10,924 matches
-
modificările alterative din MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 131 inflamația catarala sunt secundare modificărilor exsudative care se continuă și după descuamarea mucoasei. Acesta este considerentul pentru care includem inflamația catarala în cadrul inflamațiilor exsudative chiar și în cazurile când histologic predomina descuamația celulară. În evoluția ulterioară a procesului inflamator, depozitul mucocelular existent la suprafață mucoaselor se îmbogățește prin prezența granulocitelor neutrofile, transformându-se treptat în catar purulent, forma principala de manifestare a inflamației purulente la nivelul mucoaselor. Trebuie subliniat faptul că primele faze
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
timp după infecție a unei populații de leucocite mononucleare (limfocite și monociteă și absența granulocitelor prezente în bacterioze a condus la investigații mai ample privind originea acestor celule. S-a demonstrat astfel că atât manșoanele limfomonocitare perivasculare cât și aglomerările celulare din țesuturi provin în cea mai mare parte din circulația sanguina și numai o parte redusă sunt elemente multiplicate pe plan local. Welch R.M. și Sen G.C. (1997Ă au sintetizat răspunsul gazdei la infecțiile virale sub forma „unei cascade complexe
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
mai mare parte din circulația sanguina și numai o parte redusă sunt elemente multiplicate pe plan local. Welch R.M. și Sen G.C. (1997Ă au sintetizat răspunsul gazdei la infecțiile virale sub forma „unei cascade complexe de citokine, hormoni și răspunsuri celulare diverse pentru repararea alterării tisulare și controlul agentului infecțios. Răspunsul se instalează rapid prin apariția IOAN PAUL132 limfocitelor B și Ț, cunoscut ca raspunsul de faza acută”. El începe prin activarea complementului de către virus și celulele infectate de acestă
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
al acestor inflamații îl constituie histiocitele, macrofagele, gliocitele, limfocitele, plasmocitele, mastocitele și eozinocitele pe de o parte, fibroblastele, fibrocitele, angioblastele și celulele mixomatoase, pe de altă parte. Că structuri specifice li se adaugă celulele epitelioide și celulele gigante. Fiecare tip celular poate predomina în focarul inflamator în raport de factorul determinant al acestuia. Un rol deosebit revine și factorului timp, evoluției focarului inflamator, care permite sau nu, specializarea în continuare a formelor citologice primare. Este unanim recunoscut faptul că inflamația histiocitară
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
și cea limfoida poate deveni plasmocitară etc. Inflamațiile predominant productive sau proliferative, în raport de numeroși factori etiopatogenetici și în special de tipul celulelor participante la procesul morbid pot fi sistematizate, cu un oarecare grad de subiectivism, în diverse tipuri celulare (Tabel 2.12Ă. Inflamațiile limfohistiocitare Așa cum s-a menționat la morfogeneza, sub influența unor variați agenți patogeni se eliberează în țesuturi substanțe biologic active (citokine și interleukineă care determină hiperplazia și diferențierea celulelor mezenchimale în direcție histiocitară sau limfocitara în
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
fi observate și plasmocite cu corpi Russell, așa-numitele celule ale lui Mott (Gross T.L. și colab., 1992; Solcan Gh. și colab., 2003; M.V.M., 2005Ă. Inflamațiile eozinocitar-eozinofilice Inflamațiile eozinocitar- eozinofilice se caracterizează prin predominantă eozinocitelor, eozinofilelor sau ale ambelor tipuri celulare în MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 137 teritoriile inflamate. Considerăm oportun să subliniem că denumirea de eozinocite se acordă granulocitelor eozinofile tisulare, iar cea de eozinofile se rezervă granulocitelor din compartimentul medulovascular. Ambele tipuri pot fi implicate în inflamații și diferențierea în
