11,853 matches
-
Să le fii de ajutor. Mare e puterea Ta! Întotdeauna te chemăm De ispite să scăpăm. Drumul Crucii 14.04.2006 Drumul Crucii pietruit Și cu Sânge e stropit Multe neamuri au călcat Pe urma celui Nevinovat Peste ele au călcat Și prietenii adevărați, Ucenicii și Apostolii: În convoiul ce era Cu dușmani În fruntea sa Urcau trepte spre Golgota! Sfânta Maică printre ei Și cu Sfintele femei Toate, toate-ndurerate Au luat acolo parte Iisus nu mai putea, Crucea lumii
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
spun așa: Mare e Iubirea Ta! Amin. Prietena Laura 16.05.2004 Privirea caldă și senină Și zâmbetul e prin cuvinte Așterne-n inimi Dragostea-i fierbinte N-ai spune sora, Că-i străin și e departe... Și câți Îți calcă pragul Nu-i lași să plece Triști și obosiți. În casa ta, palat pentru străini Pe toți tu Îi hrănești Durerea le-o asculți Prin fapte și cuvinte Arăți comoara de Creștini Așa Iisus ne-a Învățat Cu cei străini
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Iar Iisus a glăsuit: - Dragii mei vor fii războaie Om pe om o să dispoaie Neam cu neam o să se bată Nu va fi sfârșitu-n dată Lipsuri, boală o grămadă Peste oameni au să cadă Mulți se vor sminti atunci Și călca-vor Legi, Porunci! S-o răci de tot iubirea Și-o spori nelegiuirea Frați ucide-vor pe frați Fii vor omorî pe tați Foc se-ntinse peste lume Și durere fără nume Care n-a fost de când sunt Oameni pe
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Și de slab se-mpiedica Se-mpiedica-n veșmânt Și cade jos la pământ Fața Lui de sânge plină Se proptează În țărână Iar peste El, Crucea grea La Pământ Îl apăsa Vezi, creștine, ce-ai lucrat Când Porunca ai călcat? Câte chinuri, câtă jale Pentru păcatele tale? Și ostașii Îl sculau Și cu biciul Îl loveau Stă Măicuța și privește Inima i se topește! Neîncetat se strigă: Moarte! Iar Pilat s-a temut foarte De Iisus nu s-a Îndurat
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
și temele frecvent abordate în cadrul lor. Una dintre ele, condițiile dificile în care muncesc lucrătorii de la Nicolina: sub cerul liber, pe un teren mustind de apă, unde muncitorii bătrâni erau bolnavi, iar cei mai tineri aveau toate șansele să le calce pe urme. Deosebit de interesante sunt mărturiile lui Constantin Costea, care, în anul 1917, își începea activitatea ca ucenic. El descrie un oraș Iași în care toți erau înfometați din cauza războiului. Pâinea și pacea reprezentau principalele doleanțe ale manifestanților din 1919
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
meu. Și, la aproape 60 de ani, am ajuns să fiu înapoi de unde am venit la 15 ani. În aceiași... I. A.: - Aveți un sentiment că... G. M.: - Păi, sigur că da. Anul trecut am făcut 40 de ani de când călcasem în întreprinderea asta, în școală, în unitatea asta școlară, na ! Și acuma-s tot aici: sper să mergem mai departe. I. A.: - Ați păstrat legătura cu foștii colegi ? G. M.: - Fiecare s-o împrăștiat, c-am păstrat... n-am păstrat
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
pilă. Vă puteți imagina ! Bine, da’ la-nceput, din trimestrul II, am început să facem treabă. La început, ne-o învățat să pilim, noi pileam, scăpam pila, ieșea mânerul din pilă, venea profesorul și spunea „bă”..., ne-arăta cum ne călcam pe picioare, că ai o poziție când trebuie să pilești cu pila, trebuie să stai ca să te sprijini. „- Băi, mârlanilor, băi, da voi credeți că-aicea mergeți cu barca pe apă !”, [râde] Sau punea el mâna pe pilă și când pilea
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
comod ?! Ș. B.: - Nuuuu, nu, nu, nu ! Păi, mie-mi spunea Lideru’, eu n-am știut că-mi spunea aici: las’ că vine Lideru’ acuma și... [râde] Nu, da’ mie ce nu..., [când] eu aveam dreptate, nu lăsam să fiu călcat în picioare ! Unde nu aveam, tăceam din gură, mă informam, dar unde aveam dreptate nu acceptam... Auziți și, a doua zi, îmi spuneți câți oameni să merg, îmi spuneți cu cine trebuie să merg și merg eu cu ei. „- Bă
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
de a-l preda pe Dimitrie Cantemir, considerat de aceștia trădător, a fost refuzată de țar cu demnitate: „Aș putea da turcilor toată țara până la Kursk, pentru că-mi rămâne nădejdea de a o recuceri, dar nu pot nicidecum să-mi calc credința și să predau pe un principe care și-a pierdut domnia pentru mine, căci este cu neputință să recâștigi onoarea o dată ce ai pierdut-o”. În ceea ce privește pierderile forțelor combatante, unele date prezentate de participanții la această campanie erau veridice, iar
