12,502 matches
-
Sadoveanu i se relevă ca un „fabulos talent”, unitatea operei lui fiind perfectă. Clasicismul scriitorului, pe care de obicei critica îl prezintă ca pe un romantic, vine din faptul că el este mai interesat de colectivitate și mai puțin de drama individuală. La Liviu Rebreanu observă marea varietate a formulelor, ceea ce l-ar apropia de Balzac. Pentru critic Amândoi ar fi un roman din cele mai subtile prin caracterul său detectivistic, dar și prin parodierea acestei formule. La Hortensia Papadat-Bengescu, căreia
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
mai reușit al trilogiei, Insula viscolului. Moartea violentă a trei femei (mamă, fiică și nepoată), în jurul cărora gravitează personajele principale masculine, constituie nucleul narațiunii. Banii și sexualitatea, falsul patriotism și naționalismul aberant, în numele căruia mor oameni nevinovați, sunt cauze ale unor drame și determină chiar destine tragice. Întâlnirea lui Iakob Goldman cu Bela Kadar, ambii ucigași devastați sufletește de crimele comise, este una din scenele intense ale romanului, care probează talentul de prozator al lui Ț. Sfârșitul trilogiei, pesimist, include reflecții de
ŢENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290135_a_291464]
-
a primit Ordinul Muncii clasa I. În proza scurtă T.-B. se concentrează, cu precădere, asupra vieții celor umili și asupra unor destine tragice. Primite cu reticență de o parte a criticii vremii, schițele și nuvelele se fac ecoul unor drame ale sărăciei și singurătății, ale lipsei de șansă în fața sorții (Despărțire, Trezire..., Roșu). Sunt selectate și alte ipostaze, bunăoară existențele maladive sau condamnate la suferință (Mărgelele, Pe maidan, Ispășire, Pe șantier, De ziua lui..., Dolorosa ș.a.). Nuvela titulară a volumului
TEODORESCU-BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
acasă” sunt prezentate personalități din muzică, pictură, literatură. „Cronica plastică” este susținută de Miron Radu Paraschivescu și Petru Comarnescu, „Cronica muzicală” de Emil Ciomac, iar „Foiletonul de miercuri” e asigurat de Ion Marin Sadoveanu, care se ocupă și de rubrica „Drama și teatrul”. Lucia Demetrius prezintă portretele unor femei celebre (Katherine Mansfield, Maria Delavrancea, Alice Voinescu) la rubrica „Femeia de azi”, unde colaboreză cu însemnări și Alice Voinescu (Sufletul femeii muncitoare, Femeia care muncește, Din psihologia femeii de azi) sau Cella
TIMPUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290179_a_291508]
-
cele următoare: Sub flamura roșie (1926), Robul (1936; Premiul Societății Scriitorilor Români, Premiul „Regele Carol al II-lea” al Ministerului Cultelor și Artelor). Împreună cu Gh. Dara și M. Rassky, în 1932, prezintă Comitetului de lectură al Teatrului Național din București drama Râpa, după ce, în 1922, i se reprezentase, tot la București, spectacolul de revistă Din una-n alta, compus în colaborare cu A. de Herz. Mai multe tălmăciri i s-au jucat pe scene din capitală sau din alte orașe: G.
THEODORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290160_a_291489]
-
meșteșug, personajul colectiv în diverse conflicte, dar și ceremonialul sau culoarea de epocă. Literatura aceasta, repetitivă în fond, cu voievozi, mușchetari balcanici, pirați, spioni sau ostași invincibili, întinzându-se cronologic de la Decebal până la Gh. Gheorghiu-Dej, se adresează mai ales tinerilor. Dramele de război sau expedițiile maritime prefigurează o epopee cu accente naționaliste. Uneori reminiscențele sadoveniene sunt evidente, referințele putând duce însă și la surse de tipul Walter Scott, Herman Melville, Al. Dumas, Michel Zévaco, Antoine de Saint-Exupéry, Karl May, pe lângă cele
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
literară. Două studii, Tipicul și esența fenomenelor social-istorice și Transformarea concepției asupra istoriei în opera lui Camil Petrescu. De la „Danton” la „Bălcescu” și „Un om între oameni”, editate în volum sub genericul Probleme ale literaturii de evocare istorică, punând laolaltă drama Ion Vodă cel Cumplit de Laurențiu Fulga, povestirea Dreptul la viață de Eusebiu Camilar și scrierile mai noi ale lui Camil Petrescu, ilustrează aserțiunea că „dezvoltarea unui scriitor pe drumul realismului socialist este determinată, în primul rând, de însușirea organică
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
, totalitatea producțiilor dramatice populare, incluzând drama rituală, jocurile cu măști, drama liturgică, teatrul de haiduci, teatrul cu subiecte istorice ș.a. Pe teritoriul țării noastre elemente de artă teatrală au existat în cadrul riturilor arhaice cu mult înainte de contactul cu civilizația greacă și romană. În substratul traco-dac au
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
, totalitatea producțiilor dramatice populare, incluzând drama rituală, jocurile cu măști, drama liturgică, teatrul de haiduci, teatrul cu subiecte istorice ș.a. Pe teritoriul țării noastre elemente de artă teatrală au existat în cadrul riturilor arhaice cu mult înainte de contactul cu civilizația greacă și romană. În substratul traco-dac au pătruns cu timpul scheme, subiecte
