10,713 matches
-
(n. 5 februarie 1953, Sân Juan, Puerto Rico) este o scriitoare portoricana. Este autoarea primului român scris în spangleză, "Yo-Yo Boing!" (1998), a trilogiei de poezie postmodernă "Empire of Dreams" (Yale, 1994) și a lucrării de ficțiune filosofica "United States of Banană" (AmazonCrossing, 2011), o cronică a experiențelor trăite de imigranții latinoamericani în Statele Unite. „Decenii întregi, scriitorii dominicani și portoricani au dus o revoluție lingvistică”, scria , „iar , în special în românul sau "Yo-Yo Boing!", este o mărturie vie
Giannina Braschi () [Corola-website/Science/320303_a_321632]
-
avangardiști din America Latină și din Spania. A publicat o carte despre poetul romantic Gustavo Adolfo Becquer și o serie de eseuri despre Cervantes, Garcilaso, César Vallejo, Juan Ramón Jimenez și Federico García Lorca. Ulterior devine preocupată de lucrările dramatice și filosofice ale autorilor francezi, germani, polonezi, irlandezi și ruși. Deși considerate române, lucrările sale ulterioare de gen mixt sunt experimentale că stil și forma și elogiază influențele străine. În ediția aniversara de 50 de ani a revistei "Evergreen Review", Braschi scrie
Giannina Braschi () [Corola-website/Science/320303_a_321632]
-
raționamentul nu decurge în mod clar, el a fost îmbunătățit ca: Astfel de variante se numesc problema "logică" a răului. Ele încearcă să demonstreze că acceptarea acestor propoziții duce la o contradicție, prin urmare ele neputând fi corecte. Cele mai multe dezbateri filosofice s-au centrat asupra propozițiilor care susțin că Dumnezeu nu poate exista împreună cu relele sau că ar dori să prevină toate relele (premizele nr. 3 și nr. 6), iar mulți apărători ai teismului susțin că Dumnezeu ar putea foarte bine
Problema răului () [Corola-website/Science/321188_a_322517]
-
cele care au o clasă de referință. Termenul de „bayesian” a început să fie folosit în acest sens cam din 1950. Nu se știe dacă Bayes însuși a îmbrățișat larga interpretare denumită astăzi "bayesiană". Este dificil să se evalueze ideile filosofice ale lui Bayes despre probabilitate, deoarece eseul său nu intră în chestiuni de interpretare. Acolo, Bayes definește "probabilitatea" după cum urmează (Definiția 5). În teoria modernă a utilității, utilitatea așteptată poate fi considerată a fi probabilitatea unui eveniment înmulțită cu răsplata
Thomas Bayes () [Corola-website/Science/321255_a_322584]
-
lucru gândindu-mă atât la "Tratatul de administrație publică," premiat de Academia Română pentru lucrările apărute în 2008, cât și la lucrarea "Interdisciplinaritatea - noua paradigmă în cercetarea și reformarea administrației publice," apărută la Editura Academiei Române, București 2010, - a înțeles că judecățile filosofice sau mai bine zis analiza filosofică, pot aduce lumină în zonele de graniță relativ obscure ale cunoașterii juridice. Evitând cu dibăcie o abordare ideologică, semnalează faptul că, în condițiile în care mulți teoreticieni s-au instalat "”într-un confort intelectual
Ioan Alexandru (jurist) () [Corola-website/Science/320648_a_321977]
-
de administrație publică," premiat de Academia Română pentru lucrările apărute în 2008, cât și la lucrarea "Interdisciplinaritatea - noua paradigmă în cercetarea și reformarea administrației publice," apărută la Editura Academiei Române, București 2010, - a înțeles că judecățile filosofice sau mai bine zis analiza filosofică, pot aduce lumină în zonele de graniță relativ obscure ale cunoașterii juridice. Evitând cu dibăcie o abordare ideologică, semnalează faptul că, în condițiile în care mulți teoreticieni s-au instalat "”într-un confort intelectual tipic faimosului postmodernism, care tinde să
Ioan Alexandru (jurist) () [Corola-website/Science/320648_a_321977]
-