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
frică am fugit”. În 1847, locuitorii satului Boțești (ținutul Fălciu) s-au revoltat împotriva arendașului și au refuzat să-i are pământul, ceea ce a determinat o nouă reclamație către autorități, la 24 noiembrie 1847: „luând o obraznică îndrăzneală și slobozenie, calcă peste legiuitele lor datorii ... și nu se supun cătră nici una din acele”. Nesupunerea țăranilor aduce mare supărare arendașului: „lasând locurile de arătură s-au apucat de arat pe a unele și pe unde le tună în cap fără să aibă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
lună, pornind spre toate aceste "destinații" de la masa sa de scris și pictorul naiv Rousseau-Vameșul, care ne-a lăsat pânze cu animale și plante exotice, întâlnite doar în savanele Africii, junglele Indiei sau pădurile Amazoniei, dar care niciodată n-a călcat pe meleaguri străine Franței, așezându-și șevaletul doar în Grădina Zoologică sau Grădina Botanică din Paris! Vizionari de geniu! Dacă Jules Vernes și Rousseau-Vameșul, precum și alții au fermecat și continuă să farmece generații de admiratori, Don Cristobal Colon face parte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
America Latină. La Holguin, la 700 de kilometri de Havana, la Bariay există un complex dedicat lui Columb, "Parque Monumental Nacional Bariay", ce dorește să marcheze debarcarea lui Columb pe acest pământ, Bariay fiind considerat de specialiști primul loc din Cuba călcat de Amiral. A fost inaugurat în 1992, la cel de al cincilea centenar, complexul fiind format de un șir de coloane greco-latine, replica unui fort spaniol și a unui sat indian, precum și un muzeu. În cea mai orientală provincie a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
nostru din Brooklyn devenea necooperant. * * * Toți doctorii Îți trag oblonul mai devreme sau mai tîrziu. Într-o zi, cînd Roy a venit după rețetă, doctorul i-a spus: - Asta chiar e ultima și voi, băieți, faceți bine și nu mai călcați pe-aici. Inspectorul a trecut să mă vadă ieri. Avea toate rețetele pe care vi le-am prescris. Mi-a zis că o să-mi pierd licența dacă continuu, așa că o s-o datez pe asta cu o zi-n urmă. Spuneți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
mașină. - Garda! a zis. S-o tăiem! Am pornit și o mașină de patrulare ne-a depășit. L-am văzut pe gaborul de la volan Întorcîndu-se și căscînd ochii cînd l-a zărit pe Pat. - Ne-au ochit, Pat! am zis. Calc-o! Pat n-a așteptat să i se spună a doua oară. A călcat-o la blană și a cotit-o spre Corondolet. M-am Întors spre Cole, care stătea pe bancheta din spate. - Aruncă iarba aia! i-am ordonat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
ne-a depășit. L-am văzut pe gaborul de la volan Întorcîndu-se și căscînd ochii cînd l-a zărit pe Pat. - Ne-au ochit, Pat! am zis. Calc-o! Pat n-a așteptat să i se spună a doua oară. A călcat-o la blană și a cotit-o spre Corondolet. M-am Întors spre Cole, care stătea pe bancheta din spate. - Aruncă iarba aia! i-am ordonat. - Stai un pic, a răspuns Cole. Poate scăpăm de ei. - Ești diliu? i-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
primitiv făcut peste drum de Brăila sau prin satele ne încăpătoare de-a lungul Dunării. Numai mama era tot la Florica, nici nu bănuia că armata vrăjmașă ajunsese la Dragoslavele și că dintr-o zi într-alta putea s-o calce. Noi, care trăiam într-un chin la București, eram mul țumiți s-o știm liniștită cu nepoții ei cei mici, căci Lia venise în oraș, unde organizase spitalul din Școala Centrală. Câtă vreme am avut speranța unei opriri a inamicului
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
povestite în memoriile lui Emil Petrescu. (N.a.)): „Wird sind nicht Gäste, sondern Sieger“.(„Noi nu suntem oaspeți, ci învingători“ (germ.).) De aici înainte suntem sub potcoava lor. Doi ani va ține acest chin și acest întuneric. Vorba strămoșească: „Ne-a călcat vrăjmașul“, atunci am înțeles-o în toată oroarea ei. Când le auzeam tropotul pe stradă, când zăream pe unul din ei, parcă simțeam o durere fizică și parcă, într-adevăr, ne călcau trupul nostru deodată cu pământul țării. Precum învățasem
