11,545 matches
-
inițierea unei cariere de o deosebită strălucire s-au produs treptat. A lucrat mai întâi ca manechin pentru marile case de modă pariziene. La vârsta de 15 ani apare pentru prima dată pe coperta revistei "Elle" și începe să facă cinematografie la 17 ani. Debutul este în "Le trou normand" de Jean Boyer în 1952, anul în care se căsătorește cu Roger Vadim. La început - spune ea - nimeni nu se interesa de ea. Până în 1956, când triumfă în filmul cu titlu
Brigitte Bardot () [Corola-website/Science/297805_a_299134]
-
singur oraș merită să trăiești și pornește către Paris. Vincent vrea să-și facă un nume în lumea artei. Parisul era cel mai bun lucru pentru un artist. Atunci, orașul era metropola viitorului, locul în care a apărut fotografia și cinematografia, dar mai mult era leagănul impresionismului, mișcarea artistică care l-a influențat pe van Gogh. Vincent ajunge la Paris pe 28 februarie 1886. Theo, care era directorul unei galerii de artă din capitala Franței, îl găzduiește în locuința sa, mai
Vincent Van Gogh () [Corola-website/Science/297793_a_299122]
-
publice DR și TV 2 au cele mai mari audiențe. În domeniul radio, DR difuzează pe toate cele patru canale FM naționale. Media tradiționale sunt încă dominante în Danemarca, dar ponderea danezilor care caută informații on-line este în creștere constantă. Cinematografia datează din 1897 și din anii 1980 a produs constant în principal datorită Institutului Danez de Film, susținut de stat. Cele trei valuri de importanță internațională în cinematografia daneză au fost reprezentate de melodrama erotică din era filmului mut, filmele
Danemarca () [Corola-website/Science/297801_a_299130]
-
Danemarca, dar ponderea danezilor care caută informații on-line este în creștere constantă. Cinematografia datează din 1897 și din anii 1980 a produs constant în principal datorită Institutului Danez de Film, susținut de stat. Cele trei valuri de importanță internațională în cinematografia daneză au fost reprezentate de melodrama erotică din era filmului mut, filmele cu sex din ce în ce mai explicit din anii 1960 și 1970, și, în cele din urmă, mișcarea Dogme 95 de la sfârșitul anilor 1990s. Filmele daneze sunt remarcate pentru realism, tematică
Danemarca () [Corola-website/Science/297801_a_299130]
-
mișcarea Dogme 95 de la sfârșitul anilor 1990s. Filmele daneze sunt remarcate pentru realism, tematică morală și religioasă, franchețe sexuală și inovații tehnice. Cineastul danez Carl Th. Dreyer (1889-1968) este considerat a fi unul dintre cei mai mari regizori din istoria cinematografiei mondiale. Copenhaga, cu insulele sale, a avut o puternică tradiție în muzica populară. Orchestra Regală Daneză este una dintre cele mai vechi din lume. Cel mai celebru compozitor de muzică clasică este Carl Nielsen, cunoscut pentru cele șase simfonii și
Danemarca () [Corola-website/Science/297801_a_299130]
-
trifoi alb adesea cultivat ca plantă furajeră consumatorul nu face față întotdeauna intensității trăirilor noi ceea ce poate duce la apariția unor stări de anxietate severă odată cu această decizie poziția partidului la conducere era periclitată ea este considerată actrița din istoria cinematografiei care a jucat cel mai bine rolurile de copil acel monstru era dragonul care astăzi este prezent pe stema și steagul orașului comercial vorbind albumul nu a fost deloc un succes la vremea lui tectonica se referă la mișcările care
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
afirmat că va fi indisponibil timp de până la șase luni deși relativ rar pe pământ heliul este după hidrogen cel mai abundent element din univers aceste producții gazoase formează bule pentru a fi colectate anual au loc festivaluri de poezie cinematografie și muzică excesul de soluție puternic alcalină determină distrugerea structurii și dispariția culorii unele furnici produc sunete prin stridulație folosind segmentele gasterului și mandibulele in camp inferior pe fond verde in partea stanga se afla un cap de cerb privind
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
Alfred Joseph Hitchcock (n. 13 august 1899 Leytonstone, Londra, Regatul Unit - d. 29 aprilie 1980 Bel Air, California, SUA) a fost un regizor și producător de film. A regizat mai mult de 50 de filme trecând prin toate erele cinematografiei. Este considerat unul dintre regizorii cu cea mai mare influență asupra posterității. Și-a început cariera de regizor în Regatul Unit în anul 1922 și abia din 1939 a început să lucreze în Statele Unite ale Americii. A locuit împreună cu familia
Alfred Hitchcock () [Corola-website/Science/297867_a_299196]
-
națiuni" de D. W. Griffith. În 1920 făcea afișele diverselor filme mute ce erau vizionate în "Famous Players Lasky". Această muncă ocazională a pus stăpânire pe el puțin câte puțin și tânărul Hitchcock a început să fie pasionat pentru lumea cinematografiei și să participe ca monteur, regizor artistic și scenarist în filmele lui: Donald Crisp și Hugh Ford. În această companie a cunoscut-o pe Alma Reville care muncea ca monteuză și cu care s/a căsătorit în 1926. Alma a
