13,637 matches
-
First Half of the 19th Century, Comitetul Național al Istoricilor din România, București, 1985; Mihai Pârvulescu, Rolul școlii bănățene în procesul de formare al intelectualității românești în secolul XIX, s.n., Cluj-Napoca, 1998; Idem, Școală și societate. Contribuție la cunoașterea formării elitelor românești din Banat în secolul al XIX-lea, Editura Excelsior Art, Timișoara, 2003; Iacob Mârza, Școlile superioare de la Blaj și rolul lor în procesul de formare al intelectualității române din Transilvania, s.n., Cluj-Napoca, 1985; Remus Câmpeanu, Intelectualitatea română din Transilvania
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în istoria europeană, Editura Curtea Veche, București, 2012, p. 28. 22 Ibidem, p. 29. 23 Thomas Sowell, Intellectuals and Society, Basic Books, New York, 2009, p. 1. 24 Ibidem, pp. 2-3. 25 Ibidem, p. 5. 26 Ezra Suleiman, Henri Mendras, Recrutarea elitelor în Europa, Editura Amarcord, Timișoara, 2001, p. 35. 27 A. Sadri, Max Weber Sociology of Intellectuals, Oxford University Press, New York, 1992, p. 69. 28 Sorin Alexandrescu, Privind înapoi, modernitatea, Editura Univers, București, 1999, p. 54. 29 Lucian Nastasă, Intelectualii și
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Editura Minerva, București, 1984, p. 64. 97 Ion I. Ipăteanu, Din cele mai vechi amintiri. 1884-1920, vol. I, dactilografiat, 1975, p. 30. 98 Asociația..., Amintiri..., p. 38. 99 Cei mai mulți dintre absolvenții ce au revenit pe meleagurile formării inițiale au alcătuit elita intelectuală a zonei. 100 Asociația..., Amintiri..., p. 85. 101 Gabriela C. Leonărdescu, Monografia Liceului de fete "Carmen Sylva" din Botoșani 1887-1937, Tipografia B. Saidman, Botoșani, 1937, p. 36 102 Ibidem, p. 48. 103 Ibidem, p. 54. 104 Ibidem, p. 67
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
sociale. În această perioadă celibatul devine o figură din ce În ce mai importantă. Din această categorie făceau parte persoane aparținând tuturor claselor sociale. La Început, tinerii burghezi refuzau modelul conjugal și paternal. A fi celibatar devine aproape un semn de apartenență la o elită, la un stil de viață boem. Celibatul este mai acceptat de bărbați decât de femei. Printre celibatarii claselor populare mai numeroși sunt bărbații, În special muncitorii, recent urbanizați; femeile celibatare fac parte mai mult din categoria micilor funcționari. Pentru toate
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
diferențele de viteză maximă și distanța unde a fost atinsă se datorează modurilor diferite în care genurile (sexele) transformă energia în timpul sprintului. Consumul de energie al atletelor consacrate este de 492 J.Kg-1 și 475 J.Kg-1 la atleții de elită (90,5% este energie anaerobă și 9,5% energie aerobă la atlete și 92,5% energie anaerobă și 7,5% este energie aerobă pentru atleți). Declinul de viteză în cursele de sprint ale atletelor pe ultima parte a cursei este
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
J. Abrantes, 2001. Ei au încercat să exemplifice rolul celor mai importanți mușchi implicați în timpul fazei de accelerare din proba de sprint. Cei doi mușchi sunt: rectus femoris (RF) și gastrocnemius(GAS). Studiul a fost realizat cu 10 sportivi de elită, cu vârsta cuprinsă între 22 și 23 de ani, care au efectuat 10 sprinturi cu start de jos. Cel de-al doilea pas de după start s-a realizat pe o platformă de forță, numită Kistler. Forța de reacție a solului
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
continuu; - lungimea pasului, pentru primii doi pași de la ieșirea din startbloc până la cel de-al 8-10-lea pas de accelerație pură, crește într-un ritm extrem de regulat; - rata de creștere a fuleului este cea obișnuită, de 10-15 cm; pentru sportivii de elită, în timpul fazei de accelerare, frecvența pasului este foarte ridicată de, 5 - 5,2 pași/ s., în timp ce copiii au frecvența de până la 4 pași/s; între cei doi factori determinanți ai vitezei de deplasare în timpul fazei de tranziție, între frecvența și
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
fuleului și viteza obținută în proba de 60 mp și 100 mp la sprinterii italieni. Vom prezenta în tabelul Nr. 13 două tipuri de curse de 60 m, (fiecare cursă repetându-se de 3 ori)., în care, același atlet de elită, la curse respective, a alergat cu un număr diferit de fulee. Același atlet a alergat și două curse diferite pe 100 mp, (alergare cu start de sus) în care, atunci când fuleele au fost mai lungi, în număr de 43,5
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
Se poate invoca și la băieți ca și la fete, existența fazei de decelerare Comparație între nivelul sprintului mondial și cel din tara noastră În peisajul atletismului românesc, sprintul, cu foarte puține excepții, nu a avut o reprezentare onorabilă în elita sprintului mondial, comparativ cu alte probe ca semifond-fond, sărituri sau aruncări. Un studiu interesant, T. Ardelean (2007), în derulare și sub formă de manuscris, vizează analiza nivelului sprintului din țara noastră, în contextul sprintului mondial. Prezentăm în sinteză, cu acordul