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
chin și acest întuneric. Vorba strămoșească: „Ne-a călcat vrăjmașul“, atunci am înțeles-o în toată oroarea ei. Când le auzeam tropotul pe stradă, când zăream pe unul din ei, parcă simțeam o durere fizică și parcă, într-adevăr, ne călcau trupul nostru deodată cu pământul țării. Precum învățasem din copilărie, Dumnezeu a fă cut pe om din pământul în care va trăi și cu care rămâne de veci solidar. Intrarea se făcu treptat. În mahalale s-au comis scandaluri tragice
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de gerul năprasnic care dăinuia, și de știrile rele ce primeam de la Florica. Echipa austriacă fusese înlocuită printr-una germană. Cel dintâi act al acesteia fu închiderea domnului Gheorghiu în camera lui pe două zile și interzicerea de a mai călca în casa de sus. După puțin timp, prima serie de germani plecă, luând cu ei șase lăzi mari, nu se știa cu ce le încărcaseră. După ei s-ar fi stabilit acolo un nepot al lui Mackensen, maiorul Stockmann. Tremuram
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Scheibl a plecat subit, se credea, la Bruxelles. Noaptea, pe furiș, a scos trei lăzi cu lucruri furate, fără a preveni pe d-na Crivăț, care a doua zi a găsit alți ofițeri instalați și a fost oprită a mai călca prin casă. Această frumoasă poliție avea o purtare de ne închipuit. Orgiile petrecute în casă la Ionel și chiar în bazinul grădinii au înmărmurit pe servitori și pe vecini. [Spre rușinea noastră, se cita și numele unor doamne române care
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
că denunțase poliției pe Alfred Moșoiu, care scrisese un pamflet contra nemților în timpul neutralității; făcân du-se per cheziție la acesta și găsindu-se depozitul de broșuri, el fu arestat și foarte maltratat, deși bolnav. De atunci n-am mai călcat pragul acelei librării. Indignarea ne-a fost la culme când am citit apelul lui Lupu Costache, cerând haine, încălțăminte, rufe bărbătești și femeiești pentru populația română și amenințând cu strașnice pedepse de nu se vor da și se vor descoperi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
înainte de Paște au plecat acasă, de sărbători, Czernin și Kühlmann. Eram tocmai de serviciu la gară. Mare mi-a fost mirarea și indignarea să văd pe C. Arion și Alex. Marghiloman însoțindu-i la tren. Ultimul, președintele Crucii Roșii, nu călcase o dată la cantina noastră pentru sosirile și plecările soldaților și ofițerilor români. Cu mine era și Liseta Greceanu care s-a dus, de curiozitate, să-i vadă, eu le am întors spatele până au pornit unii în vagon, ceilalți în
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Moldova. Primeam neîncetat știri de la toți și le trimiteam câteodată chiar fructe delicioase din ograda lui Vintilă. Sănătatea mamei se întrema și moralul ei se liniștea. Nu vedea urme de ocupație vrăjmașă, [cei] doi jandarmi germani instalați la fermă nu călcau pe sus în parc sau la casă, și în afară de tristețea pricinuită de lipsa stăpânilor, pe care îi știam la Iași supuși la toate persecuțiile inamicului străin și român, am fi putut uita în ce vreme de urgie trăiam încă. Mama
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
vrei.“ „Prea târziu, de la Eliza nu mai voiesc nimic, dacă nici azi, într-o zi atât de dureroasă, nu a avut decât astfel de simțiminte, cu dânsa nu mai am a face.“ Așa a și fost, nu i-am mai călcat în casă, n-am voit să mai vină la mine. Nu o mai cunosc decât în fața lumii, pentru numele ce-l poartă. Am îngăduit patru scene nu numai penibile, dar mojice și răutăcioase, n-aș mai putea rezista la o
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
la exces, încrezut, pătimaș, lipsit de rafinament social, solitar, adică necunoscător de lume civilă și de politică, exagerat și chiar pornit. Trei ani de zile persecuțiunile regelui l-au urmărit într-așa chip, încât cei mai mulți nu mai îndrăzneau să-i calce în casă, să-i vorbească la telefon. Era un spectacol dezgustător. La el nu mai întâlneai decât pe domnii Mareș, Mihai Antonescu și puțini alții. Se frământa ca un nenorocit spectator indignat și fatal pasiv la tot ce se petrecea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]