14,928 matches
-
1) la doctrine linguistique de Philippide-Ivănescu, 2) la théorie culturelle BlagaIvănescu, 3) le modèle de Coseriu dans le changement de la langue et 4) l'attitude d'Eminescu dans l'analyse et l'interprétation des fait culturels et sociaux. Selon la doctrine linguistique de Philippide-Ivănescu, l'évolution et l'état de la langue sont en rapport avec la réalité anthropologique comprise sous l'aspect qui vise des aptitudes, des habilités et des tendances articulatoires et, en même temps, sous l'aspect qui rend
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pensée, la culture, l'affectivité et la volonté, si bien qu'elle devient emblématique dès qu'on la met en relation avec la langue, elle-même un segment de la culture et le moyen principal de sa réalisation. Par ailleurs, selon la doctrine initiée par A. Philippide et perfectionnée par G. Ivănescu, il est établit qu'un idiome comporte d'habitude deux niveaux : un niveau représenté par la langue populaire, avec une évolution stricte-ment déterminée par les besoins de communication, et un niveau
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
objetivos determinados. En este sentido, se pueden valorar principios precisos de la investiga-ción de hechos, síntesis e interpretaciones, unos principios que se constituyen además en direcciones metodológicas, esque-mas estructurantes, medios analíticos y base ideológica, que tendrían la siguiente fundamentación: 1) la doctrina lingüística de Phillipide -Ivănescu, 2) la teoría cultural Blaga Ivănescu, 3) el modelo de Coșeriu para el cambio de la lengua y 4) la actitud de Eminescu para con el análisis y la interpretación de los hechos culturales y sociales. Según
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de Phillipide -Ivănescu, 2) la teoría cultural Blaga Ivănescu, 3) el modelo de Coșeriu para el cambio de la lengua y 4) la actitud de Eminescu para con el análisis y la interpretación de los hechos culturales y sociales. Según la doctrina lingüística de Phillipide Ivănescu, la evolución y el estado del idioma están en relación inmediata con la realidad antropológica, ya que ésta se entiende a la vez como un conjunto mediado por dos aspectos: uno que con-cierne a las aptitudes
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cultura, la afectividad y la voluntad, de tal forma que ésta llega a ser emblemática en relación con el idioma que es él mismo un segmento de la cultura y el principal medio de su realización. Además de esto, según la doctrina iniciada por A. Phillipide y perfeccionada por G. Ivănescu, se establece el hecho de que un idioma tiene habitualmente dos niveles, uno de ellos representado por la lengua popular, cuya evolución viene determinada solamente por las necesidades de comunicación y
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și migrarea este o cucerire, dar, de obicei, nu realizează un imperiu, iar cucerirea este și ea o migrare, numai că menține fidelitatea față de un centru inițial stabil. 34 Vezi Carmen-Gabriela Pamfil, G. Ivănescu și A. Philippide creatori ai unei doctrine lingvistice românești, în "Analele Universității "Ștefan cel Mare ", Suceava ", Tom. XIII (2007), nr. 2, p. 17-44. 35 În unele lucrări de specialitate, acest component al limbilor este denumit superstrat. 36 Vulgata este numele traducerii latine a Bibliei, din ebraică (Vechiul Testament
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
specifice zonei sud-est europene unei legende pe care Europa întreagă a resimțit-o ca fiind atât de semnificativă încât de-a lungul vremii a revenit cu insistență asupra ei. În context istoric, piesa lui Mircea Eliade poate fi pusă în legătură cu doctrina legionară a morții. Operele de valoare au însă resurse de sens care le depășesc pe cele conjuncturale. În Muștele, Sartre făcea aluzie la situația Franței în epoca de ocupație germană, în Pe falezele de nisip, Ernst Jünger se referea indirect
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
seduși cândva de farmecul său intelectual îl abandonează unul după altul și, în cele din urmă, eroul este silit să recunoască falimentul propriului crez filosofic. Preludiul la Socrate debutează cu faimoasa aserțiune înregistrată de Diogenes Laertios în Despre viețile și doctrinele filosofilor, XVIII, 37 cum că preoteasa de la Delfi l-ar fi declarat pe Socrate cel mai înțelept dintre toți muritorii. Dramaturgul român pune însă sub semnul întrebării această apreciere : Dar Herefon a murit de mult, oracolul a tăcut și el
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Dion de către cei doi oameni aduși de la Atena (333 e - 334 a), precum și unele aprecieri despre frumusețea și corupția Siracuzei (326 c-d). Dumitru Solomon folosește în opera sa și unele date din lucrarea lui Diogenes Laertios Despre viețile și doctrinele filosofilor. El menționează, astfel, suspiciunea că Platon ar fi inserat în dialogurile sale lucruri pe care Socrate nu le-ar fi spus nicicând (XXIV 35) ; notează că filosoful n-a fost văzut vreodată râzând în hohote (XXI 26) ; sau înregistrează
