aflau în gura Tamisei; la 27 mai un vânt dinspre Sud (primul vânt favorabil de la plecarea din I.Wight) le-a permis să se îndrepte spre Nord. Neerlandezii au descoperit apropierea
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
larg; această mișcare le-a permis navelor lui Coleman să se alăture Ducelui de York la Sud de Galloper la 28 mai. În ziua următoare cele două flote au luat contact vizual înante de prânz, vântul suflând dinspre Sud-Vest iar aliații aflându-se direct în vânt. De Ruyter a ținut cursul spre Sud-Est iar linia aliată a obținut o poziție de unde să atace inamicul abia dupa ora 18:00, când a devenit clar că nu era destul timp pentru o acțiune
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
3:00 dimineața când au virat din nou spre Nord-Vest ceața era groasă și au pierdut contactul. Înainte de prânz vremea s-a limpezit, dar vântul s-a întețit atât de mult încât nu putea fi vorba de nici o luptă, deși aliații se aflau încă o dată în poziția de a ataca curând după mijlocul zieli, ambele flote urmând un curs spre Sud-Est. La orele 15:00 aliații au întors spre Nord-Vest iar neerlandezii i-au urmat după o oră; aliații au ancorat
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
s-a întețit atât de mult încât nu putea fi vorba de nici o luptă, deși aliații se aflau încă o dată în poziția de a ataca curând după mijlocul zieli, ambele flote urmând un curs spre Sud-Est. La orele 15:00 aliații au întors spre Nord-Vest iar neerlandezii i-au urmat după o oră; aliații au ancorat în timpul nopții în apropiere, dar neerlandezii au continuat marșul și au fost împinși destul de mult sub vânt. La 31 mai aliații au virat spre Sud
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
luptă, deși aliații se aflau încă o dată în poziția de a ataca curând după mijlocul zieli, ambele flote urmând un curs spre Sud-Est. La orele 15:00 aliații au întors spre Nord-Vest iar neerlandezii i-au urmat după o oră; aliații au ancorat în timpul nopții în apropiere, dar neerlandezii au continuat marșul și au fost împinși destul de mult sub vânt. La 31 mai aliații au virat spre Sud cu un vânt dinspre Vest; i-au zărit pe neerlandezi la mare distanță
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
La orele 15:00 aliații au întors spre Nord-Vest iar neerlandezii i-au urmat după o oră; aliații au ancorat în timpul nopții în apropiere, dar neerlandezii au continuat marșul și au fost împinși destul de mult sub vânt. La 31 mai aliații au virat spre Sud cu un vânt dinspre Vest; i-au zărit pe neerlandezi la mare distanță sub vânt dar nu au încercat să se aproprie și, cum nu aveau apă la bord pentru o ședere mai lungă în larg
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
ani, cerea purtarea războiului împotriva invadatorilor. Nemulțumirea populară creștea, frații De Witt erau învinuiți de lipsurile pregătirii militare, ba chiar de trădare și, după destituire, aveau să fie uciși. Dacă în acele zile tulburi de dezbinare și luptă între partide, aliații anglo-francezi ar fi reușit să debarce la Haga, dezmembrarea Republicii s-ar fi înfăptuit în scurt timp. Din aceste considerente și sub influența comisarului flotei, Cornelis de Witt, Michiel de Ruyter a trebuit să renunțe temporar la principiul de acțiune
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
război: în fața superiorității numerice constante a adversarului, să se țină în preajma bazelor sale, în ape mici, la 5-6 mile de coastă, unde nu ar fi putut fi silită să angajeze lupta și, prin prezența ei, să împiedice orice debarcare a aliaților. Timp de mai multe zile De Ruyter a rămas partea de Sud a Mării Nordului fără să știe unde s-a dus inamicul. Planul său era de a da lupta având avantajul vântului, dar dacă trebuia să accepte lupta în vânt
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
Planul său era de a da lupta având avantajul vântului, dar dacă trebuia să accepte lupta în vânt, să o facă în aproprierea propriei coaste. La 6 iunie două dintre navele neerlandeze de cercetare s-au întors cu vestea că aliații se aflau la ancora la Sole Bay. Atunci vântul sufla dinspre Est și îi permitea să atace dintr-o poziție din vânt. A virat imediat spre Sole Bay și a apărut acolo devreme pe 7 iunie, luându-i pe aliați
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
aliații se aflau la ancora la Sole Bay. Atunci vântul sufla dinspre Est și îi permitea să atace dintr-o poziție din vânt. A virat imediat spre Sole Bay și a apărut acolo devreme pe 7 iunie, luându-i pe aliați aproape complet prin surprindere. De la 2 iunie când s-au apropiat de coastă, aliații se aflau la ancoră la Sole Bay luând apă și provizii. Escadra Roșie se afla în dreptul localității Southwold, nava-amiral a flotei, "Royal Prince", fiind ancorată la
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
îi permitea să atace dintr-o poziție din vânt. A virat imediat spre Sole Bay și a apărut acolo devreme pe 7 iunie, luându-i pe aliați aproape complet prin surprindere. De la 2 iunie când s-au apropiat de coastă, aliații se aflau la ancoră la Sole Bay luând apă și provizii. Escadra Roșie se afla în dreptul localității Southwold, nava-amiral a flotei, "Royal Prince", fiind ancorată la 2 mile de țărm; Sandwich se afla cu Escadra Albastră spre Nord iar D