înscrie la prestigiosul liceu "Dragoș Vodă", pe care îl va absolvi în 1952. Formarea să culturală din perioada liceului se datoreaza eminenților profesori Constantă și Mihai Tomoiagă în casa cărora a locuit împreună cu filosoful Radu Tomoiagă autor al primului dicționar filosofic după război. La liceu au predat diferite științe, o generatie de profesori cu doctorate în străinătate, D-na și D-nul Ivasiuc, D-nul Țânco, D-șoarele Berinde și Chindriș care au alimentat Maramureșul cu viitoare personalități. În liceu s-a
Petru Codrea () [Corola-website/Science/321686_a_323015]
-
de compoziții cum sunt: Solo-Multipli, Phonologos, Proportions, Actio, Modalis, dar și în lucrările simfonice. Ideea de improvizație și ethos-ul modal sunt, de asemenea, prezente în muzica lui Sorin Lerescu, propensiunea pentru un limbaj muzical impregnat de conotații semantice și filosofice de esență. Se poate observa și o anumită tipologie a gestului componistic, în care utilizarea diferitelor mecanisme de dezvoltare sonoră se concretizează în planul macroformei fie prin structurări și destructurări ale traiectelor muzicale ori prin acumulări de tipul texturilor, fie
Sorin Lerescu () [Corola-website/Science/320956_a_322285]
-
concepția conform căreia iubirea era scopul nemuririi. Drept dovadă stă instinctul nostru reproducător. Platon afirmă că a da naștere ideilor spirituale era mult mai bine decât a da naștere trupească urmașilor. Omul atinge nemurirea prin idei, care sunt fructul relațiilor filosofice. Iubirea fizică, deși importantă, era numai preludiul adevăratei și crucialei iubiri față de frumos. Iubirea se detașează apoi de persoană iubita, devenind iubirea față de ideea de frumos. Idealul stă la baza iubirii platonice, chintesența iubirii spiritualizate. În lucrarea să-Republica, Platon a
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
Chiar și așa, consideră că societatea ar trebui să se bazeze pe sclavagism. Aristotel, că discipol al școlii platonice de filosofie, în afară de etică și politică, a studiat logică, estetică, filosofia științei și epistemologia. A considerat că cea mai importantă disciplină filosofică este metafizică-ceea ce este dincolo de natură. Metafizică examina principile de baza, cauzele și structurile existenței în general. Aristotel vedea omul că pe o ființă politică, o entitate socială capabilă să-și găsească fericirea numai în cadrul comunității. În general, toți avem
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
texte juridice, sau la sistemul, în general, a dreptului religios iudaic. Rădăcina cuvîntului este semitică "aqqa", cu sensul de "a fi adevărat, adecvat". Halahá este adesea opusă textelor denumite Agada, care reprezintă o colecție de literatură rabinică, exegetică, narativă, mistică, filosofică, adica a tot ce nu este "juridic". În același timp, autorii de literatură halakhică fac referințe la Agada și la literatura mistică, astfel încât există o legătură dinamică dintre aceste genuri. Halahá constituie aplicarea practică a celor 613 mițvot ( "porunci", singular
Halaha () [Corola-website/Science/315364_a_316693]
-
The Creative Process in the Individual" („Procesul creativ din fiecare”), ultima vrându-se a fi o declarație cuprinzătoare a concluziilor sale. Psihologul și filosoful William James caracteriza „Prelegerile de la Edinburgh asupra "Științei Mentale"” drept „de departe, cea mai iscusită expunere filosofică pe care am întâlnit-o, minunată în limpezimea sa susținută a gândirii și stilului, cu adevărat o clasică expunere”. Troward a fost creditat ca influență majoră atât a mișcării laice "New Thought", precum și asupra organizațiilor religioase de "Știință a religiei
Thomas Troward () [Corola-website/Science/316495_a_317824]
-
