24,313 matches
-
1971, cutia 2, (TA) Comerț, dosare pe subiecte ACCA, Proiect de materiale prezidențiale Nixon; Idem, Restrîngeri de buget și credite de export, 19 martie 1971, 4 p., Anexă; Idem, Extinderea exportului și Promovarea exportului, 26 martie 1971, 8 p.; Idem, Amenințarea corporației multinaționale, 29 martie 1971, 7 p., 3 liste. 1409 SUA, Congressional Record, al 92-lea Congres, sesiunea I, 1971, CXVII, 386-389 1410 Departamentul Comerțului, Report of the President on Export Promotion Functions and Potential Export Disincentives, septembrie 1980, p.
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Sinod ecumenic de la Niceea, din anul 325, care interzicea orice tangență a dreptcredincioșilor creștini cu ereticii. Vrednicul ierarh tomitan a părăsit biserica și pe împărat, continuând slujba într-un alt locaș de cult din cetate. Nici chiar exilul sau alte amenințări nu l-au clintit pe venerabilul episcop din dreapta sa credință, iar credincioșii, făcând corp comun cu ierarhul lor, au determinat pe împărat să-i suspende pedeapsa. Bretanion era capadocian de origine și-l avea ca model de viețuire și teologhisire
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
desprinderea de modele, respectiv ideea trudei, a căutării permanente, a șlefuirii continue a operei), este evidentă exagerarea care poate duce în final la schematism, pericol evitat doar prin savoarea și inteligența stilului. Intenția autorului este de a atrage atenția asupra amenințării pe care o reprezintă atitudinea Modernilor față de învățătura antică, păcătuind însă prin reducerea la o structură maniheistă a întregului conflict,89 după cum reiese și din prezentarea începutului disputei: "Câte un Antic, însingurat și tescuit la mijlocul unui raft întreg de Moderni
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
reacționare, cum a făcut-o Uomo qualunque în 1946. Astăzi unitatea s-a destrămat odată cu formarea mai multor partide care se reclamă din catolicism și mai ales odată cu apariția Ligilor care iau ființă în regiunile puternic creștin-democrate din Nord, în ciuda amenințărilor episcopilor. Problema care se pune aici este aceea a fidelității față de credință (dar care credință?) în cadrul acțiunii concrete, unde regăsim dialectica dintre convingere și responsabilitate. Ea obligă la asumarea unei critici pe care istoria o poate aduce definiției "omului creștin-democrat
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
sprijinea pe două picioare: CDU și DCI; acum nu i-a mai rămas decît unul, CDU, ceea ce a dus la accentuarea tendinței de deschidere către conservatori, cu atît mai mult cu cît Partidul Creștin Democrat întîmpină greutăți în Olanda, iar amenințările asupra hegemoniei lui în regiunea flamandă din Belgia apasă greu. Chiar dacă actualii responsabili germani se apără, deriva naturală se poate îndrepta spre o grupare a moderaților în care democrația creștină nu ar mai constitui decît un element. Sindromul francez cuprindea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
arate în el”. (Sf. Atanasie cel Mare, Tratat despre întruparea Cuvântului și despre arătarea Lui nouă, prin trup, cap. I, IV, în PSB, vol. 15, p. 93) „Văzând neamul rațional (cuvântător) pierdut și moartea împărățind asupra lui prin stricăciune, văzând amenințarea cu stricăciunea de pe urma neascultării stăpânind asupra noastră și că nu se cuvenea să se înlăture legea (morții) înainte de a se împlini, văzând că nu avea nici un înțeles să se piardă cele ce El însuși crease, mai văzând și răutatea covârșitoare
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Lui nouă, prin trup, cap. IV, XXXI, în PSB, vol. 15, p. 127) „Îndrăznirea fericitului Petru este cea mai grăitoare dovadă a învierii! Ce dovadă mai mare decât aceasta poți să ai, când cel care înainte de răstignire nu putea îndura amenințarea unei slujnice (In. 18, 17), iar acum el singur se ridică cu atâta îndrăznire împotriva întregului popor iudeu? Și, în fața unei atât de mari mulțimi înfuriate, le grăiește cuvinte, care le putea ațâța și mai mult mânia”. (Sf. Ioan Gură
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
la poartă, și dacă toți ceilalți ucenici s-au împrăștiat când L-au văzut legat, cum s ar mai fi gândit să meargă până la marginile lumii și să sădească o învățătură plăsmuită despre înviere? Dacă Petru n-a putut înfrunta amenințarea unei femei, iar ceilalți ucenici au fugit la vederea lanțurilor, cum ar fi putut înfrunta pe împărați, pe dregători și popoare, care aveau și săbii și grătare și cuptoare aprinse și-i amenințau cu mii și mii de primejdii de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
deschide cărțile care au scris în ele faptele și cuvintele și gândurile noastre în chip credincios și nemincinos; când mii de mii de îngeri vor sluji Lui și zeci de mii de zeci de mii vor sta în jurul Lui și amenințarea focului arzător se va întinde peste tot și va înconjura toate și va topi munții ca ceara. Căci râu de foc, zice, curgea înaintea Lui (Dan. 7, 9-10); când tartarul și prăpastia largă și de neînchipuit și întunericul cel mai
