11,048 matches
-
Îndoială. Într-un punct al convorbirii, care se prelungise dincolo de căderea nopții, celălalt se oprise la jumătatea unei fraze, când tocmai descria un peisaj: un gard de sârmă ghimpată și un munte bolovănos și golaș, lipsit de vegetație, pe care gardul Îl marca precum un cadraj ironic și pervers, ca pe o poză. La vorba „poză”, musafirul se ridicase În beznă - Faulques și el sporovăiau de ceva vreme, două corpuri informe față În față, fără altă lumină decât a lunii din
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
acolo. Poate Își căuta o poziție mai comodă. - Am avut și eu multă vreme așa ceva, a spus deodată. Nu pot să zic că a fost un noroc, dar am avut. Vreo doi ani și jumătate, n-am văzut decât un gard din sârmă ghimpată și un munte din piatră albă. Acolo nu exista incertitudine, nici ceva asemănător. Era un munte adevărat, golaș, fără vegetație, de pe care iarna cobora un vânt rece. Înțelegi? Un vânt care zgâlțâia gardul ghimpat, cu un sunet
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
am văzut decât un gard din sârmă ghimpată și un munte din piatră albă. Acolo nu exista incertitudine, nici ceva asemănător. Era un munte adevărat, golaș, fără vegetație, de pe care iarna cobora un vânt rece. Înțelegi? Un vânt care zgâlțâia gardul ghimpat, cu un sunet care mi-a rămas În cap și nu se mai stinge. Sunetul unui peisaj Înghețat și inflexibil, știi, domnule Faulques? Ca pozele dumitale. S-a ridicat În picioare, și-a căutat ranița pe pipăite și a
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
că zorii aceia erau ai ultimei lui zile, și cel vechi, treaz și incendiat, din care provenea turma de refugiați ce ajungea până În partea de jos a picturii, În planul cel mai apropiat: femei și copii terorizați, care băjeneau printre garduri din sârmă ghimpată, și soldați amenințători cu reflexe metalice futuriste, În ai căror ochi sperau să-și citească destinul, precum cel care Îl Întreba pe Sfinx. Fisura, a observat Faulques, lua forma unui fulger nehotărât Între cele două orașe, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
E ca alcoolul și sexul, a adăugat. Te calmează mult, te ușurează. Dar pentru oamenii care, ca noi, au privit multă vreme același peisaj, această ușurare e departe. Un brici rupt În molozul unei case, un munte golaș În spatele unui gard de sârmă ghimpată, fundalul unui tablou spre care mergi Întreaga viață... Locuri, amintește-ți, din care nu te mai poți Întoarce nicicând. A privit În jur, parcă pentru a vedea dacă nu uitase nimic. Apoi a făcut stânga-Împrejur și a
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
la baza etnogenezei poporului român. Față de alte castre cel de la Cătunele se situează printre cele mai mari. Ridicat pe o terasă alovionară a rîului Motru el nu a putut avea șanțuri prea adînci, de aceea pe culmea aggerului există un gard cu palisadă din bîrne mari de lemn. Mărimea castrului indică ridicarea pentru adăpostirea unei trupe cu efectiv Însemnat. Acest castru s-a construit În perioada luptei pentru o unitate ce opera prin trecătoarea Lainici. Odată cu transformarea regatului lui Decebal În
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Pentru a preîntîmpina prăbușirea s-au făcut intervenții la serviciul tehnic județean și la Mitropolia Olteniei, pentru Întocmirea de devize necesare lucrărilor de consolidare. S-au făcut lucrări de consolidare și restaurare În anul 1952. În 1957 s-au făcut garduri la bisericile Lupoaia și Valea MÎnăstirii. Ușile de la intrarea bisericii din Lupoaia au fost realizate de țăranul Cornel Picioruși. Au fost instalate la 24 aprilie 1968. De la 5 iulie 1959 pînă la 1 ianuarie 1963, parohia Lupoaia a fost suplinită
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
picior, pe șiretul de la pantoful sport) - fig.nr.195-196. Dacă practicarea joggingului se face în afara localității, seara sau noaptea (iluminatul stradal lipsește), pe lângă echipamentul reflectorizant special (necesar vizibilității de către alte persoane), se recomandă purtarea unei piese de echipament necesară creșterii gardului de iluminare al traseului. Pentru această se apelează la banderolă cu led pentru iluminare atașabilă peste fes, peste glugă de la bluza de trening, sau direct peste cap, pe timp călduros) (fig.nr.197-199), . Fig. nr. 197, 198 și 199 - Banderolă
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