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
la senioare, este la proba de 400 mp. Poziția cea mai îndepărtă, la seniori, este la proba de 200 mp. Însă atât la seniori cât și la senioare, diferențele sunt semnificative. Se cuvine totuși să remarcăm faptul că sprinterii de elită, în multe țări și chiar și la noi, sunt foarte puțin numeroși.Ori, din contră, în țări ce au un atletism comparabil cu al țarii noastre, apar periodic sprinteri în topul mondial sau european. Mai trebuie avut în vedere o
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
în faza de accelerare este obținută și menținută în faza de viteză maximă, e necesar să determinăm care sunt parametri biomecanici implicați și în următoarea fază. M.J.L. Alexander, 1989, citat de M. Dowson et al, 1998, a studiat sprinteri de elită și a găsit corelații semnificative între timpii la sprint pe 100 m și vârful de forță a contracției concentrice a genunchiului în extensie. El a sugerat că, teoretic, performanța la sprint este rezultatul direct al produsului forței medii și timpului
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
F= frecvența fuleelor, A=amplitudinea fuleului, cunoscându-se timpul (t) și numărul de fulee (n). A medie= 100 m/n; V medie=100 m/t; F medie= V/A = n/t. Pe baza unor studii de teren, pe atleți de elită, a fost stabilit un coeficient (2,60 b și 2,40 f), care multiplicat cu lungimea piciorului dă lungimea optimă a fuleului. Exemplu: 2,60x 0,92= 2,39 lungimea fuleului; 100 m : 2,39 = 41,84 fulee pe 100
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
ridicarea și coborârea centrului masei sportivului. Forța orizontală propulsează atletul către sfârșitul liniei. Acest proces continuu al propulsării și deplasării în sus și în jos al centrului de masă, poate fi exprimat printr-o curbă sinusoidală; b. pentru sprinterul de elită, timpul de zbor e mai lung decât timpul de contact, spre deosebire de copii , unde raportul între timpul de contact și cel de zbor este invers; c. în timpul sprintului cu viteză maximă intervine o decelerare pe orizontală prin modificarea poziției centrului de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
forța tendoanelor poplitee și mușchii fesieri. Noua forță orizontală produsă în această fază va readuce centrul de masă înapoi pentru a obține viteza realizată înainte de contactul cu solul. Aceasta este capacitatea de reaccelerare, capacitate pe care o au sprinterii de elită și lipsește începătorilor. In aceeași ordine de idei, vom prezenta un alt studiu privind cinematica pasului lansat de alergare de viteză. Studiul realizat de A. Durey, 1997, oferă un indicator de “imagine” excelent al tehnicii de alergare numit ,,la poulaine
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
sol, timpii erau în scădere până ajungeau la 220 de miimi de secundă. Privind lansarea de la start, în speță volumul de alergare, este indicat a fi 500 de m pe săptămână pentru începători și 900 de m pentru cei de elită. O etapă importantă a antrenamentului de sprint va avea ca obiectiv dezvoltarea accelerației reale și atingerea vitezei maxime în timpul cel mai scurt. În opinia aceluiași Seagrave, pentru primii doi pași de la ieșirea din start, lungimea pasului până la cel de-al
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
Seagrave, pentru primii doi pași de la ieșirea din start, lungimea pasului până la cel de-al opt - zece-lea pas de accelerare pură crește într-un ritm extrem de regulat. Rata de creștere de 10-15 cm este cea obișnuită. Pentru sportivii de elită în timpul fazei de accelerare, frecvența pasului este foarte ridicată: 5 - 5,2 pași/ s. Fiecărei faze din proba de sprint îi sunt necesare anumite indicații din partea antrenorului. Indicația frecvent folosită pentru accelerare “apleacă- te” este un exemplu greșit. Această indicație
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
sovietică după 1944. Pentru a crea un cadru propice, autoritățile sovietice au adoptat, în primele două decenii de la anexare, o serie de măsuri dure care au constat în secătuirea economiei, în colonizările masive (peste un milion de ruși), eliminarea elitelor românești și a tinerilor români, clasa activă a provinciei, deportări, înrolări, constituirea de detașamente de muncă trimise în URSS și prin foamete. La baza rusificării a stat impunerea învățământului în limba rusă - au fost aduși peste o mie de învățători
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