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
cea mai sudică dintre cercetași, dar se pare că flota neerlandeză se apropria dinspre Nord-Est, vântul suflând dinspre Est-Sud-Est sau Est prin Sud și era foarte slab. Direcția vântului este mai importantă decât de obicei datorită diferenței de opinie dintre aliați dacă să ia marea cu murele la babord, cum au făcut francezii, sau la tribord. Marea majoritate a surselor contemporane relatate de persoane prezente cad de acord asupra direcției vântului ca fiind între Est și Est-Sud-Est. Nu este posibil ca
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
loc de manevră. De altfel există câteva jurnale oficiale care menționează că "Royal James" și "Victory" au urmat un curs spre Nord-Est. Flota aliată includea 74 nave de linie de 40 de tunuri sau mai mult, iar flota neerlandeză 62 . Aliații aveau astfel o superioritate numerică de 7 la 6 și de armament 6 la 5, navele lor fiind în medie mai grele. Din punct de vedere al calibrului tunurilor și al concentrării puterii de foc dezechilibrul era și mai mare
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
sub comanda lui Jan van Brackel, avea scopul excepțional de a provoca cât mai multă dezordine și confuzie în linia anglo-franceză și de a permite astfel atacul concentrat al escadrelor și diviziilor principale asupra navelor inamice împrăștiate. Din fericire pentru aliați, vântul sufla ușor și a slăbit și mai mult, astfel că au avut cam trei ore și jumătate să recheme toți marinarii de pe uscat și să se pună în mișcare și să formeze un fel de linie înainte ca inamicul
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
spre Est-Nord-Est; apoi, când francezii s-au apropiat în sfârșit, s-a oprit în vânt și a convocat un Consiliu de Război. Chiar înainte de amiază inamicul a intrat din nou în raza vizuală undeva sub vânt și virând spre Nord-Nord-Vest. Aliații au luat același curs și au virat din nou rămânând în vânt. La amiază treceau chiar pe lângă bancul Galloper și virau spre Sud-Est, depășindu-i treptat pe neerlandezi în vânt. Pe la orele 16:00 aliații se aflau înt-o poziție de
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
vânt și virând spre Nord-Nord-Vest. Aliații au luat același curs și au virat din nou rămânând în vânt. La amiază treceau chiar pe lângă bancul Galloper și virau spre Sud-Est, depășindu-i treptat pe neerlandezi în vânt. Pe la orele 16:00 aliații se aflau înt-o poziție de a porni atacul, dar chiar atunci când s-a dat semnalul de atac a fost făcut s-a lăsat o ceață groasă, care a durat 2 ore. Când ceața s-a ridicat, semnalul de atac a
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
ridicat, semnalul de atac a fost repetat, dar de această dată vântul era atât de puternic încât era imposibil să fie folosite tunurile de pe puntea inferioară pe partea de sub vânt și ideea de a lupta a trebuit să fie abandonată. Aliații au ținut un curs spre Est până la lăsarea întunericului și apoi au virat spre Nord-Vest la vreo 20 mile Vest-Nord-Vest de Insula Wacheren aproape de bancurile de nisip și au ancorat la 9 iunie în fața acestor bancuri în timp ce neerlandezii au continuat
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
curs spre Est până la lăsarea întunericului și apoi au virat spre Nord-Vest la vreo 20 mile Vest-Nord-Vest de Insula Wacheren aproape de bancurile de nisip și au ancorat la 9 iunie în fața acestor bancuri în timp ce neerlandezii au continuat spre propria coastă. Aliații au ancorat lângă Galloper în seara următoare, apoi au ajuns la Nore pentru reechipare la 16 iunie. a fost indecisă, dar neerlandezii aveau mai multe motive decât aliații să fie mulțumiți de rezultate. Într-adevăr, au pierdut navele "Stavoreen" (48
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
9 iunie în fața acestor bancuri în timp ce neerlandezii au continuat spre propria coastă. Aliații au ancorat lângă Galloper în seara următoare, apoi au ajuns la Nore pentru reechipare la 16 iunie. a fost indecisă, dar neerlandezii aveau mai multe motive decât aliații să fie mulțumiți de rezultate. Într-adevăr, au pierdut navele "Stavoreen" (48 tunuri) și "Jozua" (54) în bătălie, iar aliații au pierdut pe "Royal James" (100), în timp ce "Westergo" (56) a fost arsă accidental în noaptea următoare, dar neerlandezii au reușit
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
apoi au ajuns la Nore pentru reechipare la 16 iunie. a fost indecisă, dar neerlandezii aveau mai multe motive decât aliații să fie mulțumiți de rezultate. Într-adevăr, au pierdut navele "Stavoreen" (48 tunuri) și "Jozua" (54) în bătălie, iar aliații au pierdut pe "Royal James" (100), în timp ce "Westergo" (56) a fost arsă accidental în noaptea următoare, dar neerlandezii au reușit cu o forță inferioară să provoace destule stricăciuni pentru a-i împiedica pe aliați să mai încerce vreo operațiune pe
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]