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
cu mult înainte de contactul cu civilizația greacă și romană. În substratul traco-dac au pătruns cu timpul scheme, subiecte, teme și chiar personaje ale mitologiilor elene și latine, în special ale antesteriilor păgâne, ale dionisiacelor, saturnaliilor și calendelor. Primele forme de dramă rituală au fost cele referitoare la vânătoarea primitivă. Acestora le-au urmat jocurile crescătorilor de animale, apoi cele cu caracter agrar, care foloseau măști vegetale și antropomorfe, reprezentând demoni ai vegetației, personificând primăvara (ca în Paparuda) sau referindu-se la
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
vegetației, personificând primăvara (ca în Paparuda) sau referindu-se la rituri ale fertilității solului (precum Călușul, Cucii). Cultul morților a generat altă categorie de jocuri rituale: jocurile grupurilor de bărbați care întruchipau, deghizându-se, spiritele strămoșilor. Toate aceste forme ale dramei rituale și-au pierdut de-a lungul vremii sensurile inițiale, accentuându-se caracterul ludic. Rudimente ale câtorva drame rituale - Călușul (Călușarii), Caloianul, Paparuda - s-au păstrat până în zilele noastre. Dimitrie Cantemir menționează în Descrierea Moldovei puterea magică, terapeutică, ce se
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
morților a generat altă categorie de jocuri rituale: jocurile grupurilor de bărbați care întruchipau, deghizându-se, spiritele strămoșilor. Toate aceste forme ale dramei rituale și-au pierdut de-a lungul vremii sensurile inițiale, accentuându-se caracterul ludic. Rudimente ale câtorva drame rituale - Călușul (Călușarii), Caloianul, Paparuda - s-au păstrat până în zilele noastre. Dimitrie Cantemir menționează în Descrierea Moldovei puterea magică, terapeutică, ce se atribuia jocului ritual al Călușului. Elementele teatrale arhaice ale acestuia sunt măștile de pânză albă ale călușarilor, masca
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
vorbi în timpul jocului. În ceea ce privește vechimea, s-ar putea să existe o legătură între Călușul și dansul ritual de origine tracă Kolovrismos, descris de Xenofon, dans al cărui rost era, de asemenea, vindecarea bolnavilor. O variantă a Călușului poate fi considerată drama rituală Crăițele, existentă la românii din Timoc, cu funcții magice de fertilitate, fecunditate și profilaxie. Obiceiul Caloianul (Scaloianul, Ududoiul) simbolizează sacrificiile umane făcute divinităților fenomenelor atmosferice, pentru a le capta bunăvoința. La ceremonia rituală a Caloianului, care se practică în timpul
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
Descinzând din travestirile animaliere proprii culturilor vânătorești, imaginea caprei a pătruns în jocurile cu măști din epoca feudală și continuă să apară astăzi în contextul unor petreceri populare, cu deosebire în cele de la Anul Nou. Prima fază de trecere a dramei rituale către teatru este prezentarea dramatică a unor episoade ludice. Substratul magic, ce atribuia Caprei rostul de a influența pozitiv vânătoarea și căruia i se substituie, în societățile agrare, un rol fertilizator, este înlocuit acum prin explicitarea acțiunii mimetice, văduvită
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
de însurăței (Malanca, Geamala) și de vârstnici (Moșnegii, Munții, Urâții). În Evul Mediu, când intervenția bisericii în spectacolele populare devine intensă, jocurilor cu măști le sunt opuse forme de manifestare proprii teatrului religios. Cultivată mai întâi de dascăli și dieci, drama liturgică a fost susținută de boierime și domnitori, pentru ca în cele din urmă să fie adoptată și de oamenii de rând. La români drama liturgică pătrunde mai târziu, fenomenul fiind vădit înrâurit de teatrul popular apusean, în special de cel
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
le sunt opuse forme de manifestare proprii teatrului religios. Cultivată mai întâi de dascăli și dieci, drama liturgică a fost susținută de boierime și domnitori, pentru ca în cele din urmă să fie adoptată și de oamenii de rând. La români drama liturgică pătrunde mai târziu, fenomenul fiind vădit înrâurit de teatrul popular apusean, în special de cel german și maghiar. Autorii acestui tip de teatru s-au inspirat din evangheliile apocrife, legendele hagiografice, cântecele de vitejie și chiar din romanele populare
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
fenomenul fiind vădit înrâurit de teatrul popular apusean, în special de cel german și maghiar. Autorii acestui tip de teatru s-au inspirat din evangheliile apocrife, legendele hagiografice, cântecele de vitejie și chiar din romanele populare. Spectacolele care alcătuiesc repertoriul dramei religioase sunt Irozii, Mironosițele, Adam și Eva (Jocul cu pomul) și Lăzărelul. Cunoscută în cea mai mare parte a Moldovei, drama Irozii sau Vicleimul circulă în Muntenia și sub numele de Tăierile, iar în Transilvania, alături de varianta Viflaimul, apar denumirile