royal"” și "Collegium Trilingue", a cunoscut diferite apelațiuni (de exemplu: „"Collège impérial"”), înainte de a primi denumirea actuală, în anul 1870. La ora actuală, "Collège de France" este împărțit în șapte ramuri de discipline: științe matematice, științe fizice, științe naturale, științe filosofice și sociologice, științe istorice, filologice și arheologice. Numără 54 de catedre, mergând de la „"comunicații celulare"” (Jean-Pierre Changeux), la „"ecuații diferențiale și sisteme dinamice"” (Jean-Christophe Yoccoz), trecând prin „"istoria sincretismului de la sfârșitul Antichității"” (Michel Tardieu), cărora trebuie să alăturăm numeroase somități
Collège de France () [Corola-website/Science/316489_a_317818]
-
angoasă, melancolie, etc. „Glossă” este considerată poezia lui Eminescu cea mai apropiată de filozofia budistă. Unele idei se infiltrează prin filosofia Schopenhauriană, iar altele prin intermediul cărții fundamentale budiste "". Titlul este sugestiv „o creație în sine” (Paul Cornea) concentrând toate semnificațiile filosofice și simbolice ale textului. Termenul glossă derivă din verbul "a glosa" provenit din francezul "gloser" și semnifică explicarea unui cuvânt sau a unei îmbinări de cuvinte. Compozițional, discursul liric se articulează pe zece strofe fiind o meditație asupra lumii fără
Glossă () [Corola-website/Science/322460_a_323789]
-
cauzală între realitate și ceea ce este perceput? Semnificația practică a acestei chestiuni constă în faptul că, fără acceptarea unei realități de sine stătătoare, nu este posibilă nicio afirmație categorică privind lucrurile sau faptele din lumea exterioară. Realitatea servește reprezentanților realismului filosofic drept criteriu normativ pentru aprecierea unei afirmații ca adevărată sau falsă. Dacă se contestă posibilitatea de cunoaștere a realității, alternativa conceptuală este scepticismul din care derivă în mod inevitabil relativismul. În consecință problema realismului în filosofie este o temă integrală
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
este diagnosticat cu o boală osoasă care îl va dobora în 1952. Din 1924 până în 1940, Louis Lavelle ține cursuri, în particular și este profesor în Paris, la Liceul Henri-IV, si la Liceul Louis-le-Grand. Devine jurnalist și ține o cronică filosofica a jurnalului " Timpul", iar în 1934, cu filosoful René Le Senne, fondează colecția "Filosofia spiritului" alegând că editor, editura Aubier-Montainge. După armistițiul din 1940, Lavelle se repliează cu clasa să la Bordeaux și este numit inspector general al Instucțiunii publice
Louis Lavelle () [Corola-website/Science/316847_a_318176]
-
de mare notorietate. Acest text este considerat drept documentul fundamental ce definește calitatea de operă originală a artistului, de copie, sau de fals. În anul 2005, Radu Varia a fost invitat să conferențieze la Universitatea Waseda din Tokio despre " Premise filosofice și determinări matematice în opera lui Brâncuși". În 2009, la invitația Președintelui Băncii Centrale Europene și a Guvernatorului Băncii Naționale a României susține la Museum der Weltkulturen din Frankfurt conferința "Brâncuși fotograf", prezentând totodată o expoziție cu tiraje originale ale artistului. "Frankfurter Allgemeine
Radu Varia () [Corola-website/Science/325466_a_326795]
-
din viață la Morimond, la 22 septembrie 1158. În 1857 a fost dezvelită o statuie a sa la Freising. Otto de Freising este cel mai bine cunoscut pentru două lucrări cu caracter istoric: Este vorba de o lucrare istorică și filosofică divizată în opt cărți, care într-o anumită măsură urmează liniile trasate cândva de Sfântul Augustin și de Paulus Orosius. Redactată în timpul războiului civil din Germania dintre 1143 și 1145 și ulterior acestuia, opera pornește de la contrastul dintre Ierusalim și
Otto de Freising () [Corola-website/Science/324412_a_325741]
-