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Inflamațiile fibroase Inflamațiile fibroase pot fi considerate o rezolvare favorabilă a proceselor inflamatorii, locul țesuturilor specifice fiind luat la început de țesut conjunctiv tânăr - țesut de granulație - și apoi de țesut conjunctiv matur, colagenizat. Și în această fază intervin mediatori celulari că: factorul de activare a fibroblastelor (M-FAFĂ, produs de monocite, care induce secreția de precolageni și colageni, ce vor spori fibroplazia locală. În raport de stadiul evolutiv al inflamației, în teritoriile afectate se constată predominantă fibroblastelor și a vaselor
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
și colageni, ce vor spori fibroplazia locală. În raport de stadiul evolutiv al inflamației, în teritoriile afectate se constată predominantă fibroblastelor și a vaselor sanguine de neoformație sau a fibrelor argentafine și de colagen, putându-se vorbi de: inflamații fibroase celulare și acelulare sau mai corect paucicelulare, sărace în celule. Exteriorizarea macroscopica a inflamației fibroase se face prin reducerea în volum a regiunilor afectate, creșterea consistentei și o culoare albicioasa sau adesea maronie datorită unor pigmenți de uzură, acumulați la nivelul
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Exteriorizarea macroscopica a inflamației fibroase se face prin reducerea în volum a regiunilor afectate, creșterea consistentei și o culoare albicioasa sau adesea maronie datorită unor pigmenți de uzură, acumulați la nivelul teritoriilor respective. Din punctul de vedere histologic inflamația fibroasa celulară are caracter evolutiv iar inflamația acelulara este în general staționara, ca atare precizarea subtipului are importantă în prognosticul leziunii. Se întâlnește mai frecvent în ficat, așa-numitele ciroze, în formele cronice ale nefritelor și ale miocarditelor etc. Inflamația mixomatoasă Inflamația
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
rezultați din degradarea unor bacili alcoolo-acido-rezistenți (BAARĂ. Pépin M. (1993Ă le consideră inflamații cronice proliferative focalizate, cu aspecte morfopatologice variate după agentul inductor, răspunsul imunitar al gazdei și localizarea tisulara. Deși în structura lor se pot întâlni mai multe tipuri celulare: granulocite neutrofile dar și eozinofile, limfocite, celule dendritice, fibroblaste, celule epitelioide, celule gigante și macrofage, ultimele reprezintă celulele principale, sursa celulelor epitelioide și gigante. Conglomeratul de celule inflamatorii se poate structuraliza în așanumitele granuloame sau se dispersează în țesutul inflamat
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
fază a inflamației granulomatoase propriu-zise, granulomul epiteloid sau granulomul proaspăt, denumit de către Charcot: folicul tuberculos (Reclus P., 1985Ă. El se formează în aproximativ 2 săptămâni și este vizibil numai histologic. Atât în pregranulom cât și în granulomul epitelioid, pe lângă apărarea celulară reprezentată prin macrofage, respectiv celule epitelioide, intervine și apărarea umorala reprezentată prin limfocite și plasmocite, producătoare și eliminatoare de anticorpi care se dispun în număr variabil la periferia granulomului. Sub influența factorului de fuziune a macrofagelor (MFF sinonim cu ÎL-4Ă
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
care se dispun în număr variabil la periferia granulomului. Sub influența factorului de fuziune a macrofagelor (MFF sinonim cu ÎL-4Ă celulele epitelioide se unesc sau se multiplică fără diviziune citoplasmatica; se transformă în celule gigante. Ca efect al hipersensibilizării mediate celular, în zona centrală a granulomului apare necroza de cazeificare, iar ca urmare a eliberării factorului de activare a macrofagelor (MAFĂ de către limfocitele Ț sensibilizate, în zona periferica se observă atracția din sânge a noi și noi monocite cât și multiplicarea
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