categoriilor sociale, sub steagul reformelor și a obiectivelor naționale, s-a scindat rapid în funcție de țelurile politice opuse. Avântul mișcării de renaștere românești a radicalizat și mai mult acțiunile găgăuzilor și a transnistrenilor, dar a adâncit și rupturile din cadrul elitei politice moldovenești. Până în 1991, Snegur și majoritatea elitei politice din Republica Moldova se hotărâseră asupra doctrinei celor „două state” și a obținerii suveranității complete și independenței față de URSS și de România. II Putere politică și incertitudini identitare în timpul regimului neocomunist
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
naționale, s-a scindat rapid în funcție de țelurile politice opuse. Avântul mișcării de renaștere românești a radicalizat și mai mult acțiunile găgăuzilor și a transnistrenilor, dar a adâncit și rupturile din cadrul elitei politice moldovenești. Până în 1991, Snegur și majoritatea elitei politice din Republica Moldova se hotărâseră asupra doctrinei celor „două state” și a obținerii suveranității complete și independenței față de URSS și de România. II Putere politică și incertitudini identitare în timpul regimului neocomunist (1991-2008) La sfârșitul anilor 1980, problema identității și
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
decenii, noi partide s-au alăturat curentului românofob: Partidul Socialist din Moldova, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, Mișcarea „Unitate-Edinstvo” și altele, care au crescut numeric și s-au radicalizat odată cu obținerea independențe. Agrarienii, grupare formată mai ales de fosta elită din sectorul agrar și agro-industrial, au arătat că doresc ca Moldova să nu devină o provincie sau gubernie, sau a României sau a Rusiei, și au respins tendința de a numi români pe locuitorii de la est de Prut. Ei au
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
ministrul învățământului din România Spiru Haret, spionul român O. Ghibu”. Lăudabil momentul de sinceritate a lui Vasile Stati, după atâtea denigrări. Într-adevăr, toți aceștia nu au nimic în comun cu statul artificial Republica Moldova, creat și menținut prin eforturile unei elite care are doar de câștigat din aceasta. Ei erau devotați doar neamului românesc și evident că nu ar fi acceptat nicicum scindarea acestuia prin trasarea unei granițe impuse de-a lungul Prutului. Și chiar forțata constatare a statalității Republicii Moldova
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
în componența Imperiului Rus, precum și acea împrejurare că spre sfârșitul acestei perioade doar 30% din ei înțelegeau limba rusă dezmint răspânditele teze despre rusificarea lor”. Ceea ce nu înțelege domnul Cornea este că procesul de deznaționalizare al unui popor începe cu elitele acestuia, după care convertirea maselor, în marea majoritate analfabete și puțin receptive la ideilor moderne, așa cum erau în secolul XIX, este doar ceva mai mult decât o formalitate. Ori rusificarea s-a îndreptat, în primul rând, împotriva marilor familii boierești
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
în actualele condiții geopolitice, aservirea economică a Republicii Moldova de către succesoarea puterii hegemone din anii 19441990, Rusia, tinde să se materializeze și într-un control politic, prin interpușii săi de la Chișinău. Noua dominație rusească are drept cal troian în Republica Moldova fosta elită comunistă, care și-a întemeiat baza ideologică și culturală pe existența principatului medieval și pe faptul că Basarabia și-a declarat independența în 1917 sub forma Republicii Democratice Moldovenești. Vechea nomenclatură a realizat oportunitatea apărării acestei legitimități și, prin aceasta
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
și-a declarat independența în 1917 sub forma Republicii Democratice Moldovenești. Vechea nomenclatură a realizat oportunitatea apărării acestei legitimități și, prin aceasta, avantajele independenței ce garantează și menținerea și / sau consolidarea statutului social propriu. Anihilarea într-o măsură considerabilă a elitei românești, prin presiuni fizice și marginalizare socială, duce la un grad inferior de mobilizare etnică a moldovenilor. Recensămintele realizate din 1990 încoace au demonstrat că locuitorii românofoni ai Republicii Moldova nu fac distincția clară între „român” și „moldovean” atunci când își declară
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
1918. Cum formulam într-un alt demers 33, preconizata înnoire de după Marea Unire, prin acțiunea agentului numit cultură, însemna un lucru cît se poate de firesc: statul național român elabora proiectul de evoluție culturală, practic de românizare a școlii, a elitelor, a culturii în ansamblu. Era un proces socio-cultural extrem de tensionat. Se înfruntau generații și viziuni culturale, se contrapuneau ideologii. Se discuta însă tot mai apăsat despre o nouă spiritualitate, căci aceasta putea fi temeiul identității unei noi generații. Spiritualitate era
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]