Alfred Hitchcock () [Corola-website/Science/297867_a_299196]
-
cu sonor din Anglia, "Șantajul", în 1929. În timpul filmărilor a primit vizita "surpriză" a alteței regale, Isabel, ducesa de York, care va fi mama actualei regine. Cu oameni puțini în jur, Hitchcock s-a transformat într-un geniu al unei cinematografii discrete, cum era cinematografia engleză. Filme ca: "Murder" 1930, "The Man Who Knew Too Much" 1934 și în special "The 39 Steps" 1935 l-au transformat într-o emblemă internațională a noului cinematograf britanic. Era celebru pentru glumele sale proaste
Alfred Hitchcock () [Corola-website/Science/297867_a_299196]
-
științifice (1093 brevete). A fost un autodidact, însă acest lucru nu l-a împiedicat să realizeze invenții în domeniul electricității (becul cu filament), al telefoniei, al sistemului de transmisie multiplă a telegramelor, al înregistrării mecanice a sunetului (fonograful) și al cinematografiei - kinetoscopul. În lumea industriei introduce noțiunea de "producție de serie". Pentru meritele sale, "Academia Americană de Arte și Știință" îi acordă în anul 1895 ""Premiul Rumford"" pentru activitatea din domeniul electricității și în anul 1915 ""Medalia Franklin"" pentru contribuția sa
Thomas Alva Edison () [Corola-website/Science/297981_a_299310]
-
este termenul utilizat pentru desemnarea, în accepțiune mai largă, a produsului final al artei și industriei cinematografice. Arta și industria cinematografică în vorbirea curentă sunt cunoscute sub denumirea de "cinematografie". La rândul ei industria cinematografică se împarte în două sectoare distincte: producția de film și difuzarea lor în săli de cinematograf sau televiziuni, blu-ray, DVD-uri sau descărcându-l de pe internet (vizionare la cerere - "on demand" (en)). Un pasionat de
Film () [Corola-website/Science/296538_a_297867]
-
valoarea filmului este stabilită de criticul de film, cu ocazia apariției producției de film sau în cazul prezentării lui la diferite festivaluri de film. Festivalurile de film sunt manifestări consacrate, unde jurii formate din cineaști și critici de prestigiu ai cinematografiilor mondiale, după niște criterii stricte premiază producțiile de film ale cinematografiilor naționale participante. La astfel de manifestații cinematografice a participat și participă și cinematografia românească, obținând premii importante pentru filmul românesc. "O artă s-a născut sub ochii noștri." (Georges
Film () [Corola-website/Science/296538_a_297867]
-
producției de film sau în cazul prezentării lui la diferite festivaluri de film. Festivalurile de film sunt manifestări consacrate, unde jurii formate din cineaști și critici de prestigiu ai cinematografiilor mondiale, după niște criterii stricte premiază producțiile de film ale cinematografiilor naționale participante. La astfel de manifestații cinematografice a participat și participă și cinematografia românească, obținând premii importante pentru filmul românesc. "O artă s-a născut sub ochii noștri." (Georges Sadoul) Prima proiecție cinematografică publică a unui film, cu aparatul Fraților
Film () [Corola-website/Science/296538_a_297867]
-
Festivalurile de film sunt manifestări consacrate, unde jurii formate din cineaști și critici de prestigiu ai cinematografiilor mondiale, după niște criterii stricte premiază producțiile de film ale cinematografiilor naționale participante. La astfel de manifestații cinematografice a participat și participă și cinematografia românească, obținând premii importante pentru filmul românesc. "O artă s-a născut sub ochii noștri." (Georges Sadoul) Prima proiecție cinematografică publică a unui film, cu aparatul Fraților Lumière, are loc la 28 decembrie 1895, la Paris, în salonul Indian al
Film () [Corola-website/Science/296538_a_297867]
-
-lea” (Grigori Ciuhrai, 1956), „Tăunul” (A. Frințimer, 1955), „Zvăpăiata” (Samsonov, 1958), „Idiotul” (Pârâev, 1958), "Zboară Cocorii" (Kalatozov, 1958), în Rusia Sovietică. În Germania nazistă, unde Fritz Lang cu a lui capodoperă "Metropolis", sau "Der müde Tod" ("Moarte obosită"), promite o cinematografie națională germană, care s-ar fi putut impune în lume, datorită politicii naziste, alege calea emigrației spre America. Cu el a mai plecat o serie importantă cum au fost Willhelm Pabst, Pommer și alții. Joseph Goebbels, șeful propagandei naziste a
Film () [Corola-website/Science/296538_a_297867]
-
însă nici pionierii filmului românesc, și anume Grigore Brezeanu, Jean Georgescu, Jean Mihail și Jean Negulescu (cunoscut sub numele de Jean Negulesco), care cu multe privațiuni au făcut remarcată cea de-a șaptea artă în cultura românească interbelică, fiind ctitorii "cinematografiei românești". Ca și în cazul celorlaltor arte, cinematografia se supune, mai mult sau mai puțin unei clasificări pe "curente": Noul Val - Franța, Neorealism italian, Noul val suedez, Free cinema sau "The Angry Young Men Movement", New American Cinema, Cinema Nôvo