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Libertate ? Față de ce ? De societate ? De istorie ? De sine ? (p. 104). O dată în plus, dramaturgul român se bazează în piesa lui pe textele antice, sursa principală de inspirație fiind lucrarea lui Diogenes Laertios. Dumitru Solomon urmează îndeaproape Despre viețile și doctrinele filosofilor din care citează de multe ori aproape exact. El preia astfel numeroase anecdote și vorbe de duh puse pe seama lui Diogene, de la alegerea numelui de „câine”, întrucât se gudură pe lângă cei care îi dau ceva, latră pe cei care
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Ștefan Zicher preia, de pildă, de la Tucidide (Războiul peloponeziac, IV 104-107) reflecțiile cu privire la rolul istoricului-strateg în pierderea cetății Amphipolis în favoarea spartanilor (I, p. 100). Tot astfel, autorul român utilizează mai multe date din lucrarea lui Diogenes Laertios Despre viețile și doctrinele filozofilor : din secțiunea dedicată lui Socrate, el reține refuzul acestuia de a-l aresta la ordinul lui Critias pe Leon din Salamis (VIII 24), ca și numele acuzatorilor în proces și acuzațiile aduse (XVIII 39 - XIX 40) ; în timp ce din capitolul
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
pur patetic, pe când tragicul eschilian este activ, eroic, creator (p. 337). Tot astfel, Zoe Dumitrescu-Bușulenga consideră că viziunea tragică a lui Sofocle nu are labilitatea celei a lui Euripide care, mai puțin pios, s-a lăsat înrâurit când de o doctrină filosofică sau de alta, când de propriile sale îndoieli (p. 36). Euripide rămâne analistul pasiunilor în chip exclusiv, pe când la Sofocle umanul se înfățișează întreg, în mărime naturală, deși respiră și ascunde inexplicabile complexități (p. 181). Ambele exegete par să
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
alta, este sfatul unui bătrân care moare către adolescentul care intră în viață, este ordinul transmis de santinelă schimbului său. Toată viața umanității este în carte. Triburile, oamenii, statele au dispărut - cartea a rămas. Cartea a crescut cu umanitatea; toate doctrinele care au mișcat spiritul, toate pasiunile care au zguduit inimile s-au cicatrizat în carte; marea confesiune a vieții impetuoase a umanității este înscrisă în carte, grandioasa autobiografie care se cheamă istoria universală...” Alexandr Ivanovici Herzen 284. „Oamenii cu adevărat
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
încheierea tratatelor internaționale și "baterea monedei") nu părea nici pe departe unul care... domnea. Mai curând era continuatorul tradiției domești din statele feudale românești. Regalitatea și-a consolidat pozițiile de putere în 1938, odată cu instaurarea dictaturii carliste, inspirată de ideile doctrinei corporatiste. Atunci a fost impusă o nouă lege fundamentală (plebiscitată la 24 februarie), ce consacra "misionarismul monarhic", eliminarea pluralismului politic (înlocuit de Frontul Renașterii Naționale partid unic condus de însuși Carol al II-lea) și distrugerea vieții parlamentare, preeminența îndatoririlor
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
textului legii fundamentale au avansat o critică a principiului separației puterilor, considerându-l o obsesie dăunătoare atât teoriei constituționale, cât și practicii exercitării puterii. În plan teoretic, experții noștri s-au bazat pe reflecțiile unor gânditori care au subliniat inconsistența doctrinei lui Montesquieu. Astfel, Rousseau arătase că Montesquieu, neputând diviza suveranitatea în principiul ei, a divizat-o în obiectul ei; or, dacă nu putem diviza suveranitatea, în mod logic nu putem divide nici puterea. În concepția lui Rousseau, puterea legislativă constă
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Partidului Republican primul partid politic modern care în 1880 a obținut alegerea lui T. Jefferson ca președinte al SUA. I-a succedat acestuia la președinție, din 1809 până în 1817. Cercetător asiduu al modelelor confederațiilor antice și moderne, Madison a respins doctrinele socialiste și utilitariste (pe care le considera utopice), adaptând gândirea lui Locke la spiritul republican liberal american, libertatea spiritului uman, guvernământul prin contract social, rolul majorității și al constituționalismului, reprezentarea socială. Studiile sale din The Federalist Papers 13 (1787-1788) semnifică
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
în liberalismul modern, dar și în procesele revoluționare antidinastice și antiaristocratice, inclusiv în redactarea constituțiilor statelor americane, în redactarea Declarației pentru Independendență și a Constituției Americii de la 1787. Fără îndoială că această Constituție a fost inspirată și de alte curente, doctrine, ideologii sau elaborări politico-juridice Carta Drepturilor din Anglia (1688), Habeas Corpus Act (1687), Bill of Rights (1689) -, dar spiritul și filosofia politică a ei rezidă, în primul rând, în opera lui John Locke. 4. Principiile Constituției Americii Constituția Americii este
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