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
priveghi neîncetat și va înnebuni din lipsă de somn. Aceste credințe s-au pierdut; grecii recomandau și ei contra somnului inimă de privighetoare. În fostul județ Fălticeni, copiii epileptici purtau la gât, timp de nouă zile, o hârtie scrisă cu amenințări contra bolii, hârtie care se arunca apoi pe o apă curgătoare. În județul Neamț, până nu demult, durerea de cap era tratată tot prin băi de apă rece (în Ozana, după ce se spală cu surcele pe față). Efectul curativ sau
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de "psiholog", filozof, sociolog și filantrop (p. 57). Spitalul conceput de el și medicul psihiatru, ca expresie superioară a practicianului cultivat, vor putea să asigure tratamentul adecvat al bolnavilor psihici din care el exclude declarat practicile brutale, ca: "ocara, probozirea, amenințarea, foamea, dușurile reci, încuierea în întuneric și izolarea ca mijloace de pedeapsă și moralizatoare". Spiritul etic al autorului reiese și din concepția sa cu privire la responsabilitatea medico-legală a alienaților care, în cazul iresponsabilității penale, nu vor trebui reprimați în spital într-
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
micșorat pretențiile doar la Basarabia. Amiralul Pavel Vasilievici Cicagov, trimis de țar să încheie pacea cu orice preț, chiar renunțând la orice pretenții teritoriale, a ajuns, se spune, prea târziu, preluând ceea ce realizaseră ceilalți delegați. "Constrângerile" veneau, în speță, de la amenințările invaziei napoleoniene. Rusia, deși gata să renunțe la orice pretenții, s-a folosit, totuși, de presiunile Angliei, care postase în Bosfor o flotă, Poarta fiind silită de a încheia pacea cu Petersburgul. Or, tocmai această ciudată Pace de la București va
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
o nouă vigoare, după ieșirea din comunism!). Antiteza monstruoasă dintre partide spune Eminescu mărește golul etnic pe care se grăbesc să-l umple străinii, spre propriile lor foloase. În democrațiile autentice, partidele lasă disputele ideologice deoparte atunci când se ivește o amenințare din afară. La noi, un partid își ia ca aliat o putere străină pentru a birui împotriva adversarilor interni, așa cum domnii ambițioși de altădată se plângeau la Înalta Poartă și veneau cu trupe turcești ca să-și înlăture contracandidații la tron
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
de război sunt neînsemnate comparativ cu ale Rusiei: Nu voim să relevăm întrebarea care din cele două state e datornic celuilalt; dar i-am sfătui pe confrații noștri din București să n-o reveleze nici ei." E aici o altă amenințare, oglindită în neacceptarea României la negocieri, ca parte beligerantă, și refuzul de a i se oferi despăgubiri de război, toate cuvenindu-i-se, firește, Rusiei. Culmea ironiei e că imperiul se vede nedreptățit în fața puterilor europene, că "pretențiile" României sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
insultată" să nu satisfacă "nici un fel de pretenții în favorul României": "Anglia și Austria se vor face din proprie mărinimie procuratorii României?", întreabă sigur de sine gazetarul de la Gazeta St. Petersburg, conchizând: Suntem departe de a amenința pe români, și amenințările nici n-ar folosi la nimic față cu un popor viteaz care a dovedit lumei întregi îndreptățirea neatârnării sale. Am voi să punem numai întrebarea pe baza ei justă și s-o liberăm de complicațiunile care se creează prin presa
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
D-Voastre, stăruie în a face din Timpul organul personal al antipatiilor sale". Eroare sau grabă de politician incapabil de a vedea mai departe de "cercul strâmt" al fricii stârnite de momentul istoric? Eminescu nu are a se teme de amenințările Gazetei St. Petersburg și reproduce articolul în Timpul, 14 februarie 1878, după care îl combate punct cu punct, într-o detașare olimpiană, dar profund implicată ideatic. 1) Dacă pentru Rusia Basarabia este o chestiune de onoare, și încă una "rău înțeleasă
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
personalități politice, sunt egale de jure și deosebirea de facto stă numai în puterea pe care o dezvoltă într-o stare nejuridică și anormală de lucruri, adică în război, și înrâurirea pe care o exercită prin frica ce inspiră cu amenințarea puterei fizice. Dacă e vorba ca puterea fizică a statelor să domnească, atunci nu mai e vorba nici de amor-propriu, nici de neamor-propriu, ci pur și simplu de care pe care va bate. Dacă Rusia vrea să ia cu de-
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