debilitate, are un caracter mai agresiv. Infecția difuzează mai curând - generalizarea precoce -sau mai tarziu generalizarea tardivă, pe cale sanguina sau bronhica, determinând cele mai variate aspecte lezionale. Concomitent cu dezvoltarea citologica, granuloamele suferă o serie de modificări biochimice. Prin dezintegrarea celulară se produc distrugeri citoplasmatice, urmate de punerea în libertate a lipidelor. Prin pinocitoză acestea se insinuează în citoplasma elementelor epitelioide și gigante, unde pot fi observate sub forma unor vacuole mai mici sau mai mari, independente de mitocondrii. Mucopoliozidele acide
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
vom observa inițial o reacție - purulenta neutrofilică de intensități variabile, în jurul miceților. Ea se combină cu necroza elementelor locale, determinată de toxinele micotice. Produșii biochimici puși în libertate prin activitatea resorbtivă leucocitara iar pe de altă parte prin dezintegrarea celulară, vor determina hiperplazia și diferențierea mezenchimală atât în direcție limfohistiocitară cât și epitelioidogigantă. Dacă la păsări în structura granuloamelor micotice poate fi diferențiată net: o coroană de celule gigante, un strat de celule epitelioide și apoi reacția limfohistiocitară, la mamifere
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
granuloamelor micotice poate fi diferențiată net: o coroană de celule gigante, un strat de celule epitelioide și apoi reacția limfohistiocitară, la mamifere, în cea mai mare parte din cazuri, această separare nu mai este posibilă, fiindcă reacția productivă, de constituție celulară foarte polimorfa, înconjoară zona centrală purulenta. Celulele gigante, la mamifere, sunt rare și spre periferia granulomului se poate identifica un strat predominant fibros sau cu tendința spre fibrozare. Identificarea miceților în țesuturi se face prin metode specifice. Pentru genurile: Aspergillus
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
inflamațiilor cu lezionare macroscopica, adesea alterarea tisulara se extinde, depășește capacitatea de curățire a focarului și răspunsul inflamator evoluează în diferite direcții morfologice. Evoluția procesului inflamator este dependentă de reactivitatea generală a organismului , a diferitelor complexe tisulare, a numeroaselor tipuri celulare afectate cât și de patogenitatea agresorilor. Durată de viață a diferitelor celule și capacitatea lor de multiplicare are un rol deosebit. Din acest punct de vedere celulele animale pot fi sistematizate în celule labile, celule stabile, celule permanente, celule stem
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
tot mai frecvent problema unui al patrulea tip de celule implicate în refacerea țesuturilor: celulele stem. Sunt celule capabile de automenținere în număr constant pe tot parcursul vieții, având capacitate de multiplicare și specializare în raport de necesități. Fiecare tip celular posedă un numar de celule stem, care prin multiplicare va genera o celulă stem și o celulă de tranzit sau chiar stabilă, cap de clonă a unei noi linii celulare. Exemplu tipic ni-l oferă lobulul hepatic ale cărui hepatocite
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
de multiplicare și specializare în raport de necesități. Fiecare tip celular posedă un numar de celule stem, care prin multiplicare va genera o celulă stem și o celulă de tranzit sau chiar stabilă, cap de clonă a unei noi linii celulare. Exemplu tipic ni-l oferă lobulul hepatic ale cărui hepatocite ovale de la periferia lobulului din canalele lui Hering se pot multiplică fie în hepatocite, fie în epitelii ale canaliculelor biliare, în raport de necesitățile organismului. Pluripotența lor este net vizibilă
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Alison M.R. și colab. (2002Ă au stabilit existența a 4 grade de ierarhizare: - celule totipotente abile de a forma embrionul și limfoblaștii placentei în primele 3 zile ale zigotului; - celule pluripotente care formează blastocitul și în continuare cele trei straturi celulare ale acestuia: ectodermul, mezodermul și endodermul; - celule stem multipotente, care generează numeroasele linii celulare și - celule stem unipotente, cap de clonă a diferitelor celule specifice, considerate adesea și că progenitori ai unor sisteme celulare: hematopoietic, nervos, gastro-intestinal etc. Putem conchide