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
au inspirat din evangheliile apocrife, legendele hagiografice, cântecele de vitejie și chiar din romanele populare. Spectacolele care alcătuiesc repertoriul dramei religioase sunt Irozii, Mironosițele, Adam și Eva (Jocul cu pomul) și Lăzărelul. Cunoscută în cea mai mare parte a Moldovei, drama Irozii sau Vicleimul circulă în Muntenia și sub numele de Tăierile, iar în Transilvania, alături de varianta Viflaimul, apar denumirile Craii sau Magii. Existența dramei este menționată de Miron Costin încă din secolul al XVII-lea. În Transilvania acest teatru a
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
Adam și Eva (Jocul cu pomul) și Lăzărelul. Cunoscută în cea mai mare parte a Moldovei, drama Irozii sau Vicleimul circulă în Muntenia și sub numele de Tăierile, iar în Transilvania, alături de varianta Viflaimul, apar denumirile Craii sau Magii. Existența dramei este menționată de Miron Costin încă din secolul al XVII-lea. În Transilvania acest teatru a cunoscut o puternică înflorire datorită interesului arătat de clerul local, de școlile din Șcheii Brașovului, din Sibiu și Blaj, dar și datorită influenței dramelor
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
dramei este menționată de Miron Costin încă din secolul al XVII-lea. În Transilvania acest teatru a cunoscut o puternică înflorire datorită interesului arătat de clerul local, de școlile din Șcheii Brașovului, din Sibiu și Blaj, dar și datorită influenței dramelor populare ale secuilor și sașilor. În Moldova și în Banat pătrunderea Vicleimului a fost, probabil, impulsionată de ruteni, polonezi și, respectiv, de sârbi. Tributară, din punct de vedere tematic, în foarte mare măsură, textului evanghelic, piesa Irozii cuprinde câteva episoade
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
am Grabe sau Marienklage este evidentă. Totuși, punctul de plecare al acestei reprezentări teatrale îl constituie un poem dramatic, de sorginte locală, al cărei autor este de obicei cunoscut. Acțiunea descrie plângerea Mironosițelor la mormântul lui Iisus și reînvierea acestuia. Drama religioasă Lăzărelul, cunoscută astăzi doar în câteva zone ale Munteniei și la românii din sudul Dunării, are la bază un obicei ancestral, simbolizând resurecția naturii, și a fost răspândită cândva în toată Peninsula Balcanică. Povestea morții lui Lazăr și plângerea
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
toată Peninsula Balcanică. Povestea morții lui Lazăr și plângerea lui de către Lăzărițe amintesc riturile orientale evocând figurile lui Osiris, Attys sau Adonis. Treptat, Lăzărelul a devenit o colindă de Florii, pierzându-și caracterul dramatic inițial. În Transilvania a circulat, sporadic, drama religioasă Adam și Eva sau Jocul cu pomul, care este, de fapt, traducerea piesei folclorice germane Paradeisspiel, îmbogățită cu colinde autohtone. În cartierele mărginașe ale marilor orașe, în orașele mici și chiar în localitățile rurale suburbane s-a dezvoltat teatrul
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
de teatrul de păpuși oriental, în special de piesele al căror erou era turcul Karagöz, precum și de reprezentările similare ale polonezilor și ucrainenilor. „Chivotul” păpușilor, de forma „ieslei” (vertep-ul ucrainean) sau a „colibei” (szopka poloneză), apărea îndeobște alături de „tacâmul” Irozilor, drama liturgică fiind însoțită de spectacolul laic. Personajelor care participă la realizarea jocului - Paiața, Moș Gheorghe, Iaurgiul, Bragagiul, Vânătorul, Ursarul, Popa ș.a. - li se adaugă, în variantele moldovenești, Gacița și Napoleon Bonaparte. Păpușile folosesc o limbă pestriță, în care idiotismele, neologismele
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
verde măr domnesc, Eu mă duc, codrul rămâne, Jelui-m-aș și n-am cui, sunt puse în circulație melodii ce amintesc de creația lui Alexandru Flechtenmacher și Eduard Caudella sau de romanțele, cântecele ostășești și imnurile școlare ale vremii. Drama este liniară, cu un decor sumar, iar vocabularul abundă în expresii deformate mai ales prin lipsa de asimilare a neologismelor. Pe schema spectacolului cu Iancu Jianu se va constitui întregul repertoriu al teatrului de haiduci și de hoți, care cuprinde
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
acuratețe și de șlefuire a textelor, la care se adaugă, prin opoziție, ascendentul pe care îl are puternica tradiție a teatrului de haiduci, sunt factorii care au determinat o mai mică popularitate a acestor piese. Un loc aparte îl ocupă drama Cântare și verș la Constantin, creație a minerilor din zona Baia Mare, inspirată de sfârșitul tragic al lui Constantin Brâncoveanu. Ceata reprezenta, la Anul Nou, uneltirea boierilor la Curtea otomană și uciderea domnului muntean. Intrată în circulație pe la mijlocul secolului al XIX
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]