și 500 pentru Fratești, eliminând, totodată, obligația depăgubirii țăranilor și limitarea la punctul Zimnicea. Țăranii erau propriu-zis transformați în scavi (prefațând parcă abuzurile comuniste din anii '50 ai următorului secol), luându-li-se carele și căruțele și fiind siliți, sub amenințarea armelor căzăcești, în plină iarnă, să să-și piardă bunurile și viețile transportând provizii și echipamente dincolo de Dunăre, fără speranța de întoarcere. Mașinațiunea a funcționat, cuplul MihălescuWarszawski (pe lângă care s-au înfruptat și alți intermediari evrei) obținând venituri impresionante atât
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
calea expansionismului slav. Ceea ce au revizuit bolșevicii din imaginea descrisă de Engels a fost considerarea slavilor sud-dunăreni ca "apți" de măreția "revoluției mondiale", singurul obstacol rămânând românii, iar, pentru perioada interbelică, și polonezii, Polonia și România fiind tratate ca principalele amenințări militare la adresa măreței URSS. Pentru asta, au încercat să și motiveze "revizuirea", în ce-i privește pe frații din Balcani, sub considerentul că slavii sudici s-au metamorfozat în bine, dovadă că au dat mișcării comuniste internaționale adevărați stâlpi de
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
fost arestat și corpurile de armată rusești de la Roman, Bacău, Botoșani, Suceava, Dorohoi și Galați au fost dezarmate, chit că rușii au cerut ajutor de la austro-ungari și germani. Vestea a produs furie, presa bolșevică vorbea de "abuzurile" românilor, Troțki proferând amenințări împotriva "elementelor criminale din rândul corpului ofițerilor români și al aparatului birocratic care îndrăzniseră să ridice mâna împotriva Revoluției Ruse"204. Pe 13 ianuarie, Lenin dă poruncă pentru întreruperea relațiilor diplomatice și reținerea misiunii românești de la Petrograd, veritabilă declarație de
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
au coalizat și au hotărât, din ură pentru români, să decidă "o alianță ideologică și militară completă" cu bolșevicii ruși. Kun i-a comunicat lui Lenin că scopul principal al coaliției era zădărnicirea posesiunii Transilvaniei de către România, socotită drept principala amenințare la adresa revoluției comuniste. Sosit la Budapesta, Rakovski asigură și el că Sovietele erau pregătite să atace România dinspre est, traversând Bucovina și făcând joncțiunea cu Armata Roșie maghiară. Altă armată urma să-i alunge pe români din Basarabia. Simultan, Béla
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
statistici, completate cu documente de la Kremlin) și duși în lagărele de concentrare din Siberia, Urali etc. Și de astă dată principala miză a fost Basarabia (plus partea de Bucovină), rolul monedei de schimb (altădată Dobrogea), fiind acum Transilvania, promisă, spre amenințare, Ungariei, chiar dacă aceasta continuase războiul antisovietic. Desigur, acum și Dobrogea devenise monedă de schimb pentru Bulgaria. Încă înainte de Pactul Molotov-Ribbentrop, Germania făcuse alianță cu Ungaria și Bulgaria, în ecuație intrând și Uniunea Sovietică la 1939. Aceste înțelegeri antiromânești produseseră cedarea
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
către Ungaria, întrucât maghiarii de acolo erau supuși genocidului. România a răspuns cu deteriorarea relațiilor serviciilor de informații cu membrii Tratatului, în pofida demersurilor generalului Aleksei Epișev și ale lui Nikolai Podgornâi de a-i pune la punct pe români cu amenințări și "tratative". Misiunea celor doi a dat chix, încât Moscova s-a văzut nevoită să-și retragă și ultimii doi consilieri. În august 1963, liderii români au trecut la măsuri directe de închidere a rețelelor KGB și GRU din țară
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Paul Goma. Cu atât mai mult, cu cât, tot în 1978, România era denunțată vehement ca trădătoare a Pactului de la Varșovia. Atunci, Jimmy Carter, prietenul lui Paul Goma, a hotărât să-i dea o nouă șansă lui Nicolae Ceaușescu în fața amenințărilor Moscovei. Larry L. Watts prezintă lucid lucrurile: "Administrația Carter, convinsă că România era singura din pactul de la Varșovia care poseda capacitatea și dorința de a părăsi Blocul dominat de sovietici, a decis să-i ofere posibilitatea să facă exact acest
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
noi abilități de către participanți; forțează pe fiecare participant să lucreze În diferite moduri, deoarece caracterul temporar al unui proiect este direct asociat cu ciclul său de viață; constituie o provocare a liniilor de autoritate tradiționale specifice managementului funcțional, prin reale amenințări asupra status-quo-ului; implică existența unor riscuri În orice etapă a derulării sale, riscuri ce trebuie gestionate pentru a fi menținută atenția asupra rezultatelor dorite. Conceperea unui proiect având În vedere valoarea de Întrebuințare nou creată pentru utilizator, planificarea lucrărilor, organizarea
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]