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
totipotente abile de a forma embrionul și limfoblaștii placentei în primele 3 zile ale zigotului; - celule pluripotente care formează blastocitul și în continuare cele trei straturi celulare ale acestuia: ectodermul, mezodermul și endodermul; - celule stem multipotente, care generează numeroasele linii celulare și - celule stem unipotente, cap de clonă a diferitelor celule specifice, considerate adesea și că progenitori ai unor sisteme celulare: hematopoietic, nervos, gastro-intestinal etc. Putem conchide că majoritatea organelor și țesuturilor își mențin homeostazia prin activitatea celulelor stem, controlată și
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
și în continuare cele trei straturi celulare ale acestuia: ectodermul, mezodermul și endodermul; - celule stem multipotente, care generează numeroasele linii celulare și - celule stem unipotente, cap de clonă a diferitelor celule specifice, considerate adesea și că progenitori ai unor sisteme celulare: hematopoietic, nervos, gastro-intestinal etc. Putem conchide că majoritatea organelor și țesuturilor își mențin homeostazia prin activitatea celulelor stem, controlată și ea prin factorii nișei ecologice specifice / factori de creștere solubili, proteine membranare de contact (receptori și liganziă molecule de adeziune
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
cercetări s-a emis ipoteza că fiecare celulă stem își are origine în cordonul ombilical, care este un depozitar de celule stem totipotente, cercetările mai noi au evidențiat plasticitatea deosebită a acestor celule de a se transdiferenția în numeroase tipuri celulare în raport de necesitatea organelor de a-si repara golurile produse de către diverși patogeni. Exemplul ilustrativ ni-l oferă celulele stem hematopoietice care pe langă diferențierea considerată fiziologica în celule sanguine mature, se pot transdiferenția în celule hepatice, intestinale
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Inc., New Jersey, 2002, BIC All, București, 2002; Belkaid și colab. - Vet. Res., 24, 4, 359-361, 1993; Benazzi C., Marcato P. - Atti. Șoc. Ital. Di Buiatria, 1987, 635-636 și Obiettivi e Documentii Veterinării, 8, 12, 55-57, 1987; Benga Gh. - Biologie celulară și moleculară, Ed. Dacia, Cluj- Napoca, 1985; Blantz R.C., Munger K. - Role of nitric oxide în inflammatory conditions. Nephron, 90, 4, 373-378, 2002; Bochsler Ph., Slauson D.O. - Inflamation and Repair of Tissue. În Slauson D.D. and Cooper Barry J.
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
utilizate în tratamentul plăgilor la animale. Teza de doctorat, F.M.V., Iași, 1998; Ciurea V. - Anatomie Patologica și Prosectura, Ed. ÎI., E.D.P., București, 1971; Coman M. și colab. - Tratat de Morfopatologie veterinară practică. Edit. Brumar, Timișoara, 1996; Cotea V. Corneliu - Biologie celulară. Edit. Inst. Agronomic, Iași, 1990; MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 157 Cotea V. Corneliu - Biologie celulară, embriologie generală, histologie generală. Edit. Tehnopress, Iași, 2001; Coțofan O. - Morfopatologie generală. Universitatea Agronomica, Iași, 1992; Cotuțiu C. - Actualități în hematologie (Popa G. edit.Ă, Junimea
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Anatomie Patologica și Prosectura, Ed. ÎI., E.D.P., București, 1971; Coman M. și colab. - Tratat de Morfopatologie veterinară practică. Edit. Brumar, Timișoara, 1996; Cotea V. Corneliu - Biologie celulară. Edit. Inst. Agronomic, Iași, 1990; MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 157 Cotea V. Corneliu - Biologie celulară, embriologie generală, histologie generală. Edit. Tehnopress, Iași, 2001; Coțofan O. - Morfopatologie generală. Universitatea Agronomica, Iași, 1992; Cotuțiu C. - Actualități în hematologie (Popa G. edit.Ă, Junimea, Iași, 1984; Crespeau F. - Pathologie cellulaire et cancerologie generale. Alfort, 1992; Crespeau F. - Réc
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]