și odată fac zup! în niște cânepă, care se întindea de la cireș înainte și era crudă și până la brâu de naltă. Și nebuna de mătușa Mărioara, după mine, și eu fuga iepurește prin cânepă, și ea pe urma mea, până la gardul din fundul grădinii, pe care neavând vreme să-l sar, o cotigeam înapoi, iar prin cânepă, fugind tot iepurește, și ea după mine până-n dreptul ocolului pe unde-mi era iar greu de sărit; pe de lături iar gard, și
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
până la gardul din fundul grădinii, pe care neavând vreme să-l sar, o cotigeam înapoi, iar prin cânepă, fugind tot iepurește, și ea după mine până-n dreptul ocolului pe unde-mi era iar greu de sărit; pe de lături iar gard, și hârsita de mătușă nu mă slăbea din fugă nici în ruptul capului!" (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) (b) "Să-ți spun drept, cât era Ionel mititel, mai mergea; acu, de când s-a făcut băiat mare, trebuie să mă ocup
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
se târa pe jos, altul se dădea peste cap, iar altul se cobora-n puț ca să caute cuiburi de vrabie, se urca-n copaci ori pe vârful casei, ca să adune miere de prin trestii. Diavolii de ei se hârjoneau prin garduri cu câinii vecinilor, trăgeau pisicile de coadă, ca să le miorlăie, furau ouăle de prin cuibarele găinilor, sfâșiau cămăși și cearșafuri, ca să-și facă coadă de zmeu, câte și câte nu mai făceau, încât băgaseră spaima-n sat, să le vie
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
activități agricole asupra diversității păsărilor indigene dintr-o anumită regiune a unei țări, atunci am putea să comparăm, spre exemplu, diversitatea speciilor din unele ecosisteme sau subecosisteme diferite cum ar fi: o pădurice de foioase neperturbate de activitățile agricole, un gard viu din mărăcini bine stabilit care mărginește un mic islaz și un câmp arabil întins. Alegând prin sondaj câteva zone din aceste trei domenii (pădurice, mărăciniș și câmp arabil), atunci se poate merge aleator (zona aleasă reprezintă un eșantion aleator
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
de fete Doamna Maria, pe anul școlar 1928-1929, Tipografia Școalelor, Suceava, 1928, p. 29. 168 Pentru exemplificare, redăm opinia directorului Liceului Laurian exprimată în Anuarul din 1931-1932: "absolventul școlii supraprimare poate fi bun gospodar, dar nu va vedea limpede de gardul gospodăriei sale". 169 Ciclul superior al acestor instituții era alcătuit din una sau două clase, a V-a și a VI-a. 170 Pentru Școala secundară de fete "Elena Doamna" din Fălticeni nu au existat date disponibile. 171 Procent rezultat
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de tot și de toate, depravată și pervertită de atracțiile facile ale regimului. Nerecunoscută de nimeni, bătrîna Ioana contemplă cu disperare stingerea ultimelor scîntei de bună-cuviință și moralitate în ființele dragi, în lumea din jur, și, înfrîntă, azvîrle portocala peste gard, înainte de a pieri înghețată pe treptele unei mânăstiri. Și uite-așa se strîng ușor, în cerc, scrierile d-nei Cornelia Petrescu, aidoma unor coji de portocală ce se vor întregi, în final, în fructul copt al unei creații rotunde și puternice
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
excluziune sunt aplicabile tuturor bunurilor, fie ele publice sau private: dacă eu vreau să te împiedic să îmi mănânci merele, s-ar putea să trebuiască să procedez la anumite acțiuni pentru a le proteja, cum ar fi să construiesc un gard. Multe bunuri care au un caracter non-rival în consum, cum ar fi un meci de fotbal (dacă tu îl vizionezi, acest lucru nu înseamnă că eu nu pot să îl vizionez de asemenea), sunt produse doar pentru că întreprinzătorii investesc în
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
experimentală) efectuat de către administratorul piscicol pentru verificarea stării de sănătate și controlul fondului piscicol al faunei (restricție totală în perioada: 1 ianuarie 30 iunie); d. este interzisă aprinderea focului, producerea zgomotelor de orice fel, distrugerea cuiburilor, executarea de construcții, diguri, garduri și canale, săparea de șanțuri, deschiderea de cariere, precum și schimbarea destinației ariei protejate; e. este interzis, de regulă, accesul persoanelor, al mijloacelor de transport auto sau hipo și al bărcilor cu motor sau cu vâsle; în caz de necesitate, acesta
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