dat fiind că Otto de Freising realizează pe parcurs mai multe digresiuni, spre exemplu cea referitoare la predicarea cruciadei întreprinsă de către Bernard de Clairvaux, la zelul acestuia împotriva ereticilor sau la condamnarea scrierilor filosofului Pierre Abélard, sau discursurile de factură filosofică și teologică. Cea de a doua carte începe de la alegerea împăratului Frederic I din 1152 și tratează istoria primilor 5 ani de domnie a acestuia, cu accent pe politica imperială din Italia. Din acest moment (anul 1156) se pare că
Otto de Freising () [Corola-website/Science/324412_a_325741]
-
Profeți, Cartea Proverbelor, Cartea lui Daniel și Cartea lui Neemia Comentariul său la Iov a fost una dintre primele cărți tipărite în ebraică (Ferrara, 1477). Comentariul său la Ecleziastul a fost redactat în 1328. În 1340 și-a scris comentariul filosofic și ezoteric privitor la "Sir Hasirim". Comentariile sale ale Bibliei constituie opera unui filosof profund. Era extrem de abil în analizarea unui text de unde extrăgea învățăminte etice și religioase. A fost unul dintre reprezentanții peripatetismului, dezvoltat în strânsă legătură cu aristotelismul
Gersonide () [Corola-website/Science/326515_a_327844]
-
castelului din Amber pentru a căuta fosta sa celulă, îl întâlnește pe Roger Zelazny. Autorul se descrie ca o "...siluetă uscățivă, cadaverică... trăgând din pipă și rânjind". În discuția sa cu Corwin, Roger declară că, în prezent, scrie "...un roman filosofic de dragoste presărat cu elemente de groază și morbide". Aceasta poate fi, sau nu, o descriere nu foarte subtilă a întregii serii a Cronicilor Amberului.
Mâna lui Oberon () [Corola-website/Science/324212_a_325541]
-
destinați să devină "Șoareci", perturbatori ai planetei și mai târziu să devină un fel de armată care să se lupte cu "Piramidele". Roget Germyn este unul dintre ei, la fel ca și soția lui Tropile. Confruntându-se cu un "drum-închis" filosofic, cei care formează "Fulg de nea" decid să-și separe mințile-componente pentru a studia problema. Revenit la identitatea sa individuală, Glenn Tropile devine îngrozit de ceea ce a făcut. Cu toate acestea, ceilalți doresc să continue. În timp ce se ceartă, unul dintre
Semnul Lupului () [Corola-website/Science/324347_a_325676]
-
Claudiu Marius Mesaroș (n. 16 ianuarie 1974, Zalău) este un filosof român specialist în istoria filosofiei, istoriografie filosofica. În prezent preda la Facultatea de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării de la Universitatea de Vest din Timișoara cursuri de Istoria filosofiei antice și medievale, Istoria filosofiei moderne, Aristotelism, Introducere în imagologie, Istoriografie filosofica, Philosophy aș a Way of
Claudiu Mesaroș () [Corola-website/Science/326641_a_327970]
-
specialist în istoria filosofiei, istoriografie filosofica. În prezent preda la Facultatea de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării de la Universitatea de Vest din Timișoara cursuri de Istoria filosofiei antice și medievale, Istoria filosofiei moderne, Aristotelism, Introducere în imagologie, Istoriografie filosofica, Philosophy aș a Way of Life. Conduce doctorate în istoria filosofiei. În perioada 2008-2011, 2012-2015, 2016-prezent, prodecan al Facultății de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării. A funcționat și că decan interimar în perioadele decembrie 2011-martie 2012, respectiv decembrie
Claudiu Mesaroș () [Corola-website/Science/326641_a_327970]
-
în istoria filosofiei. În perioada 2008-2011, 2012-2015, 2016-prezent, prodecan al Facultății de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării. A funcționat și că decan interimar în perioadele decembrie 2011-martie 2012, respectiv decembrie 2015-martie 2015. Conduce Centrul de Cercetare în Istoriografie Filosofica și Filosofia Imaginarului. Licențiat în filosofie (1997) la Universitatea de Vest din Timișoara, cu o lucrare despre filosofia limbajului la Aristotel (coordonată de profesorul Viorel Colțescu) iar în anul 2004 obține titlul de doctor în filosofie (2004) al Universității de
Claudiu Mesaroș () [Corola-website/Science/326641_a_327970]