Film () [Corola-website/Science/296538_a_297867]
-
Brezeanu, Jean Georgescu, Jean Mihail și Jean Negulescu (cunoscut sub numele de Jean Negulesco), care cu multe privațiuni au făcut remarcată cea de-a șaptea artă în cultura românească interbelică, fiind ctitorii "cinematografiei românești". Ca și în cazul celorlaltor arte, cinematografia se supune, mai mult sau mai puțin unei clasificări pe "curente": Noul Val - Franța, Neorealism italian, Noul val suedez, Free cinema sau "The Angry Young Men Movement", New American Cinema, Cinema Nôvo sau "Cinematograful lumii a treia", Expresionismul German, Filmul
Film () [Corola-website/Science/296538_a_297867]
-
construit (actuala clădire a Teatrului Național). Pe locul actualului teatru maghiar a existat inițial un teatru de vară clădit în 1874 după planurile arhitectului Henrich Zimmermann. În 1909-1910 Jenő Janovics ridică pe actuala stradă Emil Isac un studio propriu, pentru cinematografie și teatru, pe care îl va denumi „Cercul Teatral”. După Primul Război Mondial teatrul maghiar s-a mutat în clădirea lui Janovics din strada Emil Isac, unde își va desfășura activitatea. În 1961 clădirea teatrului maghiar a fost reconstruită, fațada
Teatrul Maghiar de Stat din Cluj () [Corola-website/Science/307012_a_308341]
-
idem, București, 1969, primă audiție, București, 30 octombrie 1927, Filarmonică, Hermann Scherchen; • Legendă pentru orchestră, opus 6 (1926), pe trei teme liturgice; Serenadă pentru orchestră, opus 9 (1928), București, 1966, primă audiție, București, 24 noiembrie 1929, Filarmonică, George Georgescu (Orchestra Cinematografiei, Paul Popescu); Poem pentru orchestră, opus 13 (1930), primă audiție, București, 23 noiembrie 1930, Filarmonică, George Georgescu; • Suita nr. 2 pentru orchestră, opus 15 (1931), primă audiție, București, 28 noiembrie 1932, Filarmonică, George Georgescu; • Suita brevis, opus 21 (1935), primă
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
audiție, București, 1959, Orchestra RTV, Carol Litvin; • Simfonia nr. 8 în sol diez minor, opus 91 (1960), primă audiție, București, 5 decembrie 1968, Orchestra RTV, Paul Popescu; • Simfonia de cameră nr. 2, opus 98 (1961), primă audiție, București, 1963, Orchestra Cinematografiei, C. Bugeanu; • Simfonieta nr. 6, opus 100 (1962); • Simfonia nr. 9 în Fa major, opus 101 (1962) București, 1971, primă audiție, București, 21 decembrie 1963, Mihai Brediceanu; • Simfonieta nr. 7, opus 102 (1963), primă audiție, București, 1 octombrie 1966, Filarmonică
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
RTV, Matei Socor și Theodor Lupu; • Capriccio pentru pian și orchestră, opus 42, (1946), primă audiție, București, 1947, Orchestra RTV, Matei Socor și Mihail Andricu; Concert pentru vioară și orchestră, opus 93 (1960), București, 1968, primă audiție, București, 1960, Orchestra Cinematografiei, Eduard Fischer, Virgil Pop; Concert pentru violoncel și orchestră, opus 94 (1961). MUZICĂ PENTRU FANFARĂ • Suita nr. 6, opus 72 (1953), primă audiție, București, 1953, Fanfara Reprezentativă a Armatei, Dumitru Eremia. MUZICĂ DE CAMERĂ • Quatre novelettes, opus 4 (1925), pentru
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, compozitorului i s-a acordat titlul de Artist al Poporului din Republica Populară Romînă „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”. Uniunea Criticilor Muzicali îi poartă numele și organizează anual la București "Concursul Național de Interpretare Muzicală Mihail Jora". Numele Mihail Jora îl poartă și Studioul de Concerte al Palatului Radio, cea mai mare sală de concerte simfonice și corale din
Mihail Jora () [Corola-website/Science/307120_a_308449]
-
august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, sculptorului Romulus Ladea i s-a acordat titlul de Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Romînă „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”. De la prima expoziție personală, Ladea a gândit și a sculptat, din punct de vedere artistic, românește. El s-a străduit să materializeze în lemn și în piatră, semnele majore ale unei spiritualități care ne este specifică, sculptând chipuri de eroi
Romulus Ladea () [Corola-website/Science/307249_a_308578]
-
din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, sculptorului Iftimie Bârleanu i s-a acordat titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”. A fost distins cu Ordinul „Meritul Cultural” cl. IV, Premiul I pentru artă monumentală al UAP și Premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române (1981). Sculptorul Iftimie Bârleanu a trecut la cele veșnice la data de 19 ianuarie 1986 la Iași. A
Iftimie Bârleanu () [Corola-website/Science/307271_a_308600]