a fost secetă "și unde prindea mai nainte pește acolo ara cu plugul". Copacii au săcat de săcăciune; dobitoacele nu aveau ce paște vara, ce le-au fost dărămînd frunză; și atâta prav au fost, cât se stringea troiene la garduri, când bătea vînt: ca de omăt erau troiene de pulbere. Iară despre toamnă, s-au pornit ploi, și au crescut mohor, și dintr-acele și-au fost prinzând foamea sărăcimea" (anomalii climatice). Războiul lui Ioan Armeanul: "nu era o călcare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Iar noi locului ne ținem, Cum am fost așa rămînem: Marea și cu râurile, Lumea cu pustiurile, Luna și cu soarele, Codrul cu izvoarele. Omul trăiește în sublimă nesimțire. Văduva tinerică hibernează într-o căsuță de pădure năpădită până peste gard de zăpezi, într-o leneșă părăsire de sine: Părul ei cel negru, moale Desfăcut cădea la vale... adormind pe scaun: Adoarme astfel cum șade, Fusul din mână îi cade. Nevasta "tinără" a lui Călin doarme tolănită pe patul din bordeiul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
insulte). Chiriașa strică soneria de la poartă. Saraha pune în geam un bilet: "Sunați, sunt acasă". Unguroaica strică haznaua spre a împiedica pe clienți prin inundarea curții și amenință că va da foc casei. Saraha desparte curtea în două cu un gard, izolând pe unguroaică, și face o ferestruică înspre curte spre a spiona. Vecina scrie pe gard: "Nu sunt acasă". Saraha vopsește gardul cu păcură. Unguroaica scrie atunci cu cretă. Saraha trece în sfârșit la ostilități și ia de păr pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
strică haznaua spre a împiedica pe clienți prin inundarea curții și amenință că va da foc casei. Saraha desparte curtea în două cu un gard, izolând pe unguroaică, și face o ferestruică înspre curte spre a spiona. Vecina scrie pe gard: "Nu sunt acasă". Saraha vopsește gardul cu păcură. Unguroaica scrie atunci cu cretă. Saraha trece în sfârșit la ostilități și ia de păr pe vecină. Amenințată cu toporul, cărturăreasa înnebunește și e internată la un ospiciu. Întuneric este o admirabilă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
clienți prin inundarea curții și amenință că va da foc casei. Saraha desparte curtea în două cu un gard, izolând pe unguroaică, și face o ferestruică înspre curte spre a spiona. Vecina scrie pe gard: "Nu sunt acasă". Saraha vopsește gardul cu păcură. Unguroaica scrie atunci cu cretă. Saraha trece în sfârșit la ostilități și ia de păr pe vecină. Amenințată cu toporul, cărturăreasa înnebunește și e internată la un ospiciu. Întuneric este o admirabilă analiză a "aurei" epileptice. TEODOR SCORȚESCU
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pe Pașadia și Pantazi. Suntem în Bucureștii semi-balcanici, semi-occidentali, unde fineța cea mai înaintată se amestecă cu înjurătura și pofta grosolană. Limba însăși e caracteristică: "dat în Paște", "brambura", "avea cîrlig", "lapoș", "guguștiuc", "o ții așa ca gaia mațu, la gard am prins-o, la gard am legat-o. Vous devenez agaçant avec vos Arnoteanu; mai dă-i... Voyons, il faut être sérieux". Eroii au gusturi execrabile. Pirgu umblă "cu o desculță borțoasă în luna a noua" și are un limbaj
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în Bucureștii semi-balcanici, semi-occidentali, unde fineța cea mai înaintată se amestecă cu înjurătura și pofta grosolană. Limba însăși e caracteristică: "dat în Paște", "brambura", "avea cîrlig", "lapoș", "guguștiuc", "o ții așa ca gaia mațu, la gard am prins-o, la gard am legat-o. Vous devenez agaçant avec vos Arnoteanu; mai dă-i... Voyons, il faut être sérieux". Eroii au gusturi execrabile. Pirgu umblă "cu o desculță borțoasă în luna a noua" și are un limbaj de desfrînat: "a fost di
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
gazetelor liberale. În articolul "Pro domo", din 5 ianuarie 1878, Eminescu face prima declarație cu privire la prezența sa și a lui Slavici în redacția Timpului: Că unu-i român din Ardeal, că celălalt în copilărie a legat câtăva vreme cartea de gard și și-a făcut mendrele printre actori nu dovedește nimic rău nici în privirea caracterului, nici în privința inteligenței lor. Dacă vor cerceta și mai departe vor găsi că unul a legat araci în via părintească și celălalt a ținut coarnele
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a celebrat liturghia și se crede că atunci fericitul Francisc a citit Evanghelia, iar un alt frate epistola. Deoarece nu erau clădiri suficiente pentru atât de mulți frați, ei locuiau sub adăposturi de frunze pe un câmp larg împrejmuit cu gard, mâncau la 23 de mese și dormeau așezați în grupuri bine ordonate. La acest capitul, servea cu multă grijă populația locului, procurând pâine și vin din belșug, bucurându-se de o așa mulțime de frați și de reîntoarcerea fericitului Francisc
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]