și referendumul care a invalidat această suspendare, a dus la apariția unei alte teme care, din păcate, nu a beneficiat de aceeași intensitate a dezbaterii publice: natura regimului politic românesc. În condițiile în care problema nu era definitiv tranșată în doctrina de drept public, Curtea Constituțională a adăugat un nou episod în privința calificării acestui regim. Din momentul în care Curtea a fost sesizată cu problema participării la Consiliul European, existau două variante: ca acest conflict să nu intre în categoria conflictelor
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
European, dacă nu există ca în Lituania un acord între actorii politici, rămâne doar soluția interpretării normelor din Constituție de către Curte pentru a determina natura regimului politic. Pentru a întreprinde această analiză, Curtea s-a bazat pe anumite interpretări din doctrină. Prima astfel de interpretare folosită este cea a lui Maurice Duverger, primul autor care a teoretizat regimul semi-prezidențial3. Curtea citează două lucrări ale acestuia pentru a afirma că regimul semi-prezidențial trebuie să întrunească trei condiții: 1. Președintele să fie ales
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
substanțial modul de definire și competențele Președintelui și ale primului-ministru. În realitate, judecătorii Curții au făcut o interpretare proprie a Constituției ce nu este bazată pe de-a întregul pe nici una dintre interpretările ce au fost făcute până acum în doctrină. Niciunul dintre autorii români sau străini care s-au exprimat pe baza actualei Constituției nu au afirmat tranșant că este vorba de un regim semi-prezidențial pur, în versiunea lui Duverger. Dealtfel, Curtea nu invocă niciun autor în afară de Maurice Duverger și
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
primului-ministru în domenii în care legea fundamentală nu operează cu o distribuție clară a competențelor"25. Camelia Tomescu se rezumă să afirme că "sistemul de reprezentare a puterilor statului se prezintă într-o variantă semi-prezidențială" și să menționeze opiniile din doctrină potrivit cărora regimul politic românesc este semi-prezidențial atenuat 26. Autoarea prezintă caracteristicile regimului semi-prezidențial despre care consideră că a împrumutat de la regimul parlamentar "existența unui Guvern colegial și solidar, responsabil în fața camerei alese prin vot universal direct", iar de la regimul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
regimului semi-prezidențial, punând accent pe relațiile cu primul-ministru, în special desemnarea acestuia. În categoria țărilor care sunt prezentate intră și cele care nu au fost analizate de Duverger (România, Slovenia, Bulgaria, Lituania, Polonia)28. Regimul semi-prezidențial nu este tratat în doctrina românească doar din perspectiva dreptului public dar și a științei politice. Preluând o distincție clasică, Alexandru Radu consideră că există patru categorii de regimuri politice democratice: prezidențial, semi-prezidențial, parlamentar și directorial. Regimul semi- prezidențial este considerat o "formulă mixtă de
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
temă este Giovanni Sartori, care a publicat două articole pe această temă, primul dintre ele fiind tradus în limba română și regăsindu-se în anexa cărții Ingineria constituțională comparată 36. Politologul italian este singurul autor (cu excepția lui Ioan Vida, în doctrina autohtonă) ce susține că regimul politic românesc este parlamentar și nu semi-prezidențial. Argumentele sale se întemeiază pe prevederile Constituției: 1. Funcția de mediator a Președintelui este una specifică regimului parlamentar. În variantele de regim prezidențial și semi-prezidențial Președintele este parte
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
de tipul parlamentarismului raționalizat"47. Ce se întâmplă însă cu o asemenea recomandare dacă Giovanni Sartori avea dreptate și ne aflăm în fața unui regim parlamentar și nu semi-prezidențial ? * * * La mai bine de 22 de ani de la adoptarea Constituției din 1991, doctrina de drept public și autorii de știință politică articolul nu are pretenția să epuizeze toate aceste contribuții nu au reușit să se pună de acord asupra naturii regimului politic instituit de această Constituție. Carateristicile regimului semi- prezidențial practicate în alte
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
consistentă a drepturilor omului operând cu orice set de presupoziții raționale despre natura umană și structura socială"4. Însă, pentru că vorbim despre necesitatea unei constituții liberale, trebuie subliniat de ce perspectiva liberală e preeminentă oricărei alte perspective doctrinare: liberalismul este singura doctrină politică pentru care discursul drepturilor este fundamental, pentru că în centrul preocupărilor sale se află individul (posesor de drepturi), iar nu comunitatea, societatea etc. O definiție de început spune că: "Drepturile naturale... sunt acele drepturi care sunt deținute